Nicușor Dan cere instituții românești care să atragă și să păstreze talentul științific - discuții cu șefa Consiliului European pentru Cercetare despre viitoarea finanțare UE post-Horizon Europe

România vrea ca finanțarea pentru cercetare să rămână bazată pe excelență , în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește următorul buget multianual și programul care va succeda Horizon Europe , potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de președintele Nicușor Dan după întâlnirea cu Maria Leptin, președinta Consiliului European pentru Cercetare (ERC). De ce contează: regulile de finanțare din UE se rescriu, iar miza e accesul la bani competitivi Nicușor Dan spune că discuția a vizat „viitorul finanțării europene pentru cercetare și inovare”, în contextul pregătirii următorului Cadru Financiar Multianual al UE și al programului care va urma după Horizon Europe. În acest cadru, președintele susține că pentru România este „esențial” ca cercetarea și inovarea să fie tratate drept investiții strategice, cu impact în competitivitatea economică, securitate și autonomia strategică a Europei. Ce principiu apără România: finanțare pe criteriul excelenței Președintele a subliniat rolul ERC, instituție care finanțează proiecte de cercetare fundamentală „în toate domeniile științifice”, având ca „unic criteriu excelența științifică”. El consideră că acest principiu trebuie „menținut și consolidat”, pentru a valorifica „la maximum” potențialul cercetării și resursa umană din România. „Consiliul European pentru Cercetare finanţează proiecte de cercetare fundamentală în toate domeniile ştiinţifice, având ca unic criteriu excelenţa ştiinţifică. Acest principiu trebuie menţinut şi consolidat, pentru a putea valorifica la maximum potenţialul cercetării şi a resursei umane valoroase din România.” Ce urmează intern: instituții care să atragă și să păstreze talentul științific Nicușor Dan afirmă că România trebuie să construiască instituții capabile „să atragă, să păstreze și să susțină talent științific de cel mai înalt nivel”. În viziunea sa, doar astfel România poate depăși statutul de simplu beneficiar al progresului tehnologic și poate deveni un loc în care acesta se produce, inclusiv în domenii precum: inteligență artificială; biotehnologii; energie; securitate cibernetică; apărare; științe sociale. [...]