Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care schimbă modul de recrutare a lucrătorilor din state terțe, introducând o platformă unică și reguli mai stricte pentru a reduce abuzurile și a lega angajările de nevoile reale ale economiei, potrivit News. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a spus că actul normativ simplifică procedurile și reduce termenele de avizare, în condițiile unui deficit de forță de muncă pe piața locală.
Măsura centrală este crearea platformei workinginromaniagov.ro, descrisă ca o platformă unică națională prin care statul va gestiona „transparent, sigur și digitalizat” accesul lucrătorilor străini pe piața muncii. Platforma va fi gestionată de Ministerul Afacerilor Interne, pe hub-ul MAI.gov.
În paralel, ordonanța introduce o „listă a ocupațiilor deficitare”, aprobată prin hotărâre de guvern și actualizată semestrial, pe baza datelor ANOFM și INS și a consultării partenerilor sociali.
Dogioiu a precizat că, „exceptând anumite zone înalt calificate”, procedurile de angajare vor putea fi inițiate doar pentru ocupațiile incluse în această listă, principiul fiind ca locurile de muncă să fie ocupate cu prioritate de lucrători disponibili pe piața internă, iar apelul la forță de muncă din afara țării să fie „justificat și controlat”.
Ordonanța prevede standardizarea contractelor și instituirea principiului „angajatorul plătește”, ceea ce înseamnă interzicerea solicitării de comisioane, taxe, garanții sau depozite de la lucrători. Potrivit purtătorului de cuvânt, măsura aliniază România la standardele OCDE.
Actul normativ introduce și un depozit financiar, descris ca mecanism obligatoriu de protecție preventivă, care ar urma să acopere:
Guvernul leagă pachetul de măsuri de reducerea intermedierii abuzive și a riscului de concurență neloială pe piața muncii, prin obligativitatea ca angajatorii care vor să încadreze străini să se înregistreze în platforma electronică, astfel încât autoritățile să poată verifica datele.
Dogioiu a susținut că ordonanța ar aduce și un câștig în combaterea migrației ilegale, invocând situații în care lucrători aduși în România ajungeau ulterior în alte state UE, iar repatrierea genera costuri pentru România și probleme în contextul aderării la Schengen.
Recomandate
Riscul major pentru Israel este erodarea sprijinului centrist din SUA , pe fondul unei divergențe tot mai mari între felul în care Washingtonul și Ierusalimul înțeleg războiul cu Iranul, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Autorul susține că, dincolo de succesele tactice revendicate de ambele țări, alianța strategică poate fi slăbită de oboseala electoratului american și de presiunea electorală internă asupra liderilor. Analiza pornește de la ideea că Israelul și Statele Unite „luptă același inamic, dar nu același război” – iar acum nici măcar nu ar mai avea o înțelegere comună a adversarului. În timp ce Israelul ar trata confruntarea ca pe una existențială, autorul descrie o Americă tot mai puțin dispusă să susțină un conflict prelungit, mai ales dacă acesta seamănă, în percepția publică, cu războaie costisitoare fără final clar. De ce „victoriile” pot să nu conteze strategic Textul afirmă că SUA și Israel au prezentat „victorii timpurii” după operațiuni care ar fi afectat capabilități convenționale iraniene (navă, apărare antiaeriană, facilități nucleare țintite). Problema, în lectura autorului, este că aceste repere ar reflecta criterii „occidentale” de măsurare a succesului, în timp ce Iranul și-ar fi construit centrul de greutate în zona războiului asimetric și a rețelelor de influență. Sunt invocate câteva exemple de adaptare iraniană după lovituri asupra infrastructurii convenționale: trecerea la tactici navale cu ambarcațiuni mici („roiuri”) capabile să hărțuiască și să blocheze traficul petrolier, cu efect asupra Strâmtorii Hormuz și, implicit, asupra economiei globale; menținerea unor stocuri de rachete balistice „adânc îngropate”, care ar putea străpunge apărări regionale și ar putea „schimba piețele globale într-o singură după-amiază”; reziliența aparatului ideologic și instituțional, descris ca „hidra” în care liderii eliminați sunt rapid înlocuiți. Autorul mai afirmă că forța internă a regimului ar sta în aparatul de securitate, menționând că poliția internă și Gardienii Revoluției (IRGC) ar fi ucis „peste 40.000” de propriii cetățeni pentru a-și menține controlul. Aceste afirmații sunt prezentate ca parte a argumentației din opinie, fără detalii suplimentare de verificare în textul citat. Miza politică: „Middle America” și presiunea alegerilor Un punct central al analizei este riscul ca Israelul să piardă sprijinul „centrului” american, nu doar al unor grupuri marginale. Autorul citează o relatare din The Wall Street Journal (fără link în input) care ar indica o „schimbare structurală”: premierul Benjamin Netanyahu ar fi pierdut „Middle America”, adică acel segment moderat considerat esențial pentru susținerea pe termen lung a alianței SUA–Israel. În paralel, textul descrie o dinamică electorală complicată pentru ambii lideri: Donald Trump ar fi ajuns la limita sprijinului public pentru război, iar baza „America First” ar transmite oboseală față de campanii externe fără beneficii interne; Netanyahu s-ar confrunta cu o scădere a încrederii publice în capacitatea sa de a livra un plan „rezonabil” și aplicabil pentru securitatea pe termen lung, pe fondul temerilor privind izolarea internațională și un „război fără sfârșit”. Ce recomandă autorul: realiniere sau „iluzia victoriei” Concluzia opiniei este că slăbirea amenințării iraniene nu ar trebui confundată cu victoria și că, fără o coordonare mai riguroasă a „narațiunilor” și a așteptărilor publice de ambele părți ale Atlanticului, se poate ajunge la un scenariu în care sunt câștigate confruntări tactice, dar se pierde „ce contează”. Autorul formulează o alternativă dură: fie o strategie care vizează schimbarea regimului, fie acceptarea „iluziei victoriei”, în condițiile în care amenințarea ar continua prin mijloace asimetrice chiar și fără componenta nucleară. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac susține că are deja „peste 200” de parlamentari care sprijină proiectul său de guvernare, în pofida anunțului USR că nu va vota învestirea, potrivit news.ro . Miza imediată este dacă această susținere se transformă într-o majoritate funcțională la votul din Parlament, în condițiile în care și PNL a anunțat că nu sprijină Cabinetul. Tomac a declarat vineri seară, la Antena 3, că a luat act de poziția USR și că este „pregătit și hotărât” să continue demersul, urmând să depună la Parlament lista de miniștri și Programul de guvernare. „Am luat notă de poziţia lor şi evident că sunt pregătit şi hotărât să merg mai departe, pentru că ţara are nevoie de un guvern stabil, de un guvern nou şi nicidecum de jocuri politice cu iz electoral, pentru că alegerile sunt în 2028.” Ce spune Tomac despre sprijinul din Parlament Premierul desemnat afirmă că, în acest moment, are susținere din partea a „peste 200” de deputați și senatori și că va continua discuțiile și sâmbătă, „cu deputați și senatori din toate partidele politice”. „Sunt în prezent peste 200 de membri ai Parlamentului României care susţin proiectul pe care l-am propus (…) eu vin în faţa Parlamentului cu un guvern din afara arcului politic.” Totodată, Tomac a precizat că nu va discuta cu parlamentari pe care i-a numit „nefrecventabili”, adăugând că își păstrează „linia” asumată. Criteriile invocate pentru negocieri și argumentul economic Întrebat cu cine negociază pentru susținerea Guvernului, Tomac a indicat un set de criterii politice și de politici publice, între care orientarea pro-europeană și parteneriatul cu SUA, dar și teme cu impact bugetar și de investiții: oprirea risipei banului public și evitarea pierderii „resurselor uriașe” puse la dispoziție de Uniunea Europeană. În același context, el a legat nevoia de stabilitate de riscul „adâncirii crizei economice” și a spus că populația a suportat deja costuri pentru a corecta „o parte din erorile clasei politice”. Context: USR și PNL au anunțat că nu votează USR a anunțat vineri că nu va susține învestirea Guvernului Tomac, după ce PNL făcuse un anunț similar joi. În acest cadru, Tomac mizează pe o susținere transpartinică pentru a trece votul de învestitură, urmând să înainteze Parlamentului lista de miniștri și Programul de guvernare. [...]
PNL își condiționează următoarea mișcare la Cotroceni de eșecul Guvernului Tomac , iar Ilie Bolojan indică faptul că, „în condiții normale”, PSD ar trebui să revendice funcția de premier, ca partid cu cea mai mare pondere parlamentară, potrivit HotNews . Președintele PNL a declarat vineri, într-un interviu la Radio România Actualități, că liberalii vor participa la o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni „dacă va fi cazul”, în scenariul în care Guvernul Tomac nu trece. În acest context, Bolojan a fost întrebat și despre posibilitatea ca PNL să îl propună din nou pe el pentru funcția de prim-ministru. Miza: cine își asumă mandatul de premier după criză Bolojan a susținut că „cea mai bună formulă” este revenirea la „realitățile politice”, argumentând că PSD, ca „cel mai mare partid din Parlament” și formațiunea care „a generat criza politică”, ar trebui să își revendice funcția de prim-ministru. El a precizat că președintele poate încredința sau nu acest mandat PSD și a punctat că, dacă mandatul este încredințat și trece, „lucrurile se închid”. „Avem un partid care a generat criza politică, care este cel mai mare partid din Parlament şi în condiţii normale ar trebui să-şi revendice postul de premier.” Dacă PNL ar ajunge să propună premier: decizia rămâne internă Întrebat direct dacă se ia în calcul ca el să fie propus pentru funcția de prim-ministru, liderul PNL a spus că numele propus președintelui va fi decis în forurile de conducere ale partidului. Bolojan a adăugat că, dacă s-ar ajunge la această ipoteză, PNL „va veni cu o soluție”, dar fără a avansa detalii, invocând procedura internă de decizie. Totodată, el a afirmat că PNL încearcă să nu creeze așteptări pe care nu le poate onora și să nu facă promisiuni pe care nu le poate respecta. Relația cu președintele: fără discuții „imediat” înainte sau după decizia PNL Întrebat dacă președintele Nicușor Dan l-a sunat pentru a-i cere ca PNL să susțină Guvernul Tomac, Bolojan a răspuns că nu a existat o discuție „imediat înainte” sau „după” decizia PNL. [...]
Votul pentru Guvernul Tomac riscă să eșueze, iar PNL pregătește varianta unui guvern minoritar , în condițiile în care USR intră vineri în ședința decisivă cu o poziție aproape unanimă împotriva susținerii noului Executiv, potrivit HotNews . Comitetul Politic al USR se reunește de la ora 17:00, for care include conducerea restrânsă, parlamentari, europarlamentari, președinți de filiale și primari cu rezultate bune la alegeri, conform statutului partidului. Consultările din filiale au indicat o opoziție aproape unanimă față de un vot „pentru” Guvernul Tomac, chiar dacă în ultima săptămână au existat discuții între Dominic Fritz și premierul desemnat, potrivit unor surse din partid citate de publicație. Cu câteva ore înainte de ședință, Eugen Tomac a transmis către USR lista de miniștri, însă pe listă nu se regăsesc actualii miniștri USR, așa cum ceruse Dominic Fritz imediat după desemnarea lui Tomac. În USR, ședința de vineri este descrisă drept mai degrabă o formalitate, după o întâlnire informală anterioară în care liderii au menținut linia că un guvern tehnocrat nu este potrivit în acest moment. PNL: refuz pentru „paravan” și plan de guvern minoritar PNL a decis în unanimitate că nu susține Guvernul Tomac, pe care îl consideră „o formulă de paravan pentru a scuti PSD de răspundere”, după cum a explicat Ilie Bolojan. Liberalii acuză că pe lista de miniștri se află persoane apropiate de PSD. În paralel, potrivit unor surse din conducerea PNL, dacă Guvernul Tomac pică și președintele declanșează o nouă rundă de consultări, liberalii ar fi pregătiți să îi propună lui Nicușor Dan un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR. Dominic Fritz declarase anterior, înainte de moțiune, că varianta unui guvern minoritar este „sănătoasă” și „realistă”. UDMR și PSD își temporizează deciziile UDMR urmează să decidă în weekend dacă susține Guvernul Tomac, însă Kelemen Hunor a indicat o reticență puternică, invocând dificultatea de a vota un guvern din care formațiunea nu face parte, după ce a fost îndepărtată prin moțiune de cenzură. Totodată, UDMR nu își dorește un guvern care să depindă permanent de voturile parlamentarilor plecați din POT și S.O.S România, ajunși în grupurile Uniți pentru România și PACE. PSD a amânat pentru începutul săptămânii viitoare ședința în care să decidă dacă susține sau nu Guvernul Tomac, pe motiv că vrea să vadă depuse la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri. Social-democrații iau în calcul fie să nu voteze „pentru”, pentru a nu fi singurul mare partid care susține guvernul, fie să lase votul la latitudinea fiecărui parlamentar. Ce ar însemna lipsa sprijinului marilor partide În lipsa voturilor PSD, PNL, USR, UDMR și AUR (care a anunțat că nu îl susține), Eugen Tomac ar rămâne, potrivit calculelor prezentate de HotNews, cu voturile Minorităților Naționale, ale grupurilor PACE și UPR și ale neafiliaților – 65 în total – însă nici acestea nu sunt garantate (PACE, de exemplu, așteaptă să vadă programul de guvernare). La Palatul Cotroceni este luată în calcul desemnarea unui nou tehnocrat dacă Guvernul Tomac nu trece de votul din Parlament, potrivit surselor HotNews. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își leagă mandatul de o traiectorie fermă de reducere a deficitului, fără taxe noi pe muncă sau capital productiv , într-un moment în care votul din Parlament și presiunea termenelor din PNRR pot influența direct percepția piețelor și a agențiilor de rating, potrivit Antena 3 . Tomac, nominalizarea președintelui Nicușor Dan pentru formarea unui guvern tehnocrat după prăbușirea Guvernului Bolojan, a declarat într-un interviu pentru Politico că „traiectoria” fiscală este „nenegociabilă”: deficit de 6,2% în 2026, după 7,6% în 2025, și 5,1% în 2027. În același timp, el susține că nu vor exista noi impozite pe muncă sau pe „capitalul productiv”, iar ajustarea va veni din restructurarea cheltuielilor. Votul din Parlament și riscul de prelungire a incertitudinii Conform Constituției, Tomac are termen până pe 14 iunie să prezinte cabinetul și programul de guvernare în Parlament. PNL a anunțat deja că nu îl va susține, iar PSD și USR nu au comunicat încă o decizie, potrivit informațiilor prezentate. Miza depășește aritmetica politică: analiști citați în material avertizează că o perioadă prelungită de turbulențe poate pune în pericol stabilitatea economică, pe fondul temerilor privind o posibilă retrogradare din partea agențiilor de rating. Presiunea PNRR: termen-limită în august și 11 miliarde de euro În interviu, Tomac indică drept factor de presiune suplimentar termenul-limită de la finalul verii pentru reforme, necesare pentru deblocarea a aproximativ 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei) din PNRR. El afirmă că pentru respectarea termenului de 31 august sunt necesare trei direcții: presiune pentru finalizarea proiectelor până la 31 august; adoptarea a nouă etape importante ale reformei ca legislație primară, cu posibilitatea folosirii ordonanțelor de urgență „acolo unde cadrul legal permite”, dacă Parlamentul nu acționează; conducerea personală a negocierilor ulterioare cu Comisia Europeană . Mesaj către mediul de afaceri: „statul încetează să mai lupte împotriva antreprenorilor” Tomac promite un dialog „instituționalizat și permanent” cu comunitatea de afaceri și susține că politicile fiscale „neregulate” de după 2022 au costat România credibilitate. În plan operațional, el vorbește despre: publicarea unui inventar public al autorizațiilor necesare pentru activități comerciale și eliminarea celor „fără scop”; accelerarea digitalizării și reducerea barierelor birocratice; încadrarea antreprenoriatului ca instrument de dezvoltare rurală; accelerarea proiectelor energetice, cu argumentul că „mai multă energie” înseamnă energie mai ieftină; îmbunătățirea piețelor de capital. Austeritate, dar cu protecție socială și risc politic Tomac afirmă că nu există spațiu pentru o nouă „expansiune fiscală”, însă spune că resursele limitate vor fi orientate către cetățenii vulnerabili și pensionari, invocând efectele încetinirii economiei, ale disciplinei fiscale și ale prețurilor mai mari la energie. În același timp, el admite riscul ca o constrângere fiscală percepută ca nedreaptă să alimenteze extrema dreaptă și spune că statul trebuie să-și „plătească partea” înainte ca povara să ajungă la cetățeni. Ce urmează În următoarele zile, testul decisiv este votul din Parlament și capacitatea premierului desemnat de a strânge o majoritate în jurul unui program care combină consolidarea fiscală cu termene strânse pentru reformele din PNRR. Dacă sprijinul parlamentar nu se conturează, materialul indică perspectiva unei perioade mai lungi de incertitudine, cu potențiale efecte asupra stabilității economice și a credibilității României în fața finanțatorilor și a instituțiilor europene. [...]
Miza formării Guvernului se mută pe asumarea politică a premierului , după ce PNL a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului propus de Eugen Tomac, iar PSD ar trebui, „în condiții normale”, să își revendice funcția de prim-ministru, potrivit Wall-Street . Declarația îi aparține președintelui PNL, Ilie Bolojan , care leagă ieșirea din criza politică de o majoritate explicită în Parlament, nu de formule de compromis. Bolojan a spus că PNL va participa la consultările de la Cotroceni și „va veni cu o soluție”, însă a evitat să avanseze un nume de premier în ipoteza în care Guvernul Tomac nu trece, argumentând că o astfel de propunere ține de o decizie a conducerii partidului. De ce refuză PNL votul pentru Guvernul Tomac Liderul liberal susține că un guvern fără susținere politică explicită ar fi mai slab chiar decât un guvern minoritar, pentru că ar rămâne izolat când ar încerca să promoveze reforme „dificil de asumat”. În acest scenariu, proiectele ar putea fi modificate substanțial în Parlament, iar costurile politice ar rămâne la guvern. Bolojan a mai afirmat că nu a primit programul de guvernare de la Eugen Tomac, acesta spunându-i că „încă se lucrează la el”, dar a adăugat că problema principală nu este documentul în sine. Presiune pe PSD: „Dacă ai dărâmat un Guvern, să-ți asumi” În logica prezentată de Bolojan, PSD este partidul care „a generat criza politică” și, fiind cel mai mare partid din Parlament, ar trebui să își asume mandatul de premier. El a descris varianta unui Guvern Tomac drept o „formulă de tip paravan”, care ar „scuti” PSD de responsabilitate, permițându-i să participe indirect la guvernare fără asumare. Bolojan a insistat și pe componenta de credibilitate publică, afirmând că politicienii creează adesea așteptări care nu pot fi onorate (de exemplu, majorări salariale fără acoperire bugetară sau scutiri de contribuții fără resurse pentru finanțarea cheltuielilor din sănătate), ceea ce alimentează nemulțumirea. Ce urmează Potrivit declarațiilor sale, PNL merge la consultările de la Cotroceni, iar o eventuală soluție liberală ar fi discutată în forurile de conducere ale partidului. Bolojan a indicat că „vom vedea săptămâna viitoare”, fără să detalieze calendarul sau opțiunile concrete în acest moment. [...]
