Știri
Știri din categoria Statistici
România a fost singurul stat UE care a tăiat finanțarea publică pentru cercetare pe cap de locuitor în ultimul deceniu, coborând de la 20,8 euro în 2015 la 18,8 euro în 2025 (minus 9,6%), potrivit datelor Eurostat prezentate de Economedia. Evoluția plasează România la coada Uniunii la acest indicator și accentuează decalajul față de statele care au crescut consistent alocările.
În 2025, guvernele din Uniunea Europeană au alocat aproximativ 130,2 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, cu 60,5% mai mult decât în 2015 și cu 2,4% peste nivelul din 2024. La nivelul UE, alocarea medie a fost de 288 euro pe locuitor.
Eurostat compară sumele bugetare pentru cercetare și dezvoltare raportate la populație. În 2025, cele mai mari alocări pe cap de locuitor au fost în:
La polul opus, cele mai scăzute valori au fost în:
Comparativ cu 2015, România a fost singura țară din UE cu scădere a alocărilor pe cap de locuitor (de la 20,8 euro la 18,8 euro). În restul Uniunii, creșterile au variat de la 14,7% în Suedia până la 495,5% în Bulgaria, unde alocările au urcat de la 15,5 euro la 92,3 euro pe locuitor în zece ani.
În 2025, distribuția fondurilor publice pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost dominată de:
Datele indică faptul că, pe fondul creșterii bugetelor de cercetare în aproape toată Uniunea, România nu doar că rămâne la un nivel foarte redus al alocărilor pe cap de locuitor, dar este și singura care a mers în sens invers față de tendința europeană din ultimul deceniu.
Recomandate
România rămâne statul UE cu cea mai mare pondere a populației care nu își permite o săptămână de vacanță , un indicator direct al presiunii pe veniturile gospodăriilor și al diferențelor de nivel de trai din Uniune, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . În 2025, aproximativ 27,5% dintre cetățenii Uniunii Europene cu vârsta de peste 16 ani nu și-au putut permite o săptămână de vacanță pe an departe de casă. Proporția este cu 1,5 puncte procentuale mai mare față de 2024, dar cu 7,7 puncte procentuale sub nivelul din 2015. România, mult peste media UE Cele mai ridicate proporții ale persoanelor care nu și-au putut permite o săptămână de vacanță s-au înregistrat în 2025 în: România: 61,4% Grecia: 46,6% Ungaria: 39,1% Bulgaria: 39,1% Unde indicatorul este cel mai scăzut La polul opus, cele mai mici ponderi au fost raportate în: Luxemburg: 10,6% Suedia: 12,4% Țările de Jos: 12,8% Datele Eurostat sunt folosite frecvent ca indicator de „ deprivare materială ” (dificultatea de a acoperi cheltuieli considerate uzuale), iar diferențele mari între state sugerează un decalaj persistent de putere de cumpărare și reziliență financiară a gospodăriilor în interiorul UE. [...]
România a urcat pe locul trei în UE la scumpirea anuală a carburanților în iunie , un semnal de presiune suplimentară pe costurile de transport și, implicit, pe prețurile din economie, potrivit Economedia , care citează date Eurostat publicate miercuri. La nivelul Uniunii Europene , creșterea medie anuală a prețurilor la combustibili și lubrifianți a fost de 13,7% în iunie, în scădere ca ritm față de mai (20,7%) și aprilie (20,8%). Eurostat arată că scumpiri au fost raportate în toate statele membre, însă într-un ritm mai lent decât în luna precedentă. România, între cele mai mari creșteri anuale din UE Cele mai mari creșteri ale prețurilor la combustibili în iunie (față de aceeași lună din 2025) au fost: Bulgaria: 26% Lituania: 23,5% România: 23,1% Finlanda: 22% La polul opus, cele mai mici creșteri au fost în Ungaria (2,3%) și Polonia (5,8%). În restul statelor, creșterile s-au situat între 7,9% în Spania și 18,6% în Cipru. În iunie, scăderi lunare în UE la motorină și benzină, cu excepții punctuale Față de luna mai, în iunie motorina a scăzut în medie în UE cu 6,4%, iar benzina cu 4,2%. Cu o lună mai devreme, motorina scăzuse cu 5,8%, în timp ce benzina crescuse cu 0,8% față de aprilie. În iunie, motorina s-a ieftinit în toate țările UE, cele mai mari scăderi fiind în Republica Cehă (11,3%), Polonia (9,7%) și Bulgaria (9,4%). Cele mai mici scăderi au fost în Ungaria (0,6%), Italia (1,4%) și Slovenia (1,6%). La benzină, Cipru și Italia au fost singurele țări unde prețurile au crescut în iunie față de mai (cu 0,7%, respectiv 0,5%). În restul statelor, benzina s-a ieftinit, cele mai mari scăderi fiind în Suedia (7,8%), Belgia (7%) și Polonia (6,6%). [...]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata medie a vieții profesionale, un semnal direct despre participarea redusă la muncă și ieșirile timpurii din piața muncii , potrivit HotNews , care citează date Eurostat publicate joi. În România, viața profesională durează în medie 32,7 ani , cel mai mic nivel din Uniunea Europeană. Contrastul este puternic cu țările din nord-vestul UE, unde durata medie a vieții active depășește frecvent 40 de ani. România, singura țară din UE cu scădere între 2015 și 2024 Între 2015 și 2024, durata așteptată a vieții active a crescut în toate statele UE, cu excepția României , notează Biroul de Statistică al UE. Cele mai mari creșteri au fost raportate în: Malta: +5,2 ani Ungaria: +4,8 ani Estonia: +4,4 ani Irlanda: +4,4 ani La polul opus, Spania, Suedia, Letonia și Austria au avut evoluții relativ stabile, cu creșteri de cel mult 2 ani. Unde se vede decalajul: media UE și țările cu peste 40 de ani de muncă În 2025, durata vieții active în UE a fost, în medie, 37,5 ani (față de 37,2 ani în 2024). Eurostat arată că în șapte țări durata medie este de 40 de ani sau mai mult : Olanda (44,0 ani), Suedia (43,4), Danemarca (42,6), Estonia (41,5), Irlanda (40,7), Germania (40,2) și Finlanda (40,1). La capătul clasamentului sunt România (32,7 ani), Italia (33,0) și Bulgaria (34,6) , potrivit Eurostat . Cauzele invocate: participarea femeilor, pensionări timpurii, muncă nedeclarată Materialul indică mai mulți factori care explică poziția României (și a Italiei) în coada clasamentului: participare scăzută a femeilor pe piața muncii, asociată cu ieșiri mai timpurii din activitate din motive de îngrijire a copiilor și obligații familiale; pensionări timpurii și pensii speciale , care pot reduce numărul mediu de ani lucrați; șomaj ridicat în rândul tinerilor și intrare întârziată pe piața muncii; muncă informală („la negru”) , care nu apare în statisticile oficiale; factori demografici și de sănătate , inclusiv speranță de viață mai scăzută și ieșiri din activitate din motive medicale; disparități mari între bărbați și femei în numărul de ani lucrați. Diferențe pe gen: România, printre cele mai slabe rezultate la femei În 2025, în UE se așteaptă ca bărbații să lucreze în medie 39,5 ani , iar femeile 35,4 ani . Pentru România, Eurostat indică o durată a vieții active așteptată de 36,0 ani la bărbați și 29,1 ani la femei , ceea ce plasează România între cele mai scăzute valori din UE la componenta feminină (alături de Italia și Grecia). În practică, aceste cifre contează pentru economie prin efectul asupra forței de muncă disponibile , a contribuțiilor la buget și a presiunii pe sistemul de pensii , într-un context european în care multe state își prelungesc, treptat, durata de viață profesională. [...]
România are cel mai mare consum mediu de alcool din lume, un indicator care pune presiune pe politicile publice de sănătate și pe reglementarea pieței , potrivit datelor citate de Antena 3 . Pentru anul 2022 (cele mai recente date disponibile în 2026), consumul mediu este estimat la 17,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor într-un an, conform World Population Review . România conduce astfel un clasament în care următoarele poziții sunt ocupate de Georgia (15,5 litri), Letonia (14,7 litri), Republica Moldova (14,1 litri) și Cehia (13,7 litri). Europa de Est domină clasamentul Datele indică o concentrare a consumului ridicat în Europa de Est. În categoria țărilor cu peste 11 litri anual pe cap de locuitor sunt menționate și Lituania, Polonia, Bulgaria, Belarus, Ungaria, Germania, Franța, Austria și Slovacia. În același timp, Statele Unite au un consum de 9,8 litri de alcool pur pe persoană, peste media globală, iar printre statele dezvoltate cu valori ridicate sunt enumerate Canada, Marea Britanie, Australia, Germania și Franța, în jurul pragului de 10 litri anual. La polul opus, consumul este descris ca fiind mult mai redus în numeroase state din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde legislația și normele religioase limitează sau interzic alcoolul; Iran, Pakistan, Kuweit, Egipt și Indonezia sunt date ca exemple de țări cu valori apropiate de zero. Ce explică diferențele și de ce contează pentru reglementare Potrivit specialiștilor citați, nivelul consumului este influențat de tradiții și obiceiuri locale, accesibilitatea băuturilor alcoolice, nivelul de trai, taxele aplicate, politicile de sănătate publică și restricțiile impuse de autorități. În general, statele cu venituri ridicate tind să aibă un consum mai mare, dar sunt menționate și excepții, precum Singapore sau unele state din Golf, unde consumul rămâne redus din motive culturale, religioase sau legislative. Medicii avertizează că un consum ridicat crește riscul unor afecțiuni grave (inclusiv boli cardiovasculare și hepatice), al anumitor tipuri de cancer și al accidentelor, în special rutiere. În acest context, articolul notează că majoritatea statelor reglementează vânzarea și consumul prin taxe, limite de vârstă și alte măsuri de sănătate publică. [...]
Producția industrială a României a scăzut cu 3,3% în primele cinci luni din 2026 , pe fondul contracției din industria prelucrătoare și cea extractivă, ceea ce indică o presiune persistentă asupra sectorului care generează o parte importantă din valoarea adăugată și exporturi, potrivit datelor INS citate de Economica . În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, față de aceeași perioadă din 2025, producția industrială (serie brută) s-a diminuat cu 3,3%, în condițiile în care industria prelucrătoare a scăzut cu 4,5%, iar industria extractivă cu 1,8%. Singura evoluție pozitivă a venit din segmentul de energie (producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat), care a crescut cu 4,1%, conform informațiilor transmise de Agerpres . Ajustat sezonier, scăderea rămâne: -3,1% la cinci luni Pe seria ajustată (care elimină influențele sezoniere), producția industrială a fost mai redusă cu 3,1% în primele cinci luni din 2026. Dinamica a fost trasă în jos tot de: industria prelucrătoare: -4,3%; industria extractivă: -1,8%. În același timp, segmentul de energie a consemnat o creștere de 3,6%. Mai 2026: creștere lunară pe seria brută, dar recul pe seria ajustată În luna mai 2026, față de aprilie 2026, producția industrială (serie brută) a crescut cu 3,1%, susținută de: industria prelucrătoare: +4,7%; industria extractivă: +1,5%. În schimb, producția și furnizarea de energie a scăzut cu 7,7%. Pe seria ajustată, producția industrială a scăzut cu 2,8% de la o lună la alta, ca urmare a diminuărilor din toate cele trei sectoare: energie (-3,2%), industria prelucrătoare (-2,4%) și industria extractivă (-1,1%). Comparativ cu mai 2025, scăderea este mai abruptă Față de luna mai 2025, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 7,3%, pe fondul scăderilor din: industria prelucrătoare: -7,9%; industria extractivă: -5,0%; energie: -3,8%. Pe seria ajustată, scăderea anuală a fost de 5,3%, determinată de industria prelucrătoare (-5,5%), industria extractivă (-4,8%) și energie (-3,1%). [...]
Diferența de preț la bere între orașe ajunge la aproape 6 ori , de la sub 1 euro în marile metropole din China la peste 4,5 euro în Australia, potrivit unei cercetări citate de Economedia , bazată pe datele Institutului de Cercetare Deutsche Bank . Clasamentul compară prețul mediu al unei beri de 0,5 litri la restaurantele locale, calculat în euro. Cea mai ieftină bere din top este în Shanghai (0,78 euro, aprox. 4 lei) și Beijing (0,82 euro, aprox. 4 lei). În Europa, cel mai bine poziționat oraș este Frankfurt (1,01 euro, aprox. 5 lei), iar în Top 10 mai apar orașe din Cehia, Rusia, Spania, Polonia și Portugalia. La polul opus, cele mai mari prețuri sunt în Australia: Melbourne conduce clasamentul (4,59 euro, aprox. 23 lei), iar Sydney este pe locul trei (3,57 euro, aprox. 18 lei). Între ele se află Singapore (3,91 euro, aprox. 20 lei). În topul orașelor scumpe apar și destinații din Israel, Finlanda, Marea Britanie, Irlanda, Norvegia și SUA. Top 10 orașe cu cea mai ieftină bere (0,5 litri, la restaurant) Shanghai, China – 0,78 euro (aprox. 4 lei) Beijing, China – 0,82 euro (aprox. 4 lei) Frankfurt, Germania – 1,01 euro (aprox. 5 lei) Rio de Janeiro, Brazilia – 1,05 euro (aprox. 5 lei) Praga, Cehia – 1,05 euro (aprox. 5 lei) Moscova, Rusia – 1,05 euro (aprox. 5 lei) Madrid, Spania – 1,06 euro (aprox. 5 lei) Varșovia, Polonia – 1,08 euro (aprox. 5 lei) Lisabona, Portugalia – 1,10 euro (aprox. 6 lei) Berlin, Germania – 1,12 euro (aprox. 6 lei) Top 10 orașe cu cea mai scumpă bere (0,5 litri, la restaurant) Melbourne, Australia – 4,59 euro (aprox. 23 lei) Singapore – 3,91 euro (aprox. 20 lei) Sydney, Australia – 3,57 euro (aprox. 18 lei) Tel Aviv, Israel – 3,33 euro (aprox. 17 lei) Helsinki, Finlanda – 3,25 euro (aprox. 16 lei) Birmingham, Marea Britanie – 3,19 euro (aprox. 16 lei) Dublin, Irlanda – 3,15 euro (aprox. 16 lei) Kuala Lumpur, Malaysia – 2,97 euro (aprox. 15 lei) San Francisco, SUA – 2,96 euro (aprox. 15 lei) Oslo, Norvegia – 2,89 euro (aprox. 14 lei) Datele indică faptul că extremele de preț nu sunt în Europa, iar pentru consumatori și operatorii din HoReCa comparația e relevantă ca indicator al costului vieții și al nivelului de prețuri practicate în restaurante în marile orașe. [...]
