Știri
Știri din categoria Statistici
România rămâne „țară de imigrare”, dar populația rezidentă continuă să scadă, pe fondul unui spor natural puternic negativ, arată datele Institutului Național de Statistică, citate de G4Media. La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane de persoane, cu 1.829 mai puține decât la 1 ianuarie 2025.
Scăderea vine „în principal” din sporul natural negativ (diferența dintre născuți-vii și decedați), de 104.100 persoane în 2025, în timp ce migrația internațională a avut un sold pozitiv de 102.200 persoane. Cu alte cuvinte, imigrația a crescut, dar nu a reușit să acopere declinul demografic generat de natalitate și mortalitate.
INS indică faptul că, în 2025, numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților cu 102.200 persoane, ceea ce menține România în categoria țărilor de imigrare. Totuși, acest plus nu a compensat pierderea din sporul natural.
În același an, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,9%), cât și în rândul imigranților (58,6%).
Datele INS arată o continuare a îmbătrânirii populației:
Raportul de dependență demografică (numărul de persoane tinere și vârstnice raportat la 100 de persoane adulte) a scăzut ușor, de la 55,6 la 55,2.
La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă din mediul urban era de 9,792 milioane de persoane, în creștere cu 0,2% față de 1 ianuarie 2025. Populația feminină era de 9,744 milioane, în scădere cu 0,1% față de aceeași dată a anului precedent.
INS precizează că populația rezidentă include persoanele (cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie) cu reședința obișnuită în România de cel puțin 12 luni, iar în contextul conflictului din Ucraina sunt incluși și cetățenii ucraineni cu protecție temporară. Datele pentru 1 ianuarie 2026 sunt provizorii și urmează să fie revizuite în decembrie 2026.
Recomandate
România a înlocuit accelerat cărbunele cu energie „verde” în S1, dar consumul raportat rămâne discutabil , arată datele sintetizate de Biziday pe baza statisticii oficiale a Institutului Național de Statistică (INSSE). Potrivit INSSE, în prima jumătate a anului producția de cărbune a scăzut cu 18%, în timp ce utilizarea gazelor naturale pentru producția de energie a crescut cu 7%, pe fondul unei majorări semnificative a importurilor de gaze, de 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. Per ansamblu, resursele de energie au crescut ușor, însă creșterea a venit mai ales din surse cu emisii reduse. Creșteri puternice la hidro, eolian și fotovoltaic Înlocuirea surselor poluante s-a făcut prin avansul producției din: hidro: +18%; eolian: +8,3%; fotovoltaic: +42%. INSSE susține că în producția fotovoltaică a inclus și peste 350.000 de prosumatori, însă aici apare o limitare importantă: producția lor „nu este dispecerizată și nu poate fi măsurată exact”, pentru că energia este injectată în rețelele locale. Efectul se vede în Sistemul Energetic Național (SEN) mai degrabă ca o scădere a consumului, nu ca o producție măsurată direct. Importuri mai mici, exporturi mai mari, dar fără valoare în statistică În primele șase luni, importul de energie electrică a scăzut cu 10%, iar exportul a crescut cu 11%. Totuși, statistica publică doar volumele, nu și valoarea balanței: România tinde să exporte energie mai ieftină în timpul zilei (când produc fotovoltaicele) și să importe mai scump la orele de vârf, dimineața și seara. Consumul raportat scade, dar INSSE avertizează implicit prin metodologie INSSE, care precizează că a folosit date Transelectrica (administratorul SEN), consemnează o scădere a consumului de curent al populației cu 12% și o reducere a consumului pentru iluminatul public cu 5%. În contextul includerii prosumatorilor și al faptului că producția acestora nu este măsurată exact, această „scădere a consumului” rămâne însă incertă, fiind posibil să reflecte parțial energia injectată local. După cum notează analiza, tabloul din S1 surprinde situația de dinaintea debutului perioadei secetoase: din iulie, pe fondul scăderii dramatice a debitului Dunării , România ar fi ajuns să importe masiv curent la orele de seară. [...]
Participarea la o nuntă a ajuns să coste, în medie, 2.600 de lei pentru un cuplu , iar presiunea financiară îi face pe mulți români să refuze invitațiile, potrivit unui sondaj publicat de Raiffeisen Bank . Datele indică faptul că sezonul nunților nu mai este doar o perioadă de socializare, ci și un test de buget pentru o parte semnificativă dintre invitați. Costul mediu raportat este de 1.700 de lei pentru o persoană și 2.600 de lei pentru un cuplu. În plus, unul din patru cupluri afirmă că, pentru astfel de evenimente, cheltuiește cel puțin 3.000 de lei. În vara aceasta, 16% dintre români participă la nunți ca invitați, iar 6% organizează o nuntă, conform cercetării. Din ce se compune nota de plată pentru invitați Principala cheltuială rămâne darul în bani: 87% dintre cei care merg la nuntă îl includ în bugetul de participare. Pe lângă acesta, respondenții au indicat și alte costuri asociate: 41%: ținuta, încălțămintea și accesoriile; 28%: transportul; 25%: servicii de machiaj și stilist. În decizia de a participa, criteriul dominant este relația cu mirii: 40% dintre invitați spun că acesta este principalul motiv. Pentru 25% contează obligația socială, 11% iau în calcul data și disponibilitatea, iar 10% costul total al participării. Costurile schimbă comportamentul: refuzuri și stres financiar Impactul financiar se vede direct în rata de refuz: 55% dintre români spun că au refuzat o invitație la nuntă din motive financiare. Alți 22% afirmă că nu au refuzat, dar s-au gândit la costuri. Pentru cei care participă la nunți în această vară, 83% sunt de acord că aceste evenimente au devenit o sursă importantă de stres financiar în sezonul de vară, potrivit sondajului. Organizatorii: buget mediu de 60.000 de lei Presiunea nu este doar la invitați. Pentru cei care organizează o nuntă în această vară, bugetul mediu estimat ajunge la 60.000 de lei. Cele mai costisitoare componente, potrivit organizatorilor, sunt: restaurantul sau locația (39%); meniul și băuturile (37%); muzica, DJ-ul sau formația (29%). La nivel de percepție, 44% dintre români consideră că organizatorii și invitații resimt în egală măsură costurile asociate nunților. Alți 18% cred că organizatorii sunt cei mai afectați, iar 17% spun că presiunea este mai mare asupra invitaților. Sondajul a fost realizat în colaborare cu Appinio , pe un eșantion de 1.300 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național, în luna iulie 2026, și face parte din seria „Despre Bani 1:1” derulată de Raiffeisen Bank România. [...]
Deficitul comercial al României s-a redus ușor în primul semestru, pe fondul unei creșteri mai lente a importurilor decât a exporturilor , arată datele INS citate de Economedia . În perioada 1 ianuarie – 30 iunie, exporturile au urcat cu 3,0% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce importurile au crescut cu 1,7%. În termeni nominali, exporturile au totalizat 49,0 miliarde euro, iar importurile 65,5 miliarde euro. Diferența dintre cele două a dus la un deficit comercial de 16,5 miliarde euro, mai mic cu 332,1 milioane euro (-2,0%) față de primul semestru din 2025. Structura comerțului: greutatea rămâne la industrie Cele mai mari ponderi în structura exporturilor și importurilor au fost deținute de: mașini și echipamente de transport : 46,8% la export și 36,5% la import; alte produse manufacturate : 27,2% la export și 27,3% la import (în principal după materia primă, precum fier, oțel, cauciuc, metal etc., plus articole manufacturate diverse, inclusiv îmbrăcăminte și încălțăminte). Unde s-au văzut mișcările: alimente și combustibili în creștere, băuturi și tutun în scădere la export Pe partea de exporturi, produsele alimentare și animalele vii au avut o pondere de 7,5% din total și au fost cu 7,8% peste nivelul din semestrul I 2025. Combustibilii au reprezentat 6,3% din exporturi, în creștere cu 10,9%. În schimb, exportul de băuturi și tutun a scăzut cu 11,3%, până la o pondere de 2,3% din total. La importuri, produsele alimentare au avut o pondere de 9,% din total, în ușoară creștere cu 0,3% față de primul semestru din 2025. Importurile de combustibili au cântărit 8,7% din total și au crescut cu 11,7% comparativ cu semestrul I 2025. [...]
România a fost singurul stat UE care a tăiat finanțarea publică pentru cercetare pe cap de locuitor în ultimul deceniu , coborând de la 20,8 euro în 2015 la 18,8 euro în 2025 (minus 9,6%), potrivit datelor Eurostat prezentate de Economedia . Evoluția plasează România la coada Uniunii la acest indicator și accentuează decalajul față de statele care au crescut consistent alocările. În 2025, guvernele din Uniunea Europeană au alocat aproximativ 130,2 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare , cu 60,5% mai mult decât în 2015 și cu 2,4% peste nivelul din 2024. La nivelul UE, alocarea medie a fost de 288 euro pe locuitor. România, la minimul UE la alocări pe cap de locuitor Eurostat compară sumele bugetare pentru cercetare și dezvoltare raportate la populație. În 2025, cele mai mari alocări pe cap de locuitor au fost în: Luxemburg: 917,2 euro Danemarca: 627,1 euro Germania: 553,5 euro La polul opus, cele mai scăzute valori au fost în: România: 18,8 euro Ungaria: 57,4 euro Malta: 73,7 euro Toate celelalte state au crescut, Bulgaria a avut cel mai mare avans Comparativ cu 2015, România a fost singura țară din UE cu scădere a alocărilor pe cap de locuitor (de la 20,8 euro la 18,8 euro). În restul Uniunii, creșterile au variat de la 14,7% în Suedia până la 495,5% în Bulgaria, unde alocările au urcat de la 15,5 euro la 92,3 euro pe locuitor în zece ani. Unde s-au dus banii la nivelul UE În 2025, distribuția fondurilor publice pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost dominată de: 37,3% pentru dezvoltarea generală a cunoașterii 9,5% pentru producția industrială și tehnologie 6,7% pentru sănătate 5,8% pentru apărare Datele indică faptul că, pe fondul creșterii bugetelor de cercetare în aproape toată Uniunea, România nu doar că rămâne la un nivel foarte redus al alocărilor pe cap de locuitor, dar este și singura care a mers în sens invers față de tendința europeană din ultimul deceniu. [...]
România are cel mai mare consum mediu de alcool din lume, un indicator care pune presiune pe politicile publice de sănătate și pe reglementarea pieței , potrivit datelor citate de Antena 3 . Pentru anul 2022 (cele mai recente date disponibile în 2026), consumul mediu este estimat la 17,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor într-un an, conform World Population Review . România conduce astfel un clasament în care următoarele poziții sunt ocupate de Georgia (15,5 litri), Letonia (14,7 litri), Republica Moldova (14,1 litri) și Cehia (13,7 litri). Europa de Est domină clasamentul Datele indică o concentrare a consumului ridicat în Europa de Est. În categoria țărilor cu peste 11 litri anual pe cap de locuitor sunt menționate și Lituania, Polonia, Bulgaria, Belarus, Ungaria, Germania, Franța, Austria și Slovacia. În același timp, Statele Unite au un consum de 9,8 litri de alcool pur pe persoană, peste media globală, iar printre statele dezvoltate cu valori ridicate sunt enumerate Canada, Marea Britanie, Australia, Germania și Franța, în jurul pragului de 10 litri anual. La polul opus, consumul este descris ca fiind mult mai redus în numeroase state din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde legislația și normele religioase limitează sau interzic alcoolul; Iran, Pakistan, Kuweit, Egipt și Indonezia sunt date ca exemple de țări cu valori apropiate de zero. Ce explică diferențele și de ce contează pentru reglementare Potrivit specialiștilor citați, nivelul consumului este influențat de tradiții și obiceiuri locale, accesibilitatea băuturilor alcoolice, nivelul de trai, taxele aplicate, politicile de sănătate publică și restricțiile impuse de autorități. În general, statele cu venituri ridicate tind să aibă un consum mai mare, dar sunt menționate și excepții, precum Singapore sau unele state din Golf, unde consumul rămâne redus din motive culturale, religioase sau legislative. Medicii avertizează că un consum ridicat crește riscul unor afecțiuni grave (inclusiv boli cardiovasculare și hepatice), al anumitor tipuri de cancer și al accidentelor, în special rutiere. În acest context, articolul notează că majoritatea statelor reglementează vânzarea și consumul prin taxe, limite de vârstă și alte măsuri de sănătate publică. [...]
România rămâne statul UE cu cea mai mare pondere a populației care nu își permite o săptămână de vacanță , un indicator direct al presiunii pe veniturile gospodăriilor și al diferențelor de nivel de trai din Uniune, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . În 2025, aproximativ 27,5% dintre cetățenii Uniunii Europene cu vârsta de peste 16 ani nu și-au putut permite o săptămână de vacanță pe an departe de casă. Proporția este cu 1,5 puncte procentuale mai mare față de 2024, dar cu 7,7 puncte procentuale sub nivelul din 2015. România, mult peste media UE Cele mai ridicate proporții ale persoanelor care nu și-au putut permite o săptămână de vacanță s-au înregistrat în 2025 în: România: 61,4% Grecia: 46,6% Ungaria: 39,1% Bulgaria: 39,1% Unde indicatorul este cel mai scăzut La polul opus, cele mai mici ponderi au fost raportate în: Luxemburg: 10,6% Suedia: 12,4% Țările de Jos: 12,8% Datele Eurostat sunt folosite frecvent ca indicator de „ deprivare materială ” (dificultatea de a acoperi cheltuieli considerate uzuale), iar diferențele mari între state sugerează un decalaj persistent de putere de cumpărare și reziliență financiară a gospodăriilor în interiorul UE. [...]
