Știri
Știri din categoria Statistici

România a înlocuit accelerat cărbunele cu energie „verde” în S1, dar consumul raportat rămâne discutabil, arată datele sintetizate de Biziday pe baza statisticii oficiale a Institutului Național de Statistică (INSSE).
Potrivit INSSE, în prima jumătate a anului producția de cărbune a scăzut cu 18%, în timp ce utilizarea gazelor naturale pentru producția de energie a crescut cu 7%, pe fondul unei majorări semnificative a importurilor de gaze, de 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. Per ansamblu, resursele de energie au crescut ușor, însă creșterea a venit mai ales din surse cu emisii reduse.
Înlocuirea surselor poluante s-a făcut prin avansul producției din:
INSSE susține că în producția fotovoltaică a inclus și peste 350.000 de prosumatori, însă aici apare o limitare importantă: producția lor „nu este dispecerizată și nu poate fi măsurată exact”, pentru că energia este injectată în rețelele locale. Efectul se vede în Sistemul Energetic Național (SEN) mai degrabă ca o scădere a consumului, nu ca o producție măsurată direct.
În primele șase luni, importul de energie electrică a scăzut cu 10%, iar exportul a crescut cu 11%. Totuși, statistica publică doar volumele, nu și valoarea balanței: România tinde să exporte energie mai ieftină în timpul zilei (când produc fotovoltaicele) și să importe mai scump la orele de vârf, dimineața și seara.
INSSE, care precizează că a folosit date Transelectrica (administratorul SEN), consemnează o scădere a consumului de curent al populației cu 12% și o reducere a consumului pentru iluminatul public cu 5%. În contextul includerii prosumatorilor și al faptului că producția acestora nu este măsurată exact, această „scădere a consumului” rămâne însă incertă, fiind posibil să reflecte parțial energia injectată local.
După cum notează analiza, tabloul din S1 surprinde situația de dinaintea debutului perioadei secetoase: din iulie, pe fondul scăderii dramatice a debitului Dunării, România ar fi ajuns să importe masiv curent la orele de seară.
Recomandate

Salariile din sănătate au stagnat practic într-un an , iar sectorul a rămas sub media economiei, potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) . În iunie 2026, salariul mediu net din sănătate și asistență socială a fost de 5.402 lei (aprox. 1.031 euro), cu doar 9 lei peste nivelul din iunie 2025. În termeni anuali, creșterea este de numai 0,2%, mult sub ritmul de creștere al salariului mediu net din economie, arată datele INS citate în articol. În iunie 2025, salariul mediu net din sector era de 5.393 lei (aprox. 1.069 euro), diferența în euro fiind influențată de cursul de schimb. La nivelul întregii economii, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 lei (aprox. 1.094 euro), de la 5.539 lei (circa 1.098 euro) în iunie 2025. Astfel, salariul din sănătate și asistență socială este cu 332 de lei sub media economiei. Efect operațional: numărul de salariați a rămas neschimbat Dincolo de dinamica salarială, sectorul nu a adăugat personal: în iunie 2026, sănătatea și asistența socială aveau 456.600 de salariați , „exact același nivel ca în iunie 2025”, conform datelor INS preluate de publicație. Datele indică, astfel, o combinație de stagnare a câștigurilor și lipsă de creștere a forței de muncă într-un domeniu esențial, în timp ce media economiei rămâne peste nivelul din sănătate. [...]

România rămâne „țară de imigrare”, dar populația rezidentă continuă să scadă , pe fondul unui spor natural puternic negativ, arată datele Institutului Național de Statistică , citate de G4Media . La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane de persoane, cu 1.829 mai puține decât la 1 ianuarie 2025. Scăderea vine „în principal” din sporul natural negativ (diferența dintre născuți-vii și decedați), de 104.100 persoane în 2025, în timp ce migrația internațională a avut un sold pozitiv de 102.200 persoane. Cu alte cuvinte, imigrația a crescut, dar nu a reușit să acopere declinul demografic generat de natalitate și mortalitate. Migrația: plus pe total, cu bărbații majoritari la intrări și ieșiri INS indică faptul că, în 2025, numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților cu 102.200 persoane, ceea ce menține România în categoria țărilor de imigrare. Totuși, acest plus nu a compensat pierderea din sporul natural. În același an, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,9%), cât și în rândul imigranților (58,6%). Îmbătrânirea demografică se accentuează Datele INS arată o continuare a îmbătrânirii populației: ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat de la 20,3% (2025) la 20,5% (1 ianuarie 2026); ponderea populației de 0–14 ani a scăzut de la 15,4% (1 ianuarie 2025) la 15,1% (1 ianuarie 2026); indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,3 la 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Raportul de dependență demografică (numărul de persoane tinere și vârstnice raportat la 100 de persoane adulte) a scăzut ușor, de la 55,6 la 55,2. Structura populației: urban în creștere ușoară, femeile în scădere marginală La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă din mediul urban era de 9,792 milioane de persoane, în creștere cu 0,2% față de 1 ianuarie 2025. Populația feminină era de 9,744 milioane, în scădere cu 0,1% față de aceeași dată a anului precedent. INS precizează că populația rezidentă include persoanele (cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie) cu reședința obișnuită în România de cel puțin 12 luni, iar în contextul conflictului din Ucraina sunt incluși și cetățenii ucraineni cu protecție temporară. Datele pentru 1 ianuarie 2026 sunt provizorii și urmează să fie revizuite în decembrie 2026. [...]

Încrederea ridicată în 112 indică un serviciu public folosit pe scară largă , cu potențial direct de a susține funcționarea operațională a intervențiilor de urgență, potrivit datelor prezentate de Digi24 . Un sondaj INSCOP Research arată că peste 80% dintre români declară că au încredere în serviciul 112, iar aproape șase din zece spun că au apelat cel puțin o dată numărul unic de urgență. Ce arată cifrele despre utilizare și încredere Conform cercetării realizate la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, 81,2% dintre respondenți au declarat că au foarte multă sau destul de multă încredere în serviciul 112. Structura răspunsurilor indică: 38,2%: „foarte multă” încredere 43,1%: „destul de multă” încredere La polul opus, 16,6% spun că au „destul de puțină” sau „foarte puțină” încredere (12,1% respectiv 4,5%), iar 2,2% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Pe partea de utilizare, 58,3% dintre respondenți afirmă că au apelat cel puțin o dată 112 pentru a semnala o urgență. În același timp, 40,9% spun că nu au folosit niciodată serviciul, iar 0,8% nu au răspuns. De ce contează operațional: încrederea se leagă de experiența directă Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , pune nivelul ridicat de încredere pe seama utilității percepute a serviciului și a accesibilității lui, într-un context mai larg de neîncredere în instituții. „Într-un climat social marcat de neîncredere în numeroase instituții ale statului, nivelul foarte ridicat de încredere în serviciul 112 arată că românii apreciază serviciile publice operate de stat atunci când le percep ca fiind utile, accesibile și capabile să răspundă unor nevoi concrete.” Acesta mai arată că folosirea repetată poate consolida încrederea prin contact direct cu serviciul. „Faptul că majoritatea românilor au apelat cel puțin o dată la serviciul 112 arată cât de prezent este acesta în viața de zi cu zi și sugerează că încrederea ridicată nu se bazează doar pe imaginea publică a serviciului 112, ci poate fi susținută și de experiența directă a cetățenilor.” În același context, Ștefureac amintește că, potrivit datelor statistice publice, în ultimii 20 de ani serviciul 112 a fost apelat de peste 300 de milioane de ori. Cum a fost realizat sondajul Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, prin metoda „mixed-mode secvențial” (CATI–CAWI, adică interviuri telefonice asistate de calculator și chestionare online). Eșantionul a inclus 1.197 persoane (1.081 CATI și 116 CATI to CAWI), reprezentativ pentru populația neinstituționalizată din România de 18 ani și peste, iar eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Detaliile metodologice sunt disponibile în documentul INSCOP: sondajului . [...]

Șase industrii au trecut de pragul de 10.000 lei net, semn că presiunea pe costurile cu forța de muncă se extinde dincolo de IT , potrivit unei analize din Ziarul Financiar , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) pentru august 2026. Datele arată că sectoarele cel mai bine plătite rămân un „grup distinct” față de restul economiei: în IT salariul mediu net a ajuns la 13.010 lei pe lună în august, în timp ce alte șase domenii au depășit 10.000 lei net. Unde se concentrează salariile mari și de ce contează În fruntea clasamentului rămân activitățile din IT, urmate de două ramuri din zona petrol și gaze, ceea ce indică o competiție puternică pentru specialiști în industrii cu cerere ridicată și bazin relativ limitat de candidați. În topul menționat de analiză, primele trei poziții sunt: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.010 lei net/lună (august 2026); extracția petrolului și gazelor : 11.760 lei net/lună ; fabricarea produselor de cocserie și din prelucrarea țițeiului: 11.478 lei net/lună . În același timp, transporturile aeriene „vin din urmă”, cu un nivel care a trecut de 10.000 lei net. Domeniile care au intrat în „clubul” de peste 10.000 lei net Pe lângă IT și segmentele din oil&gas, analiza mai indică mai multe activități care au depășit pragul de 10.000 lei net în august: transporturi aeriene: 10.732 lei net/lună ; activități de editare: 10.698 lei net/lună ; activitățile centralelor, birourilor administrative, managementului și consultanței: 10.413 lei net/lună ; industria tutunului: 10.285 lei net/lună . Ritmul din IT: creștere anuală de 7,9% Pentru IT, Ziarul Financiar notează că salariul mediu net din august este cu 7,9% peste nivelul de anul trecut și o descrie drept „una dintre cele mai mari creșteri din IT din ultimii ani”. În interpretarea citată în articol, explicația ține de raportul cerere–ofertă pe piața muncii: „Sunt domenii care sunt mai «hot» şi acolo numărul de candidaţi nu este atât de mare. Deci totul ţine de cerere şi de ofertă.” Pentru companii, extinderea numărului de industrii cu salarii medii nete de peste 10.000 lei sugerează o presiune mai largă pe bugetele de personal, nu doar în tehnologie, ci și în energie și servicii specializate. [...]

Românii indică drept prioritate crearea de locuri de muncă pentru tineri , înaintea măsurilor de reducere a inflației și a costului vieții, potrivit datelor publicate de INSCOP , care preia concluziile unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026. Sondajul arată că 23,9% dintre respondenți consideră că noul guvern ar trebui să aibă ca prioritate „în primul rând” crearea de locuri de muncă pentru tineri. Pe locul al doilea se află reducerea inflației și a costului vieții, menționată de 19,2%, iar pe locul al treilea creșterea veniturilor populației, indicată de 16,4%. Din perspectiva impactului economic, ierarhia sugerează că presiunea socială se concentrează pe piața muncii și pe puterea de cumpărare, două zone care influențează direct consumul și, implicit, dinamica economiei interne. În același timp, faptul că reducerea inflației și a costului vieții apare imediat după ocuparea forței de muncă indică așteptări de măsuri cu efect rapid în bugetele gospodăriilor. Materialul publicat de INSCOP menționează că datele provin dintr-un sondaj INSCOP Research și trimite la articolul G4Media pentru detalii suplimentare, însă în conținutul disponibil aici nu apar alte rezultate sau defalcări care să permită o analiză mai fină pe categorii de populație ori pe alte priorități. [...]

Ritmul creșterilor salariale încetinește, dar se stabilizează în teritoriu , cu mai puține județe care intră pe scădere și cu tot mai multe care trec pragul de 1.000 de euro net (aprox. 5.341 lei) pe lună, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , bazată pe datele Institutului Național de Statistică . La jumătatea lui 2026, semnalul principal este că „frânarea” salariilor începe să se atenueze: în iunie 2026, nouă județe au avut salariul mediu net mai mic decât în iunie 2025, în scădere de la 12 județe aflate pe minus în aprilie, conform calculelor ZF. Mai puține județe pe minus, mai multe peste pragul de 1.000 de euro net În iunie 2026, 11 județe au ajuns la un salariu mediu net de 1.000 de euro sau mai mult. În același timp, cele mai mari salarii rămân concentrate în centrele economice mari: București, Cluj, Timiș și Sibiu. Pe dinamica anuală, Sibiul rămâne județul cu cea mai puternică creștere: +11,5% în iunie 2026 față de iunie 2025, singurul avans „cu două cifre” la nivel județean. În aprilie, tot Sibiul era lider, dar cu o creștere mai mică, de 10,2%. Context național: salariul mediu net, +3,5% în iunie La nivel național, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 de lei, în creștere cu 3,5% față de iunie 2025. Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de resurse umane BPI România , pune evoluțiile din 2026 în legătură cu incertitudinile legate de inflație și cu efectul creșterii salariului minim. „Unii au mărit chiar în două tranşe salariile ca să se ajusteze mai bine cu inflaţia. Nu aşteptăm creşteri suplimentare, odată ce şi creşterea salariului minim va fi fost absorbită.“ În acest context, angajatorii ar fi folosit ca reper procentul de 6,7% al majorării salariului minim, aplicată de la 1 iulie, mai notează analiza. [...]