Știri
Știri din categoria Statistici
ANAP a trimis către instituțiile de control un raport despre utilizarea masivă de către Romsilva a negocierii fără publicare, după ce regia a derulat în 2025 nu mai puțin de 371 de astfel de proceduri, cu contracte atribuite de 28.254.307 lei, potrivit Economica. Documentul a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și adus la cunoștința Curții de Conturi și Consiliului Concurenței, pentru analiză și eventuale măsuri în limitele competențelor legale.
Procedura de „negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare” este o excepție de la achizițiile competitive și poate fi folosită doar în situații expres prevăzute de lege. ANAP spune că analiza urmărește să identifice evoluții, tipare de utilizare și riscuri asociate recurgerii la această procedură, în continuarea demersului de monitorizare pentru perioada 2020–2024.
Deși numărul procedurilor a scăzut puternic față de anii anteriori, Romsilva rămâne un utilizator major al acestei excepții. În 2025, regia a publicat 371 de proceduri, față de 860 în 2024 și un maxim de 1.324 în 2023.
La nivel național, Romsilva s-a situat pe locul al doilea ca volum de astfel de proceduri, fiind depășită doar de Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești (418) și urmată de Spitalul Universitar de Urgență București (351).
Valoarea totală atribuită de Romsilva prin această procedură a fost de 28.254.307 lei, reprezentând 0,46% din valoarea totală a negocierilor fără publicare (NFP) la nivel național în 2025, pondere în creștere de la 0,31% în 2024.
Din totalul procedurilor derulate de Romsilva în 2025:
ANAP mai indică faptul că negocierea fără publicare este folosită frecvent pentru achiziții cu valori individuale reduse sau medii, în special în zona serviciilor silvice.
Majoritatea covârșitoare a procedurilor (94,61%, adică 351 din 371) au fost încadrate în diviziunea CPV 77 („Servicii pentru agricultură, silvicultură, horticultură, acvacultură și apicultură”), preponderent servicii de exploatare forestieră.
Teritorial, distribuția arată o concentrare puternică:
Președintele ANAP, Raluca Rogoz, arată că nivelul de utilizare identificat „justifică o monitorizare atentă și constantă” și recomandă întărirea planificării achizițiilor și a controlului intern, astfel încât procedura excepțională să rămână limitată la cazurile permise de lege.
„Recomandăm consolidarea mecanismelor de planificare a achizițiilor și a sistemului de control intern la nivelul autorității contractante, astfel încât recurgerea la această procedură să rămână limitată la situațiile în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de cadrul legal.”
ANAP precizează că va continua monitorizarea utilizării negocierii fără publicare și va analiza indicatorii de performanță la nivelul sistemului național de achiziții publice, pentru a identifica tendințe și eventuale riscuri sistemice.
Recomandate
Ritmul creșterilor salariale încetinește, dar se stabilizează în teritoriu , cu mai puține județe care intră pe scădere și cu tot mai multe care trec pragul de 1.000 de euro net (aprox. 5.341 lei) pe lună, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , bazată pe datele Institutului Național de Statistică . La jumătatea lui 2026, semnalul principal este că „frânarea” salariilor începe să se atenueze: în iunie 2026, nouă județe au avut salariul mediu net mai mic decât în iunie 2025, în scădere de la 12 județe aflate pe minus în aprilie, conform calculelor ZF. Mai puține județe pe minus, mai multe peste pragul de 1.000 de euro net În iunie 2026, 11 județe au ajuns la un salariu mediu net de 1.000 de euro sau mai mult. În același timp, cele mai mari salarii rămân concentrate în centrele economice mari: București, Cluj, Timiș și Sibiu. Pe dinamica anuală, Sibiul rămâne județul cu cea mai puternică creștere: +11,5% în iunie 2026 față de iunie 2025, singurul avans „cu două cifre” la nivel județean. În aprilie, tot Sibiul era lider, dar cu o creștere mai mică, de 10,2%. Context național: salariul mediu net, +3,5% în iunie La nivel național, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 de lei, în creștere cu 3,5% față de iunie 2025. Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de resurse umane BPI România , pune evoluțiile din 2026 în legătură cu incertitudinile legate de inflație și cu efectul creșterii salariului minim. „Unii au mărit chiar în două tranşe salariile ca să se ajusteze mai bine cu inflaţia. Nu aşteptăm creşteri suplimentare, odată ce şi creşterea salariului minim va fi fost absorbită.“ În acest context, angajatorii ar fi folosit ca reper procentul de 6,7% al majorării salariului minim, aplicată de la 1 iulie, mai notează analiza. [...]
Bucureștiul și câteva județe mari concentrează din nou cele mai multe firme nou-înființate , în timp ce o parte din țară rămâne la coada clasamentului, potrivit datelor ONRC citate de Economica . Distribuția teritorială indică o polarizare a antreprenoriatului, cu efecte directe asupra bazei locale de taxe, a cererii de spații și a pieței muncii. În primele șapte luni din 2026, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în Municipiul București (20.276, +6,4% față de ianuarie–iulie 2025) și în județele Ilfov (5.561, +7,38%), Cluj (4.266, +5,91%), Timiș (4.256, +7,39%), Iași (3.435, -3,89%) și Constanța (4.266, +5,91%), conform informațiilor transmise de ONRC și preluate de Agerpres. Unde se înființează cel mai puțin și unde se vede reculul La polul opus, cele mai puține înmatriculări au fost consemnate în județele Covasna (459, -4,18%), Mehedinți (527, -7,71%), Tulcea (530, -14,52%), Teleorman (544, -10,67%), Ialomița (606, +9,19%) și Caraș-Severin (605, -7,21%). Din perspectiva dinamicii, cele mai mari creșteri ale numărului de înmatriculări au fost în Călărași (+28,29%), Constanța (+18,63) și Giurgiu (+16,71%), iar cele mai semnificative scăderi în Alba (-25,04%), Tulcea (-14,52%) și Dolj (-14,35%). Domeniile care trag înmatriculările Pe sectoare, ONRC indică drept principale motoare ale înmatriculărilor: transport și depozitare: 14.916 (+6,05% față de primele șapte luni din 2025); comerț cu ridicata și cu amănuntul: 12.238 (-13,9%); activități profesionale, științifice și tehnice: 9.098 (+9,46%). Ultima lună raportată: iulie 2026 În iulie 2026 au fost înmatriculate 11.035 de persoane fizice și juridice, cele mai multe în București (2.784), Ilfov (752), Timiș (599) și Cluj (577). În ansamblu, datele susțin o tendință de concentrare a noilor înregistrări în jurul marilor poli economici, în timp ce județele cu volume mici rămân vulnerabile la scăderi, ceea ce poate amplifica diferențele regionale de investiții și ocupare. [...]
Deși PIB-ul a urcat cu 2,1% în T3 față de T2, economia rămâne în contracție pe primele nouă luni , potrivit datelor INS citate de Mediafax . Imaginea de ansamblu indică o revenire trimestrială, dar insuficientă pentru a compensa scăderea acumulată față de 2025. Pe comparația anuală, în trimestrul III din 2026 PIB-ul a înregistrat o creștere de 0,1% față de același trimestru din 2025 pe seria brută și de 0,3% pe seria ajustată sezonier (adică după eliminarea variațiilor sezoniere). Față de trimestrul anterior, avansul a fost de 2,1%. De ce contează: creșterea din T3 nu schimbă încă trendul din 2026 În perioada 1 ianuarie–30 septembrie 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,3% comparativ cu aceeași perioadă din 2025 pe seria brută și cu 1,0% pe seria ajustată sezonier, conform INS. Asta înseamnă că, în pofida accelerării din trimestrul III, economia rămâne pe minus la nivelul întregului an, până la acest moment. Revizuiri statistice: INS a recalculat seria ajustată sezonier INS precizează că seria ajustată sezonier a PIB-ului trimestrial a fost recalculată după includerea estimărilor pentru trimestrul III 2026, ceea ce a dus la revizuiri față de varianta publicată în octombrie 2026. Publicația nu detaliază amplitudinea revizuirilor, ci doar faptul că acestea au avut loc. Context bugetar: așteptări pentru 2027 În același context, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat că prognozele bugetare pentru 2027 indică o creștere economică de 1,7–1,8 și că se aștepta ca trimestrul III să fie unul „de revenire”, potrivit informațiilor citate. [...]
Încrederea ridicată în 112 indică un serviciu public folosit pe scară largă , cu potențial direct de a susține funcționarea operațională a intervențiilor de urgență, potrivit datelor prezentate de Digi24 . Un sondaj INSCOP Research arată că peste 80% dintre români declară că au încredere în serviciul 112, iar aproape șase din zece spun că au apelat cel puțin o dată numărul unic de urgență. Ce arată cifrele despre utilizare și încredere Conform cercetării realizate la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, 81,2% dintre respondenți au declarat că au foarte multă sau destul de multă încredere în serviciul 112. Structura răspunsurilor indică: 38,2%: „foarte multă” încredere 43,1%: „destul de multă” încredere La polul opus, 16,6% spun că au „destul de puțină” sau „foarte puțină” încredere (12,1% respectiv 4,5%), iar 2,2% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Pe partea de utilizare, 58,3% dintre respondenți afirmă că au apelat cel puțin o dată 112 pentru a semnala o urgență. În același timp, 40,9% spun că nu au folosit niciodată serviciul, iar 0,8% nu au răspuns. De ce contează operațional: încrederea se leagă de experiența directă Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , pune nivelul ridicat de încredere pe seama utilității percepute a serviciului și a accesibilității lui, într-un context mai larg de neîncredere în instituții. „Într-un climat social marcat de neîncredere în numeroase instituții ale statului, nivelul foarte ridicat de încredere în serviciul 112 arată că românii apreciază serviciile publice operate de stat atunci când le percep ca fiind utile, accesibile și capabile să răspundă unor nevoi concrete.” Acesta mai arată că folosirea repetată poate consolida încrederea prin contact direct cu serviciul. „Faptul că majoritatea românilor au apelat cel puțin o dată la serviciul 112 arată cât de prezent este acesta în viața de zi cu zi și sugerează că încrederea ridicată nu se bazează doar pe imaginea publică a serviciului 112, ci poate fi susținută și de experiența directă a cetățenilor.” În același context, Ștefureac amintește că, potrivit datelor statistice publice, în ultimii 20 de ani serviciul 112 a fost apelat de peste 300 de milioane de ori. Cum a fost realizat sondajul Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, prin metoda „mixed-mode secvențial” (CATI–CAWI, adică interviuri telefonice asistate de calculator și chestionare online). Eșantionul a inclus 1.197 persoane (1.081 CATI și 116 CATI to CAWI), reprezentativ pentru populația neinstituționalizată din România de 18 ani și peste, iar eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Detaliile metodologice sunt disponibile în documentul INSCOP: sondajului . [...]
Șase industrii au trecut de pragul de 10.000 lei net, semn că presiunea pe costurile cu forța de muncă se extinde dincolo de IT , potrivit unei analize din Ziarul Financiar , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) pentru august 2026. Datele arată că sectoarele cel mai bine plătite rămân un „grup distinct” față de restul economiei: în IT salariul mediu net a ajuns la 13.010 lei pe lună în august, în timp ce alte șase domenii au depășit 10.000 lei net. Unde se concentrează salariile mari și de ce contează În fruntea clasamentului rămân activitățile din IT, urmate de două ramuri din zona petrol și gaze, ceea ce indică o competiție puternică pentru specialiști în industrii cu cerere ridicată și bazin relativ limitat de candidați. În topul menționat de analiză, primele trei poziții sunt: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.010 lei net/lună (august 2026); extracția petrolului și gazelor : 11.760 lei net/lună ; fabricarea produselor de cocserie și din prelucrarea țițeiului: 11.478 lei net/lună . În același timp, transporturile aeriene „vin din urmă”, cu un nivel care a trecut de 10.000 lei net. Domeniile care au intrat în „clubul” de peste 10.000 lei net Pe lângă IT și segmentele din oil&gas, analiza mai indică mai multe activități care au depășit pragul de 10.000 lei net în august: transporturi aeriene: 10.732 lei net/lună ; activități de editare: 10.698 lei net/lună ; activitățile centralelor, birourilor administrative, managementului și consultanței: 10.413 lei net/lună ; industria tutunului: 10.285 lei net/lună . Ritmul din IT: creștere anuală de 7,9% Pentru IT, Ziarul Financiar notează că salariul mediu net din august este cu 7,9% peste nivelul de anul trecut și o descrie drept „una dintre cele mai mari creșteri din IT din ultimii ani”. În interpretarea citată în articol, explicația ține de raportul cerere–ofertă pe piața muncii: „Sunt domenii care sunt mai «hot» şi acolo numărul de candidaţi nu este atât de mare. Deci totul ţine de cerere şi de ofertă.” Pentru companii, extinderea numărului de industrii cu salarii medii nete de peste 10.000 lei sugerează o presiune mai largă pe bugetele de personal, nu doar în tehnologie, ci și în energie și servicii specializate. [...]
Minimele de până la -10,5°C cresc riscul de îngheț local și pot afecta operațiunile din transport și agricultură , după noaptea 7–8 noiembrie, când temperaturile au fost negative pe aproape întreg teritoriul țării, potrivit datelor ANM citate de Mediafax . Cele mai scăzute valori s-au înregistrat în estul Transilvaniei, în special în depresiunile intramontane, unde aerul rece s-a acumulat peste noapte. La Miercurea-Ciuc s-au măsurat -10,5°C, la Toplița -9,9°C, iar la Poiana Stampei -9,6°C. Temperaturile au coborât la -9,9°C și la Întorsura Buzăului, în timp ce la Predeal minima a fost de -8,6°C. Unde s-a resimțit cel mai puternic răcirea Harta ANM indică minime negative inclusiv în marile orașe: Cluj-Napoca: -4,9°C Brașov: -5,7°C Sibiu: -4,4°C Iași: -3,4°C În nord, s-au înregistrat -6,8°C la Satu Mare, -5,6°C la Botoșani și -5,8°C la Suceava. În vest, Timișoara a avut -2,6°C, iar Oradea -1°C. În sud, au fost -0,2°C la Alexandria, -2,1°C la Giurgiu și -2,4°C la Călărași, iar pe litoral Constanța a coborât la -1,6°C și Mangalia la -0,3°C. Excepțiile: câteva minime pozitive În vest și sud-vest au existat zone cu temperaturi peste zero: Șiria (Arad) a avut 4,1°C, Caransebeș 0,7°C, Drobeta-Turnu Severin 1,4°C, iar Pitești 1,9°C. Explicația ANM: inversiunea termică în depresiuni Mediafax arată că frigul accentuat din estul Transilvaniei este favorizat de relieful depresionar și de inversiunea termică: în nopți cu cer senin și vânt slab, solul pierde rapid căldură, aerul rece (mai dens) coboară și rămâne „blocat” în zonele joase, ceea ce duce la minime foarte scăzute în localități precum Miercurea-Ciuc și Întorsura Buzăului. Ce urmează: maxime de 7–13°C, dar nopți reci în continuare Pentru duminică, 8 noiembrie, prognoza indică maxime în general între 7 și 13°C, cu cer predominant senin, dar și posibilitatea apariției norilor joși; dimineața și noaptea, izolat, se poate forma ceață cu depuneri de chiciură. Noaptea următoare, minimele ar urma să fie între -7 și 4°C, iar în depresiunile din estul Transilvaniei pot ajunge din nou spre -12°C. Luni, 9 noiembrie, maximele sunt estimate între 6 și 13°C, cu cer temporar noros și ploi slabe posibile pe arii restrânse în vest și sud-vest. În București, maxima de duminică este de aproximativ 9–10°C, iar luni sunt așteptate 10–11°C. Pe termen de câteva săptămâni, estimările ANM (actualizate la 6 noiembrie) arată că în intervalul 9–15 noiembrie temperaturile medii vor fi ușor sub normal în regiunile extracarpatice, iar precipitațiile ar putea fi mai abundente în vest și local în centru. Pentru 16–22 noiembrie sunt estimate temperaturi medii ușor peste normal, iar spre finalul lunii regimul termic ar urma să revină aproape de mediile climatologice. [...]
