Știri
Știri din categoria Statistici
Bucureștiul și câteva județe mari concentrează din nou cele mai multe firme nou-înființate, în timp ce o parte din țară rămâne la coada clasamentului, potrivit datelor ONRC citate de Economica. Distribuția teritorială indică o polarizare a antreprenoriatului, cu efecte directe asupra bazei locale de taxe, a cererii de spații și a pieței muncii.
În primele șapte luni din 2026, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în Municipiul București (20.276, +6,4% față de ianuarie–iulie 2025) și în județele Ilfov (5.561, +7,38%), Cluj (4.266, +5,91%), Timiș (4.256, +7,39%), Iași (3.435, -3,89%) și Constanța (4.266, +5,91%), conform informațiilor transmise de ONRC și preluate de Agerpres.
La polul opus, cele mai puține înmatriculări au fost consemnate în județele Covasna (459, -4,18%), Mehedinți (527, -7,71%), Tulcea (530, -14,52%), Teleorman (544, -10,67%), Ialomița (606, +9,19%) și Caraș-Severin (605, -7,21%).
Din perspectiva dinamicii, cele mai mari creșteri ale numărului de înmatriculări au fost în Călărași (+28,29%), Constanța (+18,63) și Giurgiu (+16,71%), iar cele mai semnificative scăderi în Alba (-25,04%), Tulcea (-14,52%) și Dolj (-14,35%).
Pe sectoare, ONRC indică drept principale motoare ale înmatriculărilor:
În iulie 2026 au fost înmatriculate 11.035 de persoane fizice și juridice, cele mai multe în București (2.784), Ilfov (752), Timiș (599) și Cluj (577).
În ansamblu, datele susțin o tendință de concentrare a noilor înregistrări în jurul marilor poli economici, în timp ce județele cu volume mici rămân vulnerabile la scăderi, ceea ce poate amplifica diferențele regionale de investiții și ocupare.
Recomandate
Insolvențele au urcat cu peste 12% în S1 2026, cu presiune concentrată în București și în câteva sectoare-cheie , potrivit datelor ONRC citate de Economica . În primele șase luni din 2026, cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București: 725 de cazuri, în creștere cu 6,93% față de aceeași perioadă din 2025. Unde se vede cel mai puternic creșterea După București, următoarele județe au avut cele mai multe insolvențe în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026: Bihor: 275 (minus 5,82%) Cluj: 218 (minus 15,18%) Timiș: 187 (plus 18,35%) Ilfov: 185 (plus 8,82%) Prahova: 138 (plus 23,21%) La polul opus, cele mai puține insolvențe au fost consemnate în: Covasna: 17 (plus 13,33%) Harghita: 18 (0% – fără modificări) Botoșani: 21 (plus 10,53%) Mehedinți: 24 (plus 4,35%) Sălaj: 24 (minus 46,67%) Teleorman: 29 (plus 70,59%) Ritmul din iunie: 709 insolvențe într-o singură lună Numai în luna iunie au intrat în insolvență 709 firme și PFA. Cele mai multe au fost în: București: 119 Bihor: 63 Ilfov: 45 Timiș: 42 Cluj: 29 Prahova: 29 Sectoarele care trag în sus statistica Pe domenii de activitate, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în: Comerț cu ridicata și amănuntul: 229 (plus 388,14% față de S1 2025) Construcții: 210 (plus 412,20%) Transport și depozitare: 132 (plus 266,67%) Industria prelucrătoare: 128 (plus 312,90%) Creșterile procentuale foarte mari pe aceste sectoare indică o deteriorare rapidă a situației pentru firmele din lanțurile de distribuție, șantiere și logistică, cu potențial de propagare în restul economiei prin întârzieri la plată și blocaje în relațiile comerciale. [...]
ANAP a trimis către instituțiile de control un raport despre utilizarea masivă de către Romsilva a negocierii fără publicare , după ce regia a derulat în 2025 nu mai puțin de 371 de astfel de proceduri, cu contracte atribuite de 28.254.307 lei, potrivit Economica . Documentul a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și adus la cunoștința Curții de Conturi și Consiliului Concurenței, pentru analiză și eventuale măsuri în limitele competențelor legale. Procedura de „negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare” este o excepție de la achizițiile competitive și poate fi folosită doar în situații expres prevăzute de lege. ANAP spune că analiza urmărește să identifice evoluții, tipare de utilizare și riscuri asociate recurgerii la această procedură, în continuarea demersului de monitorizare pentru perioada 2020–2024. Cifrele-cheie: volum în scădere, dar pondere în creștere Deși numărul procedurilor a scăzut puternic față de anii anteriori, Romsilva rămâne un utilizator major al acestei excepții. În 2025, regia a publicat 371 de proceduri, față de 860 în 2024 și un maxim de 1.324 în 2023. La nivel național, Romsilva s-a situat pe locul al doilea ca volum de astfel de proceduri, fiind depășită doar de Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești (418) și urmată de Spitalul Universitar de Urgență București (351). Valoarea totală atribuită de Romsilva prin această procedură a fost de 28.254.307 lei, reprezentând 0,46% din valoarea totală a negocierilor fără publicare (NFP) la nivel național în 2025, pondere în creștere de la 0,31% în 2024. „Extrema urgență”, principalul motiv invocat Din totalul procedurilor derulate de Romsilva în 2025: 82,75% au fost justificate prin „extremă urgență”; 17% au fost inițiate după ce nu a fost primită nicio ofertă la procedurile competitive inițiale. ANAP mai indică faptul că negocierea fără publicare este folosită frecvent pentru achiziții cu valori individuale reduse sau medii, în special în zona serviciilor silvice. Ce tip de achiziții și unde s-au concentrat Majoritatea covârșitoare a procedurilor (94,61%, adică 351 din 371) au fost încadrate în diviziunea CPV 77 („Servicii pentru agricultură, silvicultură, horticultură, acvacultură și apicultură”), preponderent servicii de exploatare forestieră. Teritorial, distribuția arată o concentrare puternică: Municipiul București: 215 proceduri; județul Suceava: 106 proceduri; Bihor: 30; Tulcea: 10; Arad: 5; Caraș-Severin: 3; Prahova: 2. Recomandarea ANAP: planificare și control intern mai puternice Președintele ANAP, Raluca Rogoz, arată că nivelul de utilizare identificat „justifică o monitorizare atentă și constantă” și recomandă întărirea planificării achizițiilor și a controlului intern, astfel încât procedura excepțională să rămână limitată la cazurile permise de lege. „Recomandăm consolidarea mecanismelor de planificare a achizițiilor și a sistemului de control intern la nivelul autorității contractante, astfel încât recurgerea la această procedură să rămână limitată la situațiile în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de cadrul legal.” ANAP precizează că va continua monitorizarea utilizării negocierii fără publicare și va analiza indicatorii de performanță la nivelul sistemului național de achiziții publice, pentru a identifica tendințe și eventuale riscuri sistemice. [...]
România a înlocuit accelerat cărbunele cu energie „verde” în S1, dar consumul raportat rămâne discutabil , arată datele sintetizate de Biziday pe baza statisticii oficiale a Institutului Național de Statistică (INSSE). Potrivit INSSE, în prima jumătate a anului producția de cărbune a scăzut cu 18%, în timp ce utilizarea gazelor naturale pentru producția de energie a crescut cu 7%, pe fondul unei majorări semnificative a importurilor de gaze, de 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. Per ansamblu, resursele de energie au crescut ușor, însă creșterea a venit mai ales din surse cu emisii reduse. Creșteri puternice la hidro, eolian și fotovoltaic Înlocuirea surselor poluante s-a făcut prin avansul producției din: hidro: +18%; eolian: +8,3%; fotovoltaic: +42%. INSSE susține că în producția fotovoltaică a inclus și peste 350.000 de prosumatori, însă aici apare o limitare importantă: producția lor „nu este dispecerizată și nu poate fi măsurată exact”, pentru că energia este injectată în rețelele locale. Efectul se vede în Sistemul Energetic Național (SEN) mai degrabă ca o scădere a consumului, nu ca o producție măsurată direct. Importuri mai mici, exporturi mai mari, dar fără valoare în statistică În primele șase luni, importul de energie electrică a scăzut cu 10%, iar exportul a crescut cu 11%. Totuși, statistica publică doar volumele, nu și valoarea balanței: România tinde să exporte energie mai ieftină în timpul zilei (când produc fotovoltaicele) și să importe mai scump la orele de vârf, dimineața și seara. Consumul raportat scade, dar INSSE avertizează implicit prin metodologie INSSE, care precizează că a folosit date Transelectrica (administratorul SEN), consemnează o scădere a consumului de curent al populației cu 12% și o reducere a consumului pentru iluminatul public cu 5%. În contextul includerii prosumatorilor și al faptului că producția acestora nu este măsurată exact, această „scădere a consumului” rămâne însă incertă, fiind posibil să reflecte parțial energia injectată local. După cum notează analiza, tabloul din S1 surprinde situația de dinaintea debutului perioadei secetoase: din iulie, pe fondul scăderii dramatice a debitului Dunării , România ar fi ajuns să importe masiv curent la orele de seară. [...]
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 3,3% în România în primul semestru din 2026, deși resursele totale de energie electrică au urcat cu 1,1%, potrivit datelor INS citate de Economica . Divergența dintre ofertă și cerere contează pentru piață: poate pune presiune pe prețuri și pe planificarea producției, în condițiile în care mixul de generare s-a schimbat vizibil. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, consumul final de energie electrică a fost de 24,113 miliarde kWh, cu 3,3% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost trasă în special de consumul populației, care s-a redus cu 11,8%. În economie, consumul final a coborât cu 0,6%, iar iluminatul public a scăzut cu 4,6%. Producția: minus pe termic și nuclear, plus pe hidro și fotovoltaic Resursele de energie electrică au totalizat 34,691 miliarde kWh, în creștere cu 369 milioane kWh față de primele șase luni din 2025. În interiorul producției, evoluțiile au fost neuniforme: termocentrale: 7,680 miliarde kWh, în scădere cu 485,2 milioane kWh (-5,9%); hidrocentrale: 7,489 miliarde kWh, în creștere cu 1,136 miliarde kWh (+17,9%); nuclear: 4,530 miliarde kWh, în scădere cu 598,6 milioane kWh (-11,7%); eolian: 3,273 miliarde kWh, în creștere cu 268,9 milioane kWh (+9%); solar (fotovoltaic): 3,259 miliarde kWh, în creștere cu 965,3 milioane kWh (+42,1%). Exporturi mai mari și pierderi/consum tehnologic în creștere Pe partea de fluxuri externe, exportul de energie electrică a urcat la 7,691 miliarde kWh, cu 789,2 milioane kWh mai mult (+11,4%). În același timp, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a crescut la 2,887 miliarde kWh, în plus cu 405,8 milioane kWh (+16,4%), ceea ce înseamnă o cantitate mai mare de energie „cheltuită” pentru funcționarea sistemului și transport/distribuție. Context: resursele de energie primară, în scădere În paralel, resursele de energie primară au scăzut cu 4,1%, la 15,502 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 656.400 tep mai puțin decât în primul semestru din 2025. Producția internă a fost de 7,929 milioane tep (-2,6%), iar importurile au totalizat 7,572 milioane tep (-5,5%), conform datelor INS transmise de Agerpres . [...]
Participarea la o nuntă a ajuns să coste, în medie, 2.600 de lei pentru un cuplu , iar presiunea financiară îi face pe mulți români să refuze invitațiile, potrivit unui sondaj publicat de Raiffeisen Bank . Datele indică faptul că sezonul nunților nu mai este doar o perioadă de socializare, ci și un test de buget pentru o parte semnificativă dintre invitați. Costul mediu raportat este de 1.700 de lei pentru o persoană și 2.600 de lei pentru un cuplu. În plus, unul din patru cupluri afirmă că, pentru astfel de evenimente, cheltuiește cel puțin 3.000 de lei. În vara aceasta, 16% dintre români participă la nunți ca invitați, iar 6% organizează o nuntă, conform cercetării. Din ce se compune nota de plată pentru invitați Principala cheltuială rămâne darul în bani: 87% dintre cei care merg la nuntă îl includ în bugetul de participare. Pe lângă acesta, respondenții au indicat și alte costuri asociate: 41%: ținuta, încălțămintea și accesoriile; 28%: transportul; 25%: servicii de machiaj și stilist. În decizia de a participa, criteriul dominant este relația cu mirii: 40% dintre invitați spun că acesta este principalul motiv. Pentru 25% contează obligația socială, 11% iau în calcul data și disponibilitatea, iar 10% costul total al participării. Costurile schimbă comportamentul: refuzuri și stres financiar Impactul financiar se vede direct în rata de refuz: 55% dintre români spun că au refuzat o invitație la nuntă din motive financiare. Alți 22% afirmă că nu au refuzat, dar s-au gândit la costuri. Pentru cei care participă la nunți în această vară, 83% sunt de acord că aceste evenimente au devenit o sursă importantă de stres financiar în sezonul de vară, potrivit sondajului. Organizatorii: buget mediu de 60.000 de lei Presiunea nu este doar la invitați. Pentru cei care organizează o nuntă în această vară, bugetul mediu estimat ajunge la 60.000 de lei. Cele mai costisitoare componente, potrivit organizatorilor, sunt: restaurantul sau locația (39%); meniul și băuturile (37%); muzica, DJ-ul sau formația (29%). La nivel de percepție, 44% dintre români consideră că organizatorii și invitații resimt în egală măsură costurile asociate nunților. Alți 18% cred că organizatorii sunt cei mai afectați, iar 17% spun că presiunea este mai mare asupra invitaților. Sondajul a fost realizat în colaborare cu Appinio , pe un eșantion de 1.300 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național, în luna iulie 2026, și face parte din seria „Despre Bani 1:1” derulată de Raiffeisen Bank România. [...]
Economia României rămâne în recesiune , după ce PIB-ul a stagnat în trimestrul II din 2026 față de începutul anului, dar a înregistrat o scădere anuală semnificativă, potrivit datelor citate de Biziday dintr-un comunicat al INSSE . Pe seria brută (neajustată), statistica oficială indică o contracție de -0,4% în trimestrul II (aprilie–iunie 2026) față de același trimestru din 2025. Când se ține cont de numărul efectiv de zile lucrate (seria ajustată sezonier), scăderea este mai amplă, de -2% . Din perspectivă trimestrială, PIB-ul din T2 2026 a fost nemodificat față de T1 2026 pe seria ajustată sezonier. Totuși, această stagnare vine după două trimestre consecutive de scădere , ceea ce menține economia în recesiune. Ce arată datele pe primele șase luni În semestrul I din 2026, economia a scăzut comparativ cu aceeași perioadă din 2025: -0,8% pe seria brută; -1,6% pe seria ajustată sezonier. Datele provin din comunicatul INSSE citat de Biziday . [...]
