Știri
Știri din categoria Statistici
Deși PIB-ul a urcat cu 2,1% în T3 față de T2, economia rămâne în contracție pe primele nouă luni, potrivit datelor INS citate de Mediafax. Imaginea de ansamblu indică o revenire trimestrială, dar insuficientă pentru a compensa scăderea acumulată față de 2025.
Pe comparația anuală, în trimestrul III din 2026 PIB-ul a înregistrat o creștere de 0,1% față de același trimestru din 2025 pe seria brută și de 0,3% pe seria ajustată sezonier (adică după eliminarea variațiilor sezoniere). Față de trimestrul anterior, avansul a fost de 2,1%.
În perioada 1 ianuarie–30 septembrie 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,3% comparativ cu aceeași perioadă din 2025 pe seria brută și cu 1,0% pe seria ajustată sezonier, conform INS. Asta înseamnă că, în pofida accelerării din trimestrul III, economia rămâne pe minus la nivelul întregului an, până la acest moment.
INS precizează că seria ajustată sezonier a PIB-ului trimestrial a fost recalculată după includerea estimărilor pentru trimestrul III 2026, ceea ce a dus la revizuiri față de varianta publicată în octombrie 2026. Publicația nu detaliază amplitudinea revizuirilor, ci doar faptul că acestea au avut loc.
În același context, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că prognozele bugetare pentru 2027 indică o creștere economică de 1,7–1,8 și că se aștepta ca trimestrul III să fie unul „de revenire”, potrivit informațiilor citate.
Recomandate
Scăderea consumului gospodăriilor a tras în jos PIB-ul , în ciuda unui avans puternic al investițiilor, potrivit datelor provizorii ale INS prezentate de Adevărul . Economia României a scăzut cu 0,7% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025 (serie brută), pe fondul unei contracții de 2,5% a consumului populației, componentă care reprezintă 61,2% din PIB. În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul a fost cu 0,4% sub nivelul din trimestrul II 2025 în termeni reali (serie brută). Pe seria ajustată sezonier și în funcție de numărul de zile lucrătoare, scăderea anuală a fost de 2%, iar față de trimestrul I 2026 PIB-ul ajustat sezonier a rămas nemodificat. Consumul, principalul factor negativ: minus 1,5 puncte procentuale la PIB Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a scăzut cu 2,5% în primul semestru (în termeni reali), având o contribuție negativă de 1,5 puncte procentuale la modificarea PIB. În trimestrul al doilea, consumul gospodăriilor a coborât cu 1,9% față de aceeași perioadă din 2025. În valori nominale, cheltuielile de consum ale gospodăriilor au ajuns la 290,1 miliarde de lei, însă creșterea nominală a venit în condițiile unei scăderi reale a volumului consumului (indice de preț 110,7% și indice de volum 96,9%). Investițiile au compensat parțial: plus 2,4 puncte procentuale Formarea brută de capital fix (indicator folosit pentru a aproxima investițiile) a crescut cu 10,9% în primul semestru, având cea mai importantă contribuție pozitivă la PIB: 2,4 puncte procentuale. În trimestrul al doilea, avansul a fost și mai ridicat, de 16,5% față de trimestrul II 2025. Formarea brută de capital (care include și variația stocurilor) a crescut cu 0,9% în primul semestru și cu 8,5% în trimestrul al doilea. Pe sectoare: construcțiile au urcat, industria și comerțul au coborât Pe partea de resurse, construcțiile au avut o contribuție pozitivă, cu un volum al activității în creștere cu 12,3% în primul semestru și o contribuție de 0,7 puncte procentuale (pondere de 6,2% în formarea PIB). În trimestrul al doilea, construcțiile au fost cu 15,3% peste nivelul din perioada similară din 2025. În schimb, industria a scăzut cu 2,9% în primul semestru (contribuție negativă de 0,5 puncte procentuale, la o pondere de 16% în PIB), iar comerțul, transportul, hotelurile și restaurantele au coborât cu 3,9%, sectorul având cea mai mare contribuție negativă dintre activitățile economice: -0,9 puncte procentuale (pondere 21,6%). Comerțul exterior și statul: exporturi în creștere, dar importuri mai rapide În primul semestru, exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 1,3%, iar importurile cu 1,6%, ceea ce a dus la o contribuție negativă a exportului net la PIB, de 0,1 puncte procentuale. În termeni nominali, exporturile au însumat 349,4 miliarde de lei, iar importurile 399,4 miliarde de lei. Pe partea de cerere publică, consumul final individual al administrațiilor publice a crescut cu 1,7% (contribuție pozitivă de 0,1 puncte procentuale), iar consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a urcat cu 6% (contribuție de 0,6 puncte procentuale). De ce contează Datele indică o economie în care motorul tradițional – consumul populației – rămâne în recul și apasă direct asupra creșterii, în timp ce investițiile au rol de amortizor, fără să poată compensa integral scăderile din consum și din sectoare mari precum industria și comerțul. În acest context, diferențele dintre seria brută și cea ajustată sezonier (inclusiv scăderea anuală de 2% în trimestrul II pe seria ajustată) sugerează o dinamică mai slabă a activității decât arată strict comparația „brută” an la an. [...]
Scăderea salariului mediu net în august prelungește erodarea puterii de cumpărare , într-un context în care INS indică deja 14 luni consecutive de diminuare a salariului real, potrivit datelor citate de Agerpres . În august 2026, câștigul salarial mediu net a coborât la 5.688 de lei, cu 132 de lei mai puțin decât în iulie, ceea ce înseamnă o scădere de 2,3% de la o lună la alta. Câștigul salarial mediu brut a fost de 9.497 de lei, în minus cu 212 lei față de luna precedentă (-2,2%). De ce contează: salariul real rămâne pe trend descendent INS notează că august este a 14-a lună consecutivă de scădere a salariului real (salariul ajustat cu evoluția prețurilor, adică un indicator al puterii de cumpărare). Instituția arată că în iulie 2025 față de iulie 2024 indicele era 97,6%, iar „de atunci lunar a fost în scădere”. Pe termen scurt, indicele câștigului salarial real a fost de 97,5% în august față de iulie 2026, iar de la un an la altul (august 2026 față de august 2025) a fost 99,5%, conform datelor INS. Explicațiile INS pentru scăderea din august INS pune scăderea lunară a câștigului mediu net, în majoritatea activităților din sectorul economic, pe seama unor factori sezonieri și operaționali, între care: acordarea în lunile precedente a unor prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, inclusiv sume din profit și bilete de valoare; nerealizări de producție și încasări mai mici, în funcție de contracte/proiecte; concedii de odihnă, perioadă în care nu se acordă tichete de masă și alte drepturi salariale. Diferențe mari între domenii: IT și petrol, la vârf; servicii și pescuit, la coadă Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net au fost raportate în: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.010 lei; extracția petrolului brut și a gazelor naturale: 11.760 de lei. La polul opus, cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.985 de lei; pescuit și acvacultură: 2.998 de lei. Unde au fost cele mai mari variații lunare Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net, la nivel de diviziuni CAEN , au fost consemnate în: fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor: -18,3%; activități de arhitectură și inginerie, testări și analiză tehnică, fabricarea altor mijloace de transport, activități juridice și de contabilitate, precum și extracția petrolului brut și a gazelor naturale: între -10,5% și -14%. Pe de altă parte, cele mai semnificative creșteri au fost în: jocuri de noroc și pariuri: +8%; producție cinematografică, video și programe de televiziune, înregistrări audio și editare muzicală, difuzare și transmitere de programe, agenții de știri și alte activități de distribuție de conținut, activități sportive, recreative și distractive, fabricarea produselor din tutun: între +3% și +6,5%. Sectorul bugetar: scăderi ușoare În sectorul bugetar, în august 2026 față de iulie 2026, câștigul salarial mediu net a scăzut ușor în: sănătate și asistență socială: -1,1%; învățământ: -1%; administrația publică: -0,6%. Raportat la august 2025, câștigul salarial mediu net a fost mai mare cu 5,6% în august 2026, însă INS indică, prin indicele câștigului salarial real, că puterea de cumpărare nu a crescut în același ritm. [...]
Salariile din sănătate au stagnat practic într-un an , iar sectorul a rămas sub media economiei, potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) . În iunie 2026, salariul mediu net din sănătate și asistență socială a fost de 5.402 lei (aprox. 1.031 euro), cu doar 9 lei peste nivelul din iunie 2025. În termeni anuali, creșterea este de numai 0,2%, mult sub ritmul de creștere al salariului mediu net din economie, arată datele INS citate în articol. În iunie 2025, salariul mediu net din sector era de 5.393 lei (aprox. 1.069 euro), diferența în euro fiind influențată de cursul de schimb. La nivelul întregii economii, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 lei (aprox. 1.094 euro), de la 5.539 lei (circa 1.098 euro) în iunie 2025. Astfel, salariul din sănătate și asistență socială este cu 332 de lei sub media economiei. Efect operațional: numărul de salariați a rămas neschimbat Dincolo de dinamica salarială, sectorul nu a adăugat personal: în iunie 2026, sănătatea și asistența socială aveau 456.600 de salariați , „exact același nivel ca în iunie 2025”, conform datelor INS preluate de publicație. Datele indică, astfel, o combinație de stagnare a câștigurilor și lipsă de creștere a forței de muncă într-un domeniu esențial, în timp ce media economiei rămâne peste nivelul din sănătate. [...]
Cifra de afaceri din industrie a intrat pe minus în S1, semnalând o frânare în prelucrătoare , în condițiile în care scăderea de ansamblu a fost de 0,5% în termeni nominali, pe fondul unui recul de 0,9% în industria prelucrătoare , potrivit datelor INS citate de Agerpres . În același interval (1 ianuarie – 30 iunie 2026 față de perioada similară din 2025), industria extractivă a consemnat o creștere de 10,2%, însă aceasta nu a compensat scăderea din prelucrătoare la nivelul totalului industriei. Unde s-au văzut scăderile în prima jumătate a anului Pe marile grupe industriale, declinul a fost concentrat în segmentele cu profil investițional și de consum: industria bunurilor de capital: -4,8%; industria bunurilor de folosință îndelungată: -4,3%; industria bunurilor de uz curent: -0,8%. În același timp, au existat și zone de creștere: industria energetică: +14,4%; industria bunurilor intermediare: +1,7%. Iunie a adus o revenire lunară, dar cu diferențe între sectoare În luna iunie 2026 față de luna precedentă, cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, cu 6,1% pe total, susținută de avansul din industria extractivă (+29,1%) și din industria prelucrătoare (+5,1%). La nivel de grupe industriale, creșterile au fost generalizate, cu excepția energiei: bunuri intermediare: +8,4%; bunuri de capital: +7,8%; bunuri de folosință îndelungată: +4,9%; bunuri de uz curent: +3,5%; industria energetică: -3,1%. Comparativ cu iunie 2025, industria a crescut Față de luna iunie 2025, cifra de afaceri din industrie a urcat cu 4,4% pe ansamblu, pe fondul creșterilor din industria extractivă (+49,7%) și industria prelucrătoare (+2,8%). Pe grupe industriale, dinamica a fost mixtă: creșteri: industria energetică (+28,4%), bunuri intermediare (+8,8%), bunuri de folosință îndelungată (+2,2%); scăderi: bunuri de capital (-0,8%), bunuri de uz curent (-0,5%). [...]
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 3,3% în România în primul semestru din 2026, deși resursele totale de energie electrică au urcat cu 1,1%, potrivit datelor INS citate de Economica . Divergența dintre ofertă și cerere contează pentru piață: poate pune presiune pe prețuri și pe planificarea producției, în condițiile în care mixul de generare s-a schimbat vizibil. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, consumul final de energie electrică a fost de 24,113 miliarde kWh, cu 3,3% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost trasă în special de consumul populației, care s-a redus cu 11,8%. În economie, consumul final a coborât cu 0,6%, iar iluminatul public a scăzut cu 4,6%. Producția: minus pe termic și nuclear, plus pe hidro și fotovoltaic Resursele de energie electrică au totalizat 34,691 miliarde kWh, în creștere cu 369 milioane kWh față de primele șase luni din 2025. În interiorul producției, evoluțiile au fost neuniforme: termocentrale: 7,680 miliarde kWh, în scădere cu 485,2 milioane kWh (-5,9%); hidrocentrale: 7,489 miliarde kWh, în creștere cu 1,136 miliarde kWh (+17,9%); nuclear: 4,530 miliarde kWh, în scădere cu 598,6 milioane kWh (-11,7%); eolian: 3,273 miliarde kWh, în creștere cu 268,9 milioane kWh (+9%); solar (fotovoltaic): 3,259 miliarde kWh, în creștere cu 965,3 milioane kWh (+42,1%). Exporturi mai mari și pierderi/consum tehnologic în creștere Pe partea de fluxuri externe, exportul de energie electrică a urcat la 7,691 miliarde kWh, cu 789,2 milioane kWh mai mult (+11,4%). În același timp, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a crescut la 2,887 miliarde kWh, în plus cu 405,8 milioane kWh (+16,4%), ceea ce înseamnă o cantitate mai mare de energie „cheltuită” pentru funcționarea sistemului și transport/distribuție. Context: resursele de energie primară, în scădere În paralel, resursele de energie primară au scăzut cu 4,1%, la 15,502 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 656.400 tep mai puțin decât în primul semestru din 2025. Producția internă a fost de 7,929 milioane tep (-2,6%), iar importurile au totalizat 7,572 milioane tep (-5,5%), conform datelor INS transmise de Agerpres . [...]
Economia României rămâne în recesiune , după ce PIB-ul a stagnat în trimestrul II din 2026 față de începutul anului, dar a înregistrat o scădere anuală semnificativă, potrivit datelor citate de Biziday dintr-un comunicat al INSSE . Pe seria brută (neajustată), statistica oficială indică o contracție de -0,4% în trimestrul II (aprilie–iunie 2026) față de același trimestru din 2025. Când se ține cont de numărul efectiv de zile lucrate (seria ajustată sezonier), scăderea este mai amplă, de -2% . Din perspectivă trimestrială, PIB-ul din T2 2026 a fost nemodificat față de T1 2026 pe seria ajustată sezonier. Totuși, această stagnare vine după două trimestre consecutive de scădere , ceea ce menține economia în recesiune. Ce arată datele pe primele șase luni În semestrul I din 2026, economia a scăzut comparativ cu aceeași perioadă din 2025: -0,8% pe seria brută; -1,6% pe seria ajustată sezonier. Datele provin din comunicatul INSSE citat de Biziday . [...]
