Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Deși Londra împinge accelerat adoptarea AI în economie, ministrul britanic responsabil de domeniu spune că nu folosește AI la serviciu, potrivit IT之家, care citează un interviu BBC. Declarația vine la câteva zile după ce Liz Kendall a anunțat un fond de 500 milioane lire sterline pentru susținerea companiilor britanice de inteligență artificială, pe care l-a descris ca fiind important pentru securitatea națională și prosperitatea economică.
Kendall a spus că utilizează AI mai ales în viața personală, nu în activitatea de ministru. Ca exemplu, a relatat că a folosit un instrument de AI pentru a analiza ingredientele mai multor produse cosmetice după o reacție alergică, pentru a identifica un posibil ingredient comun și a primi recomandări legate de ameliorarea eczemei; a adăugat că a verificat informațiile în surse precum Asociația Națională pentru Eczemă și a discutat ulterior cu un farmacist.
În același material se arată că, la nivelul cabinetului britanic, atitudinile față de folosirea AI diferă. Predecesorul lui Kendall, Peter Kyle, a lansat anterior un instrument guvernamental de AI numit „Humphrey” și a susținut că sarcinile pe care AI le poate face mai eficient nu ar mai trebui realizate manual.
În paralel, există deja utilizări punctuale în administrație. Kendall a indicat că, în perioada în care a lucrat în Departamentul pentru Muncă și Pensii, personalul din centrele de ocupare a forței de muncă folosea AI pentru a ajuta persoanele aflate în căutarea unui job să își îmbunătățească CV-ul și pentru a sintetiza feedbackul din consultările publice.
Kendall a negat relatările potrivit cărora legislația britanică ar fi fost redactată de AI. Ea a afirmat că, în procesul de elaborare a legislației privind rețelele sociale și securitatea cibernetică, AI nu a fost folosită pentru a scrie textele de lege.
Pe fondul temerilor legate de efectele asupra pieței muncii, Kendall a spus că unele locuri de muncă vor dispărea, altele se vor transforma și vor apărea roluri noi. Obiectivul guvernului, conform declarațiilor sale, este să ofere instruire gratuită în competențe de AI pentru 10 milioane de persoane din forța de muncă.
Ministrul a mai afirmat că dezvoltarea AI este „sigură” în acest moment, dar că impactul asupra ocupării trebuie tratat serios. Din perspectiva sa, lecția revoluțiilor industriale și tehnologice este că tranzițiile sunt inevitabile, iar rolul statului este să nu lase populația să gestioneze singură schimbarea, ci să ridice nivelul de competențe la scară națională.
Recomandate
Google semnează codul UE de transparență pentru conținut generat de IA , un pas care poate influența direct modul în care companiile vor trebui să eticheteze și să dovedească originea materialelor online în Europa, dar care vine și cu un avertisment privind riscul de „supra-reglementare”, potrivit Google . Aderarea vizează EU AI Act Code of Practice on Transparency of AI-Generated Content (cod de practică asociat Actului european privind inteligența artificială), disponibil la nivelul Comisiei Europene aici . Google spune că demersul se bazează pe semnarea, în 2025, a GPAI Code of Practice (un set de angajamente voluntare pentru IA), menționat într-un material separat al companiei aici . Ce înseamnă operațional: etichetare și „amprentare” digitală a conținutului În centrul abordării Google este accelerarea adoptării standardului industrial C2PA (un standard pentru proveniența conținutului digital) și dezvoltarea de instrumente de transparență, inclusiv SynthID . Compania descrie SynthID drept o tehnologie de „watermarking” (marcare digitală) care ajută utilizatorii să înțeleagă cum a fost creat și editat conținutul. Referințe: C2PA și SynthID . Google afirmă că lucrează și cu laboratoare terțe de IA pentru a susține adoptarea pe scară largă a unor instrumente interoperabile de marcare bazate pe SynthID, enumerând Apple, Eleven Labs, Kakao, NVIDIA și OpenAI. Miza de reglementare: transparență, dar fără „straturi” care se bat cap în cap Deși susține obiectivul de transparență, Google avertizează că adăugarea de complexitate de reglementare , într-un moment în care soluțiile tehnice „încă evoluează”, ar putea intra în contradicție cu obiectivele Europei legate de competitivitate și simplificare și ar putea crea confuzie pentru utilizatori. Compania susține că, dacă mediul online ajunge „inundat” de etichete suprapuse și divulgări legale, oamenilor le va fi mai greu să obțină contextul de care au nevoie pentru a înțelege ce văd. Ce urmează Pe măsură ce codul este implementat, Google spune că va lucra cu autoritățile de reglementare și cu parteneri pentru a construi soluții „practice” care să ofere transparență „reală” și să ajute utilizatorii să ia decizii informate despre conținutul pe care îl consumă online. [...]
Jensen Huang susține că panica privind dispariția masivă a locurilor de muncă din cauza AI este „o prostie totală” și avertizează că riscul real pentru angajați vine din competiția cu cei care folosesc deja aceste instrumente, potrivit The Next Web . Într-un interviu amplu acordat Axios, șeful Nvidia a respins două idei pe care le vede drept exagerări: că inteligența artificială „va pune capăt omenirii” și că va elimina jumătate dintre joburile din SUA. Huang spune că „toate dovezile” indică „exact opusul”, însă argumentul lui nu este că munca nu se schimbă, ci că oamenii confundă „o sarcină” cu „un job”. „Sarcina” se automatizează, „jobul” se redefinește Huang folosește exemplul radiologilor: citirea scanărilor este o sarcină pe care AI o poate face în mare parte, dar jobul ar rămâne legat de reducerea suferinței și ghidarea pacienților. În aceeași logică, el admite că munca din call-center este „foarte probabil” să fie puternic automatizată, însă consideră că judecata și decizia rămân umane. Pentru a-și susține poziția, Huang invocă și câteva cifre (prezentate ca afirmații ale sale în interviu): numărul radiologilor ar fi în creștere cu aproximativ 20%, deoarece AI le permite să vadă mai mulți pacienți; numărul paralegalilor ar fi în creștere cu circa 10%; joburile din manufactură ar fi crescut cu aproximativ 50% în ultimii ani, pe fondul cursei pentru construirea de centre de date. Mesajul său, formulat direct, mută discuția de la „AI îți ia jobul” la competiția între oameni: „AI nu o să ne distrugă toate joburile. Cineva care folosește AI o să-ți ia jobul.” Miza pentru companii: productivitate și presiune pe recalificare Din perspectiva impactului economic și operațional, poziția lui Huang sugerează că firmele care integrează rapid AI pot obține un avantaj de productivitate, iar cele care întârzie riscă să piardă competitivitate. În același timp, angajații sunt împinși spre adaptare: dacă automatizarea „taie” sarcini, valoarea se mută către activități care cer decizie, relaționare și responsabilitate profesională. Țintă către „doomeri” și un avertisment pentru Washington Huang a criticat și narativele apocaliptice promovate, în opinia lui, de lideri din industrie care „petrec prea mult timp teoretizând” scenarii de tip science-fiction, pentru că „îi face să pară inteligenți”. El spune că discuțiile despre singularitate, simulare sau conștiință a mașinilor sunt „inventate” și că, deși e legitim „să avertizezi oamenii”, este „absolut nepotrivit să inventezi lucruri”. În relația cu factorii de decizie, Huang avertizează că politicienii pot „supra-corecta” dacă „cad în plasa acestor narațiuni”. În același registru, el le-ar fi recomandat administrației Trump să discute cu mulți oameni de știință, nu cu „unul sau doi”, și a respins ideea ca guvernul să ia o participație în Nvidia, pe care o consideră „inutilă”. Context: optimismul lui Huang și interesul Nvidia Huang își proiectează o viziune puternic optimistă: se așteaptă la „un trilion” de agenți AI care rulează simultan și spune că „momentul ChatGPT” pentru roboți a sosit deja, cu mașini utile posibil la 3–4 ani distanță. Acceptă că o bulă AI „va veni într-o zi”, dar „nu azi” și probabil nu în următorii cinci ani. The Next Web notează însă și interesul evident al Nvidia: mai mult AI înseamnă cerere mai mare pentru cipurile companiei. În plus, rivali precum Dario Amodei (Anthropic) ar prognoza contrariul în privința efectelor asupra joburilor. În acest cadru, distincția lui Huang între „sarcină” și „job” rămâne, totuși, nucleul argumentului: automatizarea schimbă munca, dar nu o anulează — iar riscul imediat este competiția cu cei care folosesc AI mai bine și mai repede. [...]
Donald Trump spune că va discuta despre inteligență artificială cu Xi Jinping la Washington pe 24 septembrie , o întâlnire care poate influența direcția cooperării și a competiției tehnologice dintre cele două economii, potrivit Agerpres . Președintele american a declarat joi că liderul chinez va vizita SUA pe 24 septembrie și că tema inteligenței artificiale va fi pe agenda discuțiilor. Trump a precizat că cei doi au abordat subiectul și la întâlnirea din acest an din China, când se afla la Beijing și l-a invitat pe Xi la Casa Albă . „Președintele Xi vine în vizită pe 24 septembrie, și am vorbit despre inteligență artificială când am fost la Beijing, iar acum vom vorbi din nou”, a spus Trump. Contextul diplomatic al vizitei Vizita are loc după întâlnirea celor doi lideri în China, în acest an. Separat, miercuri, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , și omologul său chinez, Wang Yi, au discutat despre nevoia de a identifica zone de cooperare, cu obiectivul de a pregăti „o vizită foarte pozitivă”, conform informațiilor transmise de Agerpres, care citează Reuters. De ce contează pentru zona de tehnologie Din informațiile disponibile în material, singurul element concret este intenția declarată de a relua discuțiile despre inteligență artificială la nivel de șefi de stat. Nu sunt menționate teme specifice (reguli, exporturi, investiții sau proiecte comune), astfel că miza și eventualele rezultate rămân, deocamdată, neclare. [...]
Liderii UE duc discuția despre AI la nivel de șefi de stat și guvern, dar decizia vine cu întârziere : Consiliul European va avea, pentru prima dată, o reuniune dedicată dezvoltării și siguranței inteligenței artificiale, însă abia spre finalul lui 2026, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare și securitate, într-un moment în care AI este tratată tot mai mult ca o problemă strategică, nu doar ca politică digitală. Reuniunea ar urma să fie programată la unul dintre cele trei summituri UE rămase din acest an: 15 octombrie, 13 noiembrie sau 17 decembrie, opțiuni confirmate de biroul președintelui Consiliului European, Antonio Costa . Pregătirile sunt în curs, dar agenda nu este încă finalizată. De ce contează: AI trece din zona „digitalului” în zona de securitate Decizia indică faptul că Bruxelles-ul consideră că inteligența artificială a depășit cadrul obișnuit al reglementării digitale și necesită implicarea directă a liderilor naționali. În materialul citat de Antena 3, Politico notează că apariția unor modele puternice, capabile să exploateze vulnerabilități ale software-ului folosit de instituții publice și companii private, a împins AI în zona preocupărilor de securitate națională. În același timp, întrebările esențiale legate de „cine” și „cum” ar trebui să reglementeze rămân, în mare parte, fără răspuns, pe fondul competiției tehnologice dintre SUA și China. Presiuni politice și recomandări: investiții și „suveranitate digitală” În ultimele luni, presiunile pentru implicarea Consiliului European în subiect au crescut. La finalul lunii iunie, zeci de europarlamentari, conduși de olandezul Reinier van Lanschot, i-au cerut lui Antonio Costa să convoace „cât mai curând posibil” un summit dedicat AI. În scrisoarea consultată de Politico, AI este descrisă drept „cea mai importantă transformare structurală a epocii noastre”. Separat, peste 100 de experți au susținut apelul într-un raport redactat la cererea Comisiei Europene, insistând pentru ridicarea „inteligenței artificiale de frontieră” la rang de prioritate politică de cel mai înalt nivel. Printre recomandări se află și o creștere accelerată a puterii de calcul AI la nivelul UE. Antonio Costa a transmis că va propune o discuție pe această temă la unul dintre următoarele Consilii Europene și a susținut că dezvoltarea AI trebuie să meargă „mână în mână” cu etica, suveranitatea digitală și modelul social european. El a discutat recent și cu experți și reprezentanți ai sectorului tehnologic, inclusiv dintr-un grup de lobby favorabil Mistral, companie franceză din domeniu. Calendarul UE versus ritmul tehnologiei Deși desemnarea AI ca subiect separat arată o creștere a importanței politice, calendarul rămâne condiționat de mecanismul de lucru al UE. Politico amintește că experții avertizează că un interval de câteva luni este „lung” în dezvoltarea AI, în condițiile în care un studiu global privind siguranța AI indica la începutul anului că, la fiecare șapte luni, complexitatea sarcinilor pe care modelele le pot prelua se dublează. În paralel, discuția europeană are loc într-un context global în care China și SUA încearcă să impună standarde: Xi Jinping a cerut cooperare sporită în AI, iar Demis Hassabis (Google DeepMind) a solicitat înființarea unui organism de reglementare condus de SUA pentru standarde de testare. Ce urmează Următorul pas concret este stabilirea datei și a agendei reuniunii. Din informațiile disponibile, întâlnirea este planificată înainte de finalul anului, însă rămâne de văzut ce teme vor fi prioritizate și dacă liderii UE vor avansa spre decizii operaționale sau vor rămâne la nivel de orientări generale, într-un domeniu în care viteza de evoluție pune presiune pe capacitatea de reacție a reglementatorilor. [...]
Google încearcă să folosească DMCA ca barieră anti-scraping, dar instanța i-a respins cazul pe motiv de „lipsă de calitate procesuală” , iar miza se mută acum pe cât de departe pot merge platformele în a „închide” accesul la date publice de pe web, potrivit Ars Technica . Google a dat în judecată SerpApi în decembrie, invocând Digital Millennium Copyright Act (DMCA) – lege americană folosită frecvent pentru a combate ocolirea măsurilor tehnice de protecție a conținutului. Compania a susținut că SerpApi ar fi eludat tehnologiile anti-scraping ale Google, apoi ar fi vândut conținut extras din rezultatele de căutare printr-un „Google Search API” neautorizat. În argumentația Google, această ocolire ar fi pus în pericol relațiile cu deținători de drepturi, inclusiv cu cei care licențiază conținut ce apare în „ knowledge panels ” (casete informative afișate în unele rezultate). De ce contează decizia: DMCA nu poate fi folosit „prin ricoșeu” pentru rezultate de căutare Instanța a admis devreme cererea SerpApi de respingere a acțiunii (motion to dismiss), iar judecătorul a concluzionat că Google nu are calitate să dea în judecată în baza DMCA, deoarece nu deține conținutul din rezultatele de căutare și nu a arătat că acționează în numele unor deținători de drepturi. Meredith Rose, consilier de politici publice la organizația Public Knowledge, specializată în DMCA, a spus că argumentația Google și Reddit pare o încercare de a „apuca orice instrument disponibil” în fața creșterii accelerate a scraping-ului pentru inteligență artificială din ultimii trei ani. Ea a descris folosirea DMCA în acest context drept „bizară” și în afara scopului inițial al legii, dar nu surprinzătoare, având în vedere eficiența istorică a DMCA ca instrument rapid de blocare și de forțare a discuțiilor despre licențiere. Google nu renunță: 21 de zile pentru a rescrie plângerea Deși a pierdut această rundă, Google a primit 21 de zile pentru a-și modifica plângerea. Compania a recunoscut că rezultatele de căutare nu pot fi protejate prin drepturi de autor, dar a încercat să își ancoreze cazul în ideea că „knowledge panels” pot include conținut protejat, licențiat de la deținători de drepturi. Un purtător de cuvânt al Google, José Castañeda, a declarat că firma intenționează să depună o plângere modificată și că este „mulțumită” că instanța a respins „aproape toate” argumentele SerpApi care contestau calitatea procesuală a Google. Rose avertizează însă că această linie de apărare poate împinge Google într-un colț: dacă susține că acele casete sunt „pline” de material protejat, compania riscă să deschidă discuții despre conținut neacoperit de licențe și, implicit, despre posibile litigii viitoare legate de încălcarea drepturilor sau despre „utilizarea echitabilă” (fair use). Efect de contagiune: cazul Reddit și riscul de „re-îngrădire” a webului Reddit a mers pe o strategie similară, după ce a intentat în octombrie un proces apropiat ca logică, acuzând SerpApi și Perplexity că ar fi extras conținut Reddit care apare în rezultatele Google. Potrivit relatării, nu este clar cum va decide instanța în cazul Reddit, însă Rose consideră că hotărârea din dosarul Google nu este un semn bun pentru Reddit, deoarece acesta nu poate pretinde că este proprietarul sau licențiatul exclusiv al conținutului din rezultatele de căutare. SerpApi spune că lupta este costisitoare, dar o vede ca pe o apărare a „webului deschis” și acuză Google și Reddit că încearcă să folosească DMCA pentru a „zidi” Internetul prin revendicarea retroactivă a controlului asupra unui conținut pe care nu l-au creat și nu îl dețin. În plan operațional, SerpApi afirmă că procesele au creat incertitudine pentru clienți – compania menționează Nvidia, Uber și Adobe – care ar depinde zilnic de acces structurat la date de căutare. În plan mai larg, Rose leagă disputa de ceea ce numește „re-îngrădirea” webului, accelerată după vara lui 2023, când tot mai mulți actori au început să limiteze accesul automatizat, pe fondul creșterii scraping-ului pentru AI. Ea avertizează că efectele nu se opresc la antrenarea modelelor de inteligență artificială, ci pot afecta și cercetarea, arhivarea, jurnalismul sau raportările din sănătate publică, care se bazează pe crawling anonim și scraping la scară mare. Ce urmează: după expirarea termenului de 21 de zile, va deveni mai limpede dacă Google poate formula o plângere suficient de îngustă încât să supraviețuiască în instanță și dacă dosarul Reddit va fi respins pe o logică similară. [...]
ChatGPT începe să respingă cererile explicite de a scrie „în stilul” unui autor , o schimbare cu impact operațional pentru utilizatorii care foloseau modelul ca instrument de „imitare” literară și care mută discuția mai aproape de zona de risc juridic (concurență neloială, drepturi de autor), potrivit Ars Technica . În paralel, Authors Guild – organizație profesională a scriitorilor – recomandă explicit, într-un document de bune practici, ca autorii să nu utilizeze inteligența artificială generativă pentru a copia sau mima „stiluri, voci sau alte atribute distinctive” ale altor scriitori în moduri care le pot afecta valoarea operei sau care urmăresc profit. Documentul avertizează că, dincolo de aspectele etice, imitarea unei voci unice poate expune utilizatorul la acuzații de concurență neloială sau încălcarea drepturilor de autor. (Vezi documentul: Authors Guild .) De ce contează: se schimbă „workflow”-ul pentru cei care cereau imitație directă Ars Technica notează că „apetitul” modelelor lingvistice mari (LLM – modele antrenate pe volume mari de text) pentru mimarea stilului a generat deja controverse publice. Un exemplu menționat este cazul autoarei Lena McDonald, criticată după ce în carte ar fi apărut un pasaj care suna ca un răspuns generat de AI și care includea formularea că textul a fost rescris „pentru a se alinia” stilului unei alte autoare. Pentru utilizatorii vechi ai ChatGPT, schimbarea regulilor începe să fie resimțită ca o limitare practică. Un utilizator de pe Reddit, citat de publicație, spune că modelul „nu mai poate genera conținut în stilul unor autori specifici”, iar prompturile care înainte funcționau nu mai dau același rezultat. Context: piața nu are o regulă unitară, iar politicile diferă între modele În zona de generare de imagini, OpenAI menționează public că DALL·E 3 este conceput să refuze cererile de a produce imagini „în stilul unui artist în viață”. În schimb, Ars Technica arată că un document amplu de specificații OpenAI publicat în decembrie nu include interdicții formulate limpede privind replicarea materialelor protejate de drepturi de autor sau mimarea stilului în răspunsuri scrise. Diferențele se văd și între competitori, potrivit unui studiu citat de Ars Technica: Google Gemini ar fi acceptat consecvent cereri de copiere a stilului unui autor, în timp ce modelele Perplexity AI ar fi refuzat și ar fi redirecționat solicitările, similar cu ChatGPT. Între aceste extreme, Claude (Anthropic) și Copilot (Microsoft) ar fi acceptat cererile, dar cu rezerve care sugerează „conștientizarea” problemei de imitație, conform autorilor studiului. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția pare să fie o întărire a filtrării pentru solicitările explicite de „scrie ca X”, fără ca problema să dispară complet: utilizatorii pot încerca să obțină „o senzație similară” prin descrieri indirecte sau prin folosirea propriilor texte ca referință. Ars Technica indică însă că tocmai această zonă gri – între imitație directă și „asemănare” – rămâne dificil de standardizat, iar practicile diferă semnificativ între furnizori. [...]
