Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Deși Londra împinge accelerat adoptarea AI în economie, ministrul britanic responsabil de domeniu spune că nu folosește AI la serviciu, potrivit IT之家, care citează un interviu BBC. Declarația vine la câteva zile după ce Liz Kendall a anunțat un fond de 500 milioane lire sterline pentru susținerea companiilor britanice de inteligență artificială, pe care l-a descris ca fiind important pentru securitatea națională și prosperitatea economică.
Kendall a spus că utilizează AI mai ales în viața personală, nu în activitatea de ministru. Ca exemplu, a relatat că a folosit un instrument de AI pentru a analiza ingredientele mai multor produse cosmetice după o reacție alergică, pentru a identifica un posibil ingredient comun și a primi recomandări legate de ameliorarea eczemei; a adăugat că a verificat informațiile în surse precum Asociația Națională pentru Eczemă și a discutat ulterior cu un farmacist.
În același material se arată că, la nivelul cabinetului britanic, atitudinile față de folosirea AI diferă. Predecesorul lui Kendall, Peter Kyle, a lansat anterior un instrument guvernamental de AI numit „Humphrey” și a susținut că sarcinile pe care AI le poate face mai eficient nu ar mai trebui realizate manual.
În paralel, există deja utilizări punctuale în administrație. Kendall a indicat că, în perioada în care a lucrat în Departamentul pentru Muncă și Pensii, personalul din centrele de ocupare a forței de muncă folosea AI pentru a ajuta persoanele aflate în căutarea unui job să își îmbunătățească CV-ul și pentru a sintetiza feedbackul din consultările publice.
Kendall a negat relatările potrivit cărora legislația britanică ar fi fost redactată de AI. Ea a afirmat că, în procesul de elaborare a legislației privind rețelele sociale și securitatea cibernetică, AI nu a fost folosită pentru a scrie textele de lege.
Pe fondul temerilor legate de efectele asupra pieței muncii, Kendall a spus că unele locuri de muncă vor dispărea, altele se vor transforma și vor apărea roluri noi. Obiectivul guvernului, conform declarațiilor sale, este să ofere instruire gratuită în competențe de AI pentru 10 milioane de persoane din forța de muncă.
Ministrul a mai afirmat că dezvoltarea AI este „sigură” în acest moment, dar că impactul asupra ocupării trebuie tratat serios. Din perspectiva sa, lecția revoluțiilor industriale și tehnologice este că tranzițiile sunt inevitabile, iar rolul statului este să nu lase populația să gestioneze singură schimbarea, ci să ridice nivelul de competențe la scară națională.
Recomandate
Folosirea inteligenței artificiale în mesaje politice provocatoare ridică riscuri de escaladare și dezinformare , după ce Dmitri Medvedev a distribuit un videoclip generat cu AI în care fotografii ale unor politicieni occidentali sunt introduse într-un tocător de documente, potrivit Mediafax . Clipul, publicat pe rețelele sociale, a atras atenția presei internaționale și este prezentat ca parte dintr-o serie de mesaje provocatoare lansate în ultimii ani de fostul președinte rus. De ce contează: AI ca instrument de propagandă și presiune politică Materialul se înscrie într-un tipar în care conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale este folosit pentru a amplifica mesaje politice agresive, cu potențial de a alimenta tensiuni și de a distorsiona percepții publice. În acest caz, imaginile sunt utilizate într-un scenariu simbolic de „distrugere”, fără ca articolul să indice existența unor consecințe oficiale imediate. Context: poziționarea lui Medvedev în linia dură a Kremlinului Reuters , citată de Mediafax, notează că Medvedev a devenit în ultimii ani una dintre cele mai radicale voci ale Kremlinului, cunoscut pentru comentarii dure și provocatoare la adresa Occidentului, NATO și Ucrainei. Publicația mai arată că oficialul rus și-a construit reputația prin declarații agresive și prin mesaje publicate frecvent pe rețelele sociale. [...]
Google începe să livreze „agenți” în Search care urmăresc informații în fundal, o funcție disponibilă inițial doar abonaților AI Ultra, cu un preț de până la 199,99 dolari/lună (aprox. 920 lei). Potrivit 9to5Google , noii „Search agents” intră treptat în AI Mode , iar primul tip lansat este cel de „information agents”, care monitorizează schimbări relevante pentru întrebarea utilizatorului și trimite actualizări sintetizate. Funcția, prezentată la Google I/O 2026 ca un concept de „Search agents”, rulează „24/7” în fundal și este gândită să caute și să coreleze informații din bloguri, site-uri de știri, postări sociale și alte surse web, inclusiv date în timp real din finanțe, cumpărături și sport. Scopul este să urmărească modificări legate de o solicitare specifică și să livreze utilizatorului o actualizare la momentul potrivit, nu doar un răspuns punctual. Ce se schimbă operațional pentru utilizatori În loc să revină periodic cu aceeași căutare, utilizatorul poate seta agentul să „pândească” apariția unor informații noi. Google descrie rezultatul ca o „actualizare sintetizată, cu posibilitatea de a acționa”, iar exemplul dat este unul practic: utilizatorul își definește cerințele pentru un apartament, iar agentul îl notifică atunci când apar listări noi care se potrivesc. Pentru a activa funcția în AI Mode, utilizatorii trebuie să includă în prompt formulări de tipul „keep me updated on” sau „alert me when”. Conform sursei, disponibilitatea acoperă toate limbile și piețele în care există AI Mode. Diferența față de alertele din Gemini și miza pentru abonamente Pe hârtie, avantajul principal față de funcțiile existente în aplicațiile Gemini este viteza: „Scheduled actions” din Gemini pot rula cel mult o dată pe zi, iar intervalele din Gemini Spark pot ajunge la o verificare la fiecare 15 minute. În schimb, „Search agents” sunt poziționați ca un mecanism mai „imediat” de livrare a actualizărilor, tocmai pentru că rulează continuu. În această etapă, „information agents” sunt disponibili pentru abonații Google AI Ultra , la 99,99 sau 199,99 dolari pe lună (aprox. 460–920 lei). Google ar urma să aducă „Search agents” și în Google AI Pro „în această vară”, ceea ce indică o extindere către un segment mai larg de utilizatori plătitori, dar fără un calendar mai precis în materialul citat. [...]
Un câine-robot ar putea scurta minute critice în intervențiile cu substanțe periculoase , trimițând în timp real măsurători și imagini din zone contaminate înainte ca pompierii să intre, potrivit Interesting Engineering . Robotul, controlat de la distanță, a fost dezvoltat de cercetători de la Universitatea Tehnică din Graz (TU Graz) , Austria, ca un sistem compact cu patru picioare care integrează dispozitive de măsurare deja folosite de serviciile de pompieri. Echipa spune că platforma a fost testată extensiv de serviciile de urgență în exerciții de amploare pentru poluanți și că a demonstrat capacitatea de a furniza date în timp real din „zone de pericol”. În accidente chimice, echipele de intervenție trebuie să identifice rapid substanțele periculoase, dar intrarea în perimetru presupune, de regulă, echipare în costume de protecție (de tip Hazmat, nivel A sau B), un proces care poate consuma timp într-o urgență. În acest context, robotul este gândit să fie trimis înaintea pompierilor pentru a colecta informații esențiale, reducând expunerea directă la toxine și ajutând la evaluarea situației fără intrarea imediată în zona contaminată. Integrare în procedurile existente, nu un flux de lucru nou Un element operațional important este că proiectul nu urmărește să „reinventeze” intervenția, ci să se potrivească în procedurile standard ale serviciilor de urgență. Cercetătorii afirmă că au făcut o analiză de cerințe și au integrat strategia robotică în procedurile operaționale existente, pentru colaborare „fără fricțiuni” între oameni și mașină în timpul misiunii. Robotul se bazează pe componente disponibile comercial pentru mobilitate, senzori, procesarea datelor, comunicații și vizualizare. Conform articolului, platforma poate funcționa fără GNSS (sisteme globale de navigație prin satelit) sau infrastructură externă de comunicații. Ce câștigă intervenția: date și imagini în timp ce echipele se echipează Publicația îl citează pe Gerald Steinbauer-Wagner, cercetător în robotică la TU Graz, care descrie rolul robotului în teren: „Măsoară concentrațiile de poluanți și transmite datele împreună cu o imagine de la cameră, în timp real, din zona de pericol.” În același material, Gerald Czech, de la Asociația Federală a Serviciilor de Pompieri din Austria, susține că ar trimite robotul în zona contaminată înainte ca pompierii să intre, argumentând că „fiecare minut contează” într-o operațiune cu substanțe periculoase și că primirea măsurătorilor și a imaginilor cât timp echipele încă se echipează poate economisi timp și îmbunătăți comanda operațională. Articolul mai notează că experți din asociațiile de pompieri din Stiria și Austria Superioară, TU Graz, Universitatea de Științe Aplicate din Austria Superioară și Disaster Competence Network Austria susțin utilizarea roboților de detecție și propun includerea lor permanentă în echipele de răspuns la incidente cu materiale periculoase. [...]
Prometheus, startup-ul de „physical AI” co-condus de Jeff Bezos, a atras 12 miliarde de dolari (aprox. 55,2 mld. lei) la o evaluare de 41 miliarde de dolari (aprox. 188,6 mld. lei), semnalând o mutare a capitalului mare către AI aplicată direct în inginerie și producție , potrivit The Next Web . Runda îi are între investitori pe JPMorgan Chase , Goldman Sachs și BlackRock, alături de DST Global, Arch Venture Partners și Bezos însuși, iar finanțarea totală depășește acum 18 miliarde de dolari. De ce contează: „physical AI” atrage cele mai mari tichete Miza Prometheus este construirea a ceea ce Bezos numește un „artificial general engineer” – instrumente de inteligență artificială care să scurteze drumul de la proiectare la fabricație pentru produse fizice. Țintele declarate includ domenii cu cicluri lungi și costuri mari de dezvoltare: computing, aerospațial, auto, producție avansată și descoperire de medicamente. În prezent, compania are circa 150 de angajați, un indiciu că investitorii finanțează mai degrabă o ambiție de platformă (și infrastructură de date/experimente) decât o organizație mare deja scalată. Ce construiește Prometheus și cum se diferențiază Prometheus își poziționează tehnologia ca „physical AI”: modele antrenate pe date experimentale din lumea reală, interacțiuni cu roboți și fluxuri de lucru inginerești, nu doar pe text și imagini. Obiectivul este ca sistemele să „înțeleagă” legile fizicii, nu doar corelații statistice. În termeni de business, această abordare mută promisiunea AI din zona productivității de birou (chatboți, generare de cod) către reducerea timpului și costului de proiectare, testare și industrializare – acolo unde câștigurile pot fi mult mai mari, dar și riscurile de execuție sunt pe măsură. Structură și guvernanță: Bezos revine într-un rol operațional Bezos co-conduce compania împreună cu Vik Bajaj, profesor la Stanford Medical School, care a cofondat anterior laboratorul Verily (Alphabet). Bezos a intrat ca investitor fondator la finalul lui 2024, dar a ajuns să preia un rol operațional, pe care îl descrie astfel (citat de CNBC, conform publicației): „Am devenit atât de impresionat de ceea ce se întâmpla și de potențial încât am decis că nu pot sta pe margine și că trebuie să mă implic cu ambele picioare.” Este primul său rol operațional într-o companie de tehnologie de la retragerea din poziția de CEO Amazon, în 2021. Evaluare și pașii următori: de la startup la posibil conglomerat Prometheus a fost lansată în noiembrie 2025 cu 6,2 miliarde de dolari finanțare inițială. Publicația notează că raportările anterioare evaluau runda la 38 miliarde de dolari, însă închiderea finală a ajuns la 41 miliarde de dolari, cu un plus de 7,9% față de cifra raportată în aprilie. În paralel, compania ar fi încercat să strângă „zeci de miliarde” suplimentare pentru o societate de tip holding care să cumpere firme pe care le consideră avantajate de tehnologiile dezvoltate. Dacă planul se materializează, Prometheus nu ar mai funcționa doar ca laborator AI, ci ca un grup care dezvoltă tehnologia și apoi achiziționează companiile care o folosesc. (Detaliile despre calendar și dimensiunea exactă nu sunt precizate în material.) [...]
Funcțiile generative din Google Search au rămas disponibile , deși produsul de inteligență artificială Gemini a avut mai multe întreruperi pe parcursul zilei, potrivit Search Engine Roundtable . Informația contează operațional pentru companiile care depind de vizibilitatea în căutare: indisponibilitatea Gemini nu s-a propagat către AI Overviews și AI Mode din Google Search. În material se arată că Gemini a înregistrat „mai multe întreruperi” și că, având în vedere că Gemini alimentează unele componente din Google Search, exista riscul ca problemele să afecteze și experiența de căutare. Confirmarea Google: fără impact asupra AI Overviews și AI Mode Autorul a cerut un punct de vedere de la Rajan Patel , vicepreședinte (Engineering) pentru Search la Google, care a transmis că nu a existat impact asupra Google Search, inclusiv asupra funcțiilor generative AI Mode și AI Overviews, în legătură cu întreruperea Gemini. Separat, Josh Woodward de la Google a confirmat pe X existența întreruperii Gemini și faptul că echipele lucrau la remediere, fără a indica însă o afectare a Google Search în sine. Ce înseamnă pentru utilizatori și pentru business Din perspectiva continuității serviciului, episodul sugerează că Google a reușit să izoleze problemele Gemini de componentele generative din Search, cel puțin în acest caz. Pentru companii, implicația imediată este că funcțiile de căutare care pot influența traficul (AI Overviews și AI Mode) au rămas funcționale în timpul incidentului. Publicația notează totodată limita informației: concluzia se bazează pe răspunsurile punctuale oferite de reprezentanți Google despre impactul asupra Search, nu pe date tehnice detaliate despre cauză sau arhitectură. [...]
OpenAI ia în calcul declanșarea unui război al prețurilor cu Anthropic, pe fondul nemulțumirii tot mai mari a clienților corporate față de costurile în creștere ale instrumentelor de inteligență artificială , potrivit Futurism . Miza este una economică: companiile care folosesc aceste modele reclamă facturi tot mai mari fără beneficii evidente, iar furnizorii de AI riscă să-și erodeze și mai mult marjele dacă reduc agresiv tarifele. În material este citat un exemplu atribuit Axios: directorul financiar al unei companii ar fi acumulat din greșeală taxe de utilizare de „jumătate de miliard” de dolari pentru Claude într-o singură lună (aprox. 2,3 miliarde lei). Episodul este folosit ca ilustrare a presiunii pe bugetele clienților, într-un moment în care costurile de acces la modele „puternice” cresc, fără un „randament” (payoff) clar. De ce se discută despre tăieri de prețuri Pe de o parte, costurile mari ale industriei încep să se transfere către utilizatori. Futurism notează că investițiile uriașe în infrastructură (în special construcția de centre de date) apasă pe bugetele companiilor de AI, care „pierde” (în termeni de cash) zeci de miliarde de dolari. Pe de altă parte, potrivit Wall Street Journal (citat de Futurism), conducerea OpenAI ar analiza dacă să reducă semnificativ prețurile pentru a atrage utilizatori de la Anthropic, anticipând că rivalul ar putea răspunde cu reduceri similare. În acest scenariu, prețul devine un instrument competitiv direct, nu doar o consecință a costurilor. Semnalul din piață: prețul a devenit „o problemă majoră” Sam Altman , CEO OpenAI, a recunoscut la un eveniment de săptămâna trecută că discuția despre costuri s-a schimbat rapid în 2026: „Asta a trecut de la, la începutul acestui an, o problemă care nu apărea niciodată — oamenii erau complet mulțumiți de cât cheltuiau — la, dintr-odată, o problemă uriașă.” Altman a mai spus că OpenAI caută soluții pentru ca utilizatorii „să obțină mai multă valoare cu cheltuieli mai mici”, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar. Presiune suplimentară: cursa cu Anthropic și pregătirea pentru IPO Futurism descrie o competiție intensă între OpenAI și Anthropic, în care Anthropic ar fi câștigat teren recent prin instrumente de programare orientate către companii (enterprise). În paralel, ambele companii ar fi depus confidențial documentația pentru listare (IPO) în ultimele zece zile, ceea ce ridică miza: prețurile în creștere care „sperie” utilizatori noi pot complica mesajul către investitori și pot forța o reevaluare a modelelor de business. Ce urmează rămâne incert: articolul indică doar că OpenAI „cântărește” opțiunea unui război al prețurilor, iar o eventuală mișcare ar putea pune și mai multă presiune pe profitabilitatea deja fragilă a industriei AI. [...]
