Știri
Tag: cercetare si dezvoltare

Huawei își apasă marja de profit pentru a finanța un pariu masiv pe tehnologie , direcționând peste un sfert din veniturile semestriale către cercetare și dezvoltare, în condițiile în care profitul net a scăzut cu 36%, potrivit Mobilissimo . În prima jumătate din 2026, cheltuielile de cercetare și dezvoltare (R&D) au ajuns la 121,4 miliarde de yuani (18,05 miliarde dolari), cu 25% peste nivelul de anul trecut, conform datelor publicate de South China Morning Post pe baza documentelor depuse la Shanghai Clearing House. În același interval, profitul net a coborât la 23,8 miliarde de yuani (3,54 miliarde dolari), în scădere cu 36%. Vânzări în creștere, dar bani mai puțini rămași în companie În pofida comprimării profitului, veniturile Huawei au crescut cu 9,55%, de la 427 miliarde la 467,8 miliarde de yuani (69,54 miliarde dolari). Creșterea este pusă pe seama revenirii smartphone-urilor și a cererii pentru procesoare dedicate inteligenței artificiale. Mesajul implicit al cifrelor: compania prioritizează expansiunea și dezvoltarea tehnologică, chiar dacă asta reduce câștigul pe termen scurt. Presiune pe numerar: cash-flow operațional pe minus Costul strategiei se vede și în fluxul operațional de numerar, care a trecut de la un plus de 31,2 miliarde de yuani (4,64 miliarde dolari) în prima jumătate din 2025 la minus 39,9 miliarde de yuani (5,93 miliarde dolari) în 2026. Pe lângă investițiile în dezvoltare, articolul notează și scumpirea componentelor, în special a memoriei. Smartphone-urile și AI-ul, pilonii revenirii Pe segmentul de telefoane, Huawei ar fi ajuns în trimestrul al doilea la 22,6% din piața chineză, cu livrări în creștere cu 19,4% față de anul precedent. În paralel, compania investește și în procesoare Ascend și infrastructură AI, într-un context în care sancțiunile americane ar fi accelerat eforturile de reducere a dependenței de tehnologiile externe. Următorul test menționat este lansarea noii generații Kirin 2026 , așteptată pe modelele de vârf Mate din această toamnă. [...]

România a fost singurul stat UE care a tăiat finanțarea publică pentru cercetare pe cap de locuitor în ultimul deceniu , coborând de la 20,8 euro în 2015 la 18,8 euro în 2025 (minus 9,6%), potrivit datelor Eurostat prezentate de Economedia . Evoluția plasează România la coada Uniunii la acest indicator și accentuează decalajul față de statele care au crescut consistent alocările. În 2025, guvernele din Uniunea Europeană au alocat aproximativ 130,2 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare , cu 60,5% mai mult decât în 2015 și cu 2,4% peste nivelul din 2024. La nivelul UE, alocarea medie a fost de 288 euro pe locuitor. România, la minimul UE la alocări pe cap de locuitor Eurostat compară sumele bugetare pentru cercetare și dezvoltare raportate la populație. În 2025, cele mai mari alocări pe cap de locuitor au fost în: Luxemburg: 917,2 euro Danemarca: 627,1 euro Germania: 553,5 euro La polul opus, cele mai scăzute valori au fost în: România: 18,8 euro Ungaria: 57,4 euro Malta: 73,7 euro Toate celelalte state au crescut, Bulgaria a avut cel mai mare avans Comparativ cu 2015, România a fost singura țară din UE cu scădere a alocărilor pe cap de locuitor (de la 20,8 euro la 18,8 euro). În restul Uniunii, creșterile au variat de la 14,7% în Suedia până la 495,5% în Bulgaria, unde alocările au urcat de la 15,5 euro la 92,3 euro pe locuitor în zece ani. Unde s-au dus banii la nivelul UE În 2025, distribuția fondurilor publice pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost dominată de: 37,3% pentru dezvoltarea generală a cunoașterii 9,5% pentru producția industrială și tehnologie 6,7% pentru sănătate 5,8% pentru apărare Datele indică faptul că, pe fondul creșterii bugetelor de cercetare în aproape toată Uniunea, România nu doar că rămâne la un nivel foarte redus al alocărilor pe cap de locuitor, dar este și singura care a mers în sens invers față de tendința europeană din ultimul deceniu. [...]

Germania domină economia europeană prin exporturi și investiții în inovație , iar diferența față de următoarele țări din clasament arată cât de mult contează diversificarea industrială și capacitatea de a vinde pe piețele externe, potrivit Mediafax . Datele citate din „Raportul privind populația mondială pentru 2025” plasează Germania pe primul loc în Europa, cu un PIB de 4,74 trilioane de dolari (aprox. 21,8 trilioane de lei). Urmează Regatul Unit, cu 3,84 trilioane de dolari (aprox. 17,7 trilioane de lei), și Franța, cu 3,21 trilioane de dolari (aprox. 14,8 trilioane de lei). Italia este pe locul patru, cu 2,42 trilioane de dolari (aprox. 11,1 trilioane de lei), iar Rusia pe locul cinci, cu 2,08 trilioane de dolari (aprox. 9,6 trilioane de lei). În același context, publicația notează (cu trimitere la Express) că nu poziția Germaniei este surprinzătoare, ci dimensiunea indicatorilor: economia țării ar fi mai mare decât cea a Marii Britanii, Portugaliei și Greciei la un loc. Mai jos în clasament, Portugalia apare pe locul 18, cu 321,44 miliarde de dolari (aprox. 1,48 trilioane de lei), iar Grecia pe locul 20, cu 267,35 miliarde de dolari (aprox. 1,23 trilioane de lei). De ce contează: modelul german se sprijină pe export și producție Explicația avansată pentru performanța Germaniei ține de structura economiei: o bază industrială puternică, diversificată, și investiții consistente în cercetare și dezvoltare . La nivel global, Germania este indicată ca fiind pe locul 3, după SUA și China. Un indicator operațional relevant este rolul exporturilor. În 2024, Germania a exportat bunuri și servicii de 1,66 trilioane de dolari (aprox. 7,6 trilioane de lei) și a înregistrat un surplus comercial de 255 de miliarde de dolari (aprox. 1,17 trilioane de lei). Exporturile includ vehicule, utilaje, substanțe chimice, echipamente electrice, produse electronice, produse farmaceutice și materiale plastice. Investițiile în cercetare și dezvoltare, avantaj competitiv Pe lângă exporturi, Germania alocă aproximativ 3,1% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, direcționând resurse către inovație științifică și tehnologică. În același timp, este descrisă drept cea mai importantă națiune producătoare din Europa, responsabilă pentru aproximativ o treime din producția industrială a continentului. În termeni practici, combinația dintre industrie, export și investiții în inovație explică de ce Germania rămâne reperul economic al Europei în acest clasament și de ce diferențele față de economiile din a doua parte a topului sunt atât de mari. [...]

BYD pregătește intrarea pe piața roboților umanoizi, iar miza operațională este că, dacă produsul va fi considerat potrivit pentru uz casnic, compania îl poate distribui rapid prin rețeaua sa de dealeri auto , potrivit iThome . Informația a fost confirmată public de Li Ke , vicepreședinte executiv al BYD, într-un interviu, iar o persoană apropiată companiei a indicat că proiectul este deja în faza de cercetare și dezvoltare. Li Ke a spus că BYD dezvoltă roboți umanoizi și vede competiția din acest domeniu ca o combinație între capacitatea de producție și integrarea software–hardware. În viziunea executivului, competențele de inteligență artificială dezvoltate pentru automobile au „aceeași origine” cu cele necesare roboților, ceea ce ar putea scurta drumul de la prototip la produs comercial. Distribuția prin dealeri, un avantaj de implementare Elementul cu impact imediat pentru piață este canalul de vânzare sugerat: dacă BYD va ajunge la concluzia că robotul „poate intra în familie”, acesta ar putea fi comercializat prin rețeaua de distribuție a companiei. Practic, BYD ar folosi infrastructura existentă (dealeri, service, relația cu clienții) pentru a scala vânzările unui produs complet nou, fără a porni de la zero cu o rețea dedicată. Tot în același context, Li Ke a indicat că BYD ar putea construi o „platformă deschisă”, în care fie dezvoltă intern robotul, fie colaborează cu alte companii pentru a livra produse sub această umbrelă. Cum vede BYD „blocajul” actual al roboților Executivul BYD a descris o problemă de fond a pieței: roboții din China ar avea „membre” bune, dar ar duce lipsă de „creier” (capacități avansate de control și inteligență), în timp ce în SUA „creierul” ar fi mai avansat, dar „membrele” mai slabe. Ținta, în această logică, ar fi un robot „cu adevărat utilizabil”, care să combine ambele componente la un nivel ridicat. Separat, iThome amintește că Jensen Huang , CEO-ul Nvidia, a apreciat anterior potențialul industriei de roboți din China și a spus că nu ar fi surprins dacă BYD sau Xiaomi ar lansa, la un moment dat, produse „uimitoare” în această categorie. [...]

Infineon Technologies deschide o echipă de asistență tehnică la Timișoara , într-o mișcare prin care își consolidează prezența în România și legăturile cu industria auto locală. Potrivit Economedia , compania germană își propune să fie mai aproape de clienții care proiectează, dezvoltă și produc sisteme auto în România. Noua echipă va oferi suport tehnic pentru integrarea cipurilor Infineon în sisteme auto complexe și va ajuta producătorii să identifice soluțiile potrivite pentru provocările tehnologice actuale. Reprezentanții companiei susțin că această apropiere de piața locală ar putea accelera integrarea celor mai recente inovații și ar sprijini dezvoltarea suplimentară a industriei auto românești. România este considerată un centru important pentru industria auto europeană, atât pe segmentul de producție, cât și pe cel de cercetare și dezvoltare. De la vehicule complete până la subsisteme și componente electronice, o parte semnificativă din lanțul valoric este realizată local. Extinderea din Timișoara vine în completarea planurilor deja anunțate pentru București, unde Infineon dezvoltă cel mai mare centru de cercetare și dezvoltare în semiconductori din Europa de Sud-Est. Compania a pre-contractat o clădire de birouri de 20.000 de metri pătrați în zona Pipera, proiect dezvoltat de One United Properties, cu o durată contractuală de 15 ani. Livrarea este programată în 2026. Prezența Infineon în România Intrare pe piață: 2005, printr-un centru de cercetare și dezvoltare în București Orașe în care activează: București, Iași, Brașov, Cluj-Napoca și, de acum, Timișoara Număr de angajați în România: peste 650 Angajați la nivel global: peste 58.600 Infineon este cel mai mare producător mondial de semiconductori pentru industria auto, iar extinderea la Timișoara indică o strategie de consolidare a relației directe cu producătorii și furnizorii auto din regiune, într-un moment în care digitalizarea și electrificarea vehiculelor cresc cererea pentru componente electronice avansate. [...]