Știri
Știri din categoria Statistici
Rezervele valutare ale BNR au coborât la 63,23 miliarde euro la final de iulie, după ce ieșirile din lună au depășit intrările, potrivit Economica. Mișcarea contează în special prin prisma plăților de datorie publică în valută și a tamponului de lichiditate externă al României.
În iulie, intrările au fost de 988 milioane de euro, provenite în principal din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și alte operațiuni.
Ieșirile au totalizat 1,251 miliarde de euro. Din acestea, aproximativ 697 milioane de euro au reprezentat plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice denominate în valută, la care s-au adăugat modificări ale rezervelor minime în valută și alte operațiuni.
BNR arată că rezerva de aur s-a menținut la 103,6 tone, iar în condițiile evoluției prețurilor internaționale, valoarea acesteia a fost de 11,742 miliarde de euro.
Per total, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) au ajuns la 74,972 miliarde de euro la 31 iulie 2026, față de 75,259 miliarde de euro la 30 iunie 2026.
Pentru luna august 2026, BNR indică plăți scadente în contul datoriei publice denominate în valută (directe sau garantate de Ministerul Finanțelor) de aproximativ 1,468 miliarde de euro, un nivel care poate menține presiunea pe dinamica rezervelor în perioada imediat următoare.
Recomandate
România are cel mai mare consum mediu de alcool din lume, un indicator care pune presiune pe politicile publice de sănătate și pe reglementarea pieței , potrivit datelor citate de Antena 3 . Pentru anul 2022 (cele mai recente date disponibile în 2026), consumul mediu este estimat la 17,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor într-un an, conform World Population Review . România conduce astfel un clasament în care următoarele poziții sunt ocupate de Georgia (15,5 litri), Letonia (14,7 litri), Republica Moldova (14,1 litri) și Cehia (13,7 litri). Europa de Est domină clasamentul Datele indică o concentrare a consumului ridicat în Europa de Est. În categoria țărilor cu peste 11 litri anual pe cap de locuitor sunt menționate și Lituania, Polonia, Bulgaria, Belarus, Ungaria, Germania, Franța, Austria și Slovacia. În același timp, Statele Unite au un consum de 9,8 litri de alcool pur pe persoană, peste media globală, iar printre statele dezvoltate cu valori ridicate sunt enumerate Canada, Marea Britanie, Australia, Germania și Franța, în jurul pragului de 10 litri anual. La polul opus, consumul este descris ca fiind mult mai redus în numeroase state din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde legislația și normele religioase limitează sau interzic alcoolul; Iran, Pakistan, Kuweit, Egipt și Indonezia sunt date ca exemple de țări cu valori apropiate de zero. Ce explică diferențele și de ce contează pentru reglementare Potrivit specialiștilor citați, nivelul consumului este influențat de tradiții și obiceiuri locale, accesibilitatea băuturilor alcoolice, nivelul de trai, taxele aplicate, politicile de sănătate publică și restricțiile impuse de autorități. În general, statele cu venituri ridicate tind să aibă un consum mai mare, dar sunt menționate și excepții, precum Singapore sau unele state din Golf, unde consumul rămâne redus din motive culturale, religioase sau legislative. Medicii avertizează că un consum ridicat crește riscul unor afecțiuni grave (inclusiv boli cardiovasculare și hepatice), al anumitor tipuri de cancer și al accidentelor, în special rutiere. În acest context, articolul notează că majoritatea statelor reglementează vânzarea și consumul prin taxe, limite de vârstă și alte măsuri de sănătate publică. [...]
Algarve devine reperul de cost pentru vacanțele de vară în Europa , după ce un studiu care compară cheltuieli tipice de concediu în 22 de destinații indică sudul Portugaliei drept cea mai ieftină opțiune pentru familii, potrivit Focus . Miza economică este directă: diferențele de preț la consumul curent (mâncare, băuturi, produse uzuale) pot schimba ierarhia destinațiilor „clasice” precum Spania și Italia, descrise ca aglomerate sau scumpe. Ce măsoară studiul și de ce contează pentru bugetul unei familii Raportul „ Post Office Travel Money Family Holiday Report 2026 ” compară costurile pentru zece cheltuieli tipice de vacanță (de la mese și băuturi la produse precum crema de soare și repelentul pentru insecte), agregate într-un „coș” pentru o familie de patru persoane. În acest clasament, Algarve (Portugalia) iese pe primul loc cu un cost total de aprox. 163,39 euro (aprox. 817 lei) pentru coșul de zece cheltuieli. Publicația notează că nivelul este cu 2,7% mai mic decât anul trecut, ceea ce sugerează o stabilizare (sau chiar o ușoară ieftinire) într-un sezon în care multe destinații sunt percepute ca tot mai scumpe. Exemple de prețuri: cafea, bere, vin În Algarve, studiul indică și câteva repere de consum care fac destinația atractivă pentru turiști atenți la buget: cafea: 1,49 euro (aprox. 7 lei) bere: 3,07 euro (aprox. 15 lei) pahar de vin: 4,08 euro (aprox. 20 lei) Cum arată topul imediat următor Pe locul doi se află Sunny Beach (Bulgaria) , cu un cost total de aprox. 166,33 euro (aprox. 832 lei) . Deși prețurile au crescut acolo cu 9,3% față de anul anterior, destinația rămâne printre cele mai ieftine din eșantion. Locul trei este ocupat de Lanzarote (Spania) , cu aprox. 171,99 euro (aprox. 860 lei) , iar aici prețurile ar fi scăzut cu 2,8% . Focus menționează că Lanzarote este cel mai bine clasat dintre opt obiective din Spania incluse în comparație. Context: acces și presiune sezonieră Focus mai arată că Algarve este o regiune turistică majoră, cu o populație de aproximativ 450.000 de locuitori, dar care primește anual mai mulți vizitatori decât numărul de rezidenți, iar vara afluxul crește puternic. Pentru turiștii din Germania, accesul este facil prin aeroportul din Faro, cu un timp de zbor de circa trei–trei ore și jumătate (detaliile sunt prezentate în contextul pieței germane). [...]
România rămâne statul UE cu cea mai mare pondere a populației care nu își permite o săptămână de vacanță , un indicator direct al presiunii pe veniturile gospodăriilor și al diferențelor de nivel de trai din Uniune, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . În 2025, aproximativ 27,5% dintre cetățenii Uniunii Europene cu vârsta de peste 16 ani nu și-au putut permite o săptămână de vacanță pe an departe de casă. Proporția este cu 1,5 puncte procentuale mai mare față de 2024, dar cu 7,7 puncte procentuale sub nivelul din 2015. România, mult peste media UE Cele mai ridicate proporții ale persoanelor care nu și-au putut permite o săptămână de vacanță s-au înregistrat în 2025 în: România: 61,4% Grecia: 46,6% Ungaria: 39,1% Bulgaria: 39,1% Unde indicatorul este cel mai scăzut La polul opus, cele mai mici ponderi au fost raportate în: Luxemburg: 10,6% Suedia: 12,4% Țările de Jos: 12,8% Datele Eurostat sunt folosite frecvent ca indicator de „ deprivare materială ” (dificultatea de a acoperi cheltuieli considerate uzuale), iar diferențele mari între state sugerează un decalaj persistent de putere de cumpărare și reziliență financiară a gospodăriilor în interiorul UE. [...]
Insolvențele au urcat cu peste 12% în S1 2026, cu presiune concentrată în București și în câteva sectoare-cheie , potrivit datelor ONRC citate de Economica . În primele șase luni din 2026, cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București: 725 de cazuri, în creștere cu 6,93% față de aceeași perioadă din 2025. Unde se vede cel mai puternic creșterea După București, următoarele județe au avut cele mai multe insolvențe în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026: Bihor: 275 (minus 5,82%) Cluj: 218 (minus 15,18%) Timiș: 187 (plus 18,35%) Ilfov: 185 (plus 8,82%) Prahova: 138 (plus 23,21%) La polul opus, cele mai puține insolvențe au fost consemnate în: Covasna: 17 (plus 13,33%) Harghita: 18 (0% – fără modificări) Botoșani: 21 (plus 10,53%) Mehedinți: 24 (plus 4,35%) Sălaj: 24 (minus 46,67%) Teleorman: 29 (plus 70,59%) Ritmul din iunie: 709 insolvențe într-o singură lună Numai în luna iunie au intrat în insolvență 709 firme și PFA. Cele mai multe au fost în: București: 119 Bihor: 63 Ilfov: 45 Timiș: 42 Cluj: 29 Prahova: 29 Sectoarele care trag în sus statistica Pe domenii de activitate, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în: Comerț cu ridicata și amănuntul: 229 (plus 388,14% față de S1 2025) Construcții: 210 (plus 412,20%) Transport și depozitare: 132 (plus 266,67%) Industria prelucrătoare: 128 (plus 312,90%) Creșterile procentuale foarte mari pe aceste sectoare indică o deteriorare rapidă a situației pentru firmele din lanțurile de distribuție, șantiere și logistică, cu potențial de propagare în restul economiei prin întârzieri la plată și blocaje în relațiile comerciale. [...]
România a urcat pe locul trei în UE la scumpirea anuală a carburanților în iunie , un semnal de presiune suplimentară pe costurile de transport și, implicit, pe prețurile din economie, potrivit Economedia , care citează date Eurostat publicate miercuri. La nivelul Uniunii Europene , creșterea medie anuală a prețurilor la combustibili și lubrifianți a fost de 13,7% în iunie, în scădere ca ritm față de mai (20,7%) și aprilie (20,8%). Eurostat arată că scumpiri au fost raportate în toate statele membre, însă într-un ritm mai lent decât în luna precedentă. România, între cele mai mari creșteri anuale din UE Cele mai mari creșteri ale prețurilor la combustibili în iunie (față de aceeași lună din 2025) au fost: Bulgaria: 26% Lituania: 23,5% România: 23,1% Finlanda: 22% La polul opus, cele mai mici creșteri au fost în Ungaria (2,3%) și Polonia (5,8%). În restul statelor, creșterile s-au situat între 7,9% în Spania și 18,6% în Cipru. În iunie, scăderi lunare în UE la motorină și benzină, cu excepții punctuale Față de luna mai, în iunie motorina a scăzut în medie în UE cu 6,4%, iar benzina cu 4,2%. Cu o lună mai devreme, motorina scăzuse cu 5,8%, în timp ce benzina crescuse cu 0,8% față de aprilie. În iunie, motorina s-a ieftinit în toate țările UE, cele mai mari scăderi fiind în Republica Cehă (11,3%), Polonia (9,7%) și Bulgaria (9,4%). Cele mai mici scăderi au fost în Ungaria (0,6%), Italia (1,4%) și Slovenia (1,6%). La benzină, Cipru și Italia au fost singurele țări unde prețurile au crescut în iunie față de mai (cu 0,7%, respectiv 0,5%). În restul statelor, benzina s-a ieftinit, cele mai mari scăderi fiind în Suedia (7,8%), Belgia (7%) și Polonia (6,6%). [...]
Diferența dintre salariile din România trece de 10.000 de lei net pe lună între domenii , potrivit unei analize din Adevărul bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru luna mai 2026, un semnal al polarizării pieței muncii între sectoare cu specializare ridicată și activități cu productivitate mai mică. Salariul mediu net pe economie a fost de 5.684 lei în mai 2026, în scădere cu 159 de lei față de aprilie (minus 2,7%), iar salariul mediu brut a fost 9.483 lei, cu 257 de lei sub luna precedentă. INS explică scăderea în principal prin faptul că în lunile anterioare au fost acordate prime ocazionale și bonusuri care au ridicat temporar mediile din unele domenii; în alte sectoare, diminuarea producției sau a încasărilor a tras câștigurile în jos. Unde sunt cele mai mari salarii: IT, energie, finanțe În vârful clasamentului sunt domenii cu nivel ridicat de specializare. Pe primul loc se află activitățile de programare și consultanță IT, cu un salariu mediu net de 13.150 lei în mai 2026, urmate de extracția petrolului brut și a gazelor naturale (12.405 lei net). Top 10 domenii cu cele mai mari salarii medii nete (mai 2026): Activități de programare și consultanță în tehnologia informației – 13.150 lei net Extracția petrolului brut și a gazelor naturale – 12.405 lei net Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului – 11.310 lei net Activități de editare – 10.914 lei net Intermedieri financiare – 10.795 lei net Transporturi aeriene – 10.774 lei net Fabricarea produselor din tutun – 10.736 lei net Activități de management și consultanță în management – 10.698 lei net Activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii – 9.531 lei net Activități de servicii anexe extracției – 9.184 lei net Diferența dintre primul loc și media pe economie este de aproape 7.500 de lei lunar, conform calculelor prezentate în material. Unde sunt cele mai mici salarii: servicii și activități sezoniere La polul opus, INS indică domenii în care salariul mediu net rămâne sub 4.000 de lei, în special în activități cu productivitate mai redusă, sezoniere sau cu pondere mai mare a muncii cu calificare redusă. Top 10 domenii cu cele mai mici salarii medii nete (mai 2026): Pescuit și acvacultură – 2.863 lei net Alte activități de servicii – 2.895 lei net Activități de asistență socială fără cazare – 2.970 lei net Activități de investigații și protecție – 3.226 lei net Restaurante și alte activități de servicii de alimentație – 3.348 lei net Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3.443 lei net Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri – 3.447 lei net Fabricarea de mobilă – 3.687 lei net Repararea și întreținerea calculatoarelor, a articolelor personale și de uz gospodăresc și a autovehiculelor – 3.743 lei net Hoteluri și alte facilități de cazare – 3.823 lei net Între cel mai bine plătit domeniu și ultimul din clasament este o diferență de peste 10.000 de lei net pe lună. Scăderi lunare în multe sectoare și presiune pe puterea de cumpărare INS arată că în mai, în cea mai mare parte a economiei, câștigul salarial mediu net a scăzut față de aprilie, pe fondul dispariției unor plăți excepționale (prime trimestriale/anuale, bonusuri de performanță). Printre cele mai mari scăderi sunt menționate asigurările și fondurile de pensii (minus 29,8%) și mai multe domenii cu scăderi „între 10% și 20%”, inclusiv extracția petrolului și gazelor, leasingul, fabricarea autovehiculelor, tutunul și telecomunicațiile. Chiar și IT-ul a avut o scădere față de aprilie, „cuprinsă între 7% și 9%”. Pe de altă parte, au existat și creșteri lunare, cea mai mare fiind în extracția minereurilor metalifere (plus 22,4%), alături de avansuri „între 3% și 5,5%” în decontaminare, fabricarea de utilaje, electronice și transporturi aeriene. În sectorul bugetar, salariul mediu net a crescut în învățământ (plus 2,4%) și administrație publică (plus 0,5%), în timp ce în sănătate și asistență socială a scăzut ușor (minus 0,5%). Deși față de mai 2025 salariul mediu net a crescut cu 3,2%, INS indică o erodare a puterii de cumpărare: indicele câștigului salarial real a fost de 93,1% în mai 2026 comparativ cu mai 2025, ceea ce înseamnă că, ajustate cu inflația, salariile nu au ținut pasul cu creșterea prețurilor. Pentru companii și angajați, tabloul sugerează o piață a muncii tot mai segmentată, în care diferențele de productivitate și de calificare se văd direct în nivelul veniturilor. [...]
