Știri
Știri din categoria Statistici
Rata șomajului în zona euro a coborât la 6,2% în decembrie 2025, potrivit Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. La nivelul UE, șomajul a fost de 5,9%, neschimbat față de noiembrie 2025 și față de decembrie 2024.
În termeni absoluți, Eurostat estimează că în decembrie 2025 erau 13,043 milioane de șomeri în UE, dintre care 10,792 milioane în zona euro. Față de luna precedentă, numărul șomerilor a scăzut cu 94.000 în UE și cu 61.000 în zona euro.
Comparativ cu decembrie 2024, șomajul a crescut ușor în UE, cu 71.000 de persoane, în timp ce în zona euro a scăzut marginal, cu 5.000 de persoane. Din perspectiva evoluției anuale, datele indică o stabilitate relativă, cu diferențe între cele două agregate (UE și zona euro).
În rândul tinerilor (sub 25 de ani), în decembrie 2025 erau 2,857 milioane de șomeri în UE, dintre care 2,257 milioane în zona euro. Rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,7% în UE (în scădere de la 14,9% în noiembrie) și de 14,3% în zona euro (de la 14,4%).
Față de noiembrie 2025, șomajul în rândul tinerilor a scăzut cu 16.000 în UE și cu 12.000 în zona euro. Comparativ cu decembrie 2024, numărul tinerilor șomeri a fost mai mic cu 18.000 în UE și cu 31.000 în zona euro.
Pe sexe, în UE rata șomajului pentru femei a fost de 6,0% în decembrie 2025, în scădere de la 6,1% în luna anterioară, în timp ce pentru bărbați a rămas la 5,8%. În zona euro, șomajul a fost de 6,4% în rândul femeilor și de 6,1% în rândul bărbaților, ambele valori fiind stabile față de noiembrie.
Eurostat precizează că estimările se bazează pe definiția standard a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) pentru șomaj, care include persoanele fără loc de muncă ce au căutat activ un job în ultimele patru săptămâni și sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni. Instituția arată că, pentru a surprinde mai complet situația pieței muncii, publică și indicatori suplimentari (de exemplu, subocuparea în regim part-time și persoane disponibile să lucreze, dar care nu caută activ).
Pentru România, tabelul Eurostat indică o rată a șomajului ajustată sezonier de 6,0% în decembrie 2025, după 6,0% în noiembrie 2025 și 5,7% în decembrie 2024, cu un număr estimat de 494.000 de șomeri în decembrie 2025. Pentru șomajul în rândul tinerilor, Eurostat notează că pentru România sunt disponibile date trimestriale, iar pentru luna decembrie 2025 apar valori lipsă în tabelul lunar.
Eurostat menționează și revizuiri ale seriilor: față de comunicatul din 8 ianuarie 2026, rata șomajului din noiembrie 2025 pentru UE a fost revizuită de la 6,0% la 5,9%, în timp ce pentru zona euro a rămas neschimbată. Următorul set de date EU-LFS (Ancheta forței de muncă în UE) pentru trimestrul IV 2025 urmează să fie publicat pe 13 martie 2026.
Recomandate
România are aproape dublu șomajul tinerilor față de media UE , deși rata generală a șomajului rămâne apropiată de nivelul european, potrivit datelor publicate de Eurostat . Situația scoate în evidență una dintre cele mai mari vulnerabilități ale pieței muncii din România: integrarea persoanelor sub 25 de ani în activitatea economică. În ianuarie 2026, rata șomajului în Uniunea Europeană a coborât la 5,8%, în scădere față de 5,9% în decembrie 2025 și 6,0% în aceeași lună a anului trecut. În zona euro, indicatorul a ajuns la 6,1%. La nivelul întregii Uniuni, aproximativ 13 milioane de persoane nu aveau un loc de muncă, dintre care peste 10 milioane în statele din zona euro. Numărul total al șomerilor a scăzut cu circa 185.000 față de luna precedentă și cu aproape 274.000 comparativ cu ianuarie 2025. În România, rata șomajului a fost de 6,0% în ianuarie 2026, echivalentul a aproximativ 491.000 de persoane fără loc de muncă. Evoluția ultimelor luni indică o relativă stabilitate: 6,1% în octombrie 2025, 6,3% în noiembrie, 6,1% în decembrie și 6,0% în prima lună din 2026. În termeni absoluți, numărul șomerilor a scăzut cu aproximativ 8.000 față de luna anterioară. Comparativ cu alte state din Europa Centrală și de Est, România se situează în zona mediană. În Bulgaria și Polonia, rata șomajului este de 3,1%, în timp ce în Ungaria ajunge la 4,5%, iar în Slovacia la 5,6%. În schimb, în economii precum Finlanda, Spania sau Suedia nivelul șomajului este mult mai ridicat, depășind în unele cazuri 8–10%. Țară Rata șomajului Bulgaria 3,1% Polonia 3,1% Ungaria 4,5% Slovacia 5,6% România 6,0% Diferențele apar însă puternic în cazul tinerilor. În Uniunea Europeană, rata șomajului în rândul persoanelor sub 25 de ani a fost de 15,1% în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă peste 2,9 milioane de tineri fără loc de muncă. În România, indicatorul este mult mai ridicat: 28,2% în decembrie 2025, aproape dublu față de media europeană. Situația contrastează cu alte state europene unde tinerii se integrează mai ușor pe piața muncii. De exemplu, rata șomajului în rândul tinerilor este de 7,1% în Germania, 9,3% în Olanda și 11,0% în Polonia. Deși în unele economii precum Suedia, Spania sau Finlanda nivelul este de asemenea ridicat, datele arată că România rămâne printre cele mai afectate state în această categorie. Pe lângă diferențele de vârstă, statistica arată și un mic decalaj între femei și bărbați. În Uniunea Europeană, rata șomajului este de 6,0% pentru femei și 5,7% pentru bărbați. În România însă diferența este aproape inexistentă: 6,0% în cazul bărbaților și 5,9% pentru femei. Datele Eurostat sugerează astfel că, deși piața muncii din România se menține relativ stabilă în ansamblu, integrarea tinerilor rămâne una dintre cele mai mari provocări economice ale momentului, cu efecte directe asupra dezvoltării pieței muncii și asupra migrației forței de muncă. [...]
Șomajul din zona euro scade la 6,2% în decembrie 2025, conform Eurostat . Această scădere reprezintă o îmbunătățire față de luna noiembrie 2025 și decembrie 2024, când rata șomajului era de 6,3%. La nivelul Uniunii Europene, rata șomajului a rămas stabilă la 5,9% în decembrie 2025, comparativ cu luna precedentă și cu aceeași perioadă a anului anterior. Evoluția șomajului în zona euro și UE Eurostat estimează că în decembrie 2025, 13,043 milioane de persoane din UE erau șomere, dintre care 10,792 milioane se aflau în zona euro. Comparativ cu noiembrie 2025, numărul șomerilor a scăzut cu 94.000 în UE și cu 61.000 în zona euro. În raport cu decembrie 2024, numărul șomerilor a crescut cu 71.000 în UE, dar a scăzut cu 5.000 în zona euro. În decembrie 2025, șomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani a fost de 14,7% în UE, în scădere față de 14,9% în luna precedentă. În zona euro, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,3%, de asemenea în scădere față de 14,4% în noiembrie 2025. Numărul tinerilor șomeri a scăzut cu 16.000 în UE și cu 12.000 în zona euro față de luna anterioară. În decembrie 2025, rata șomajului pentru femei în UE a fost de 6,0%, în scădere față de 6,1% în noiembrie 2025, în timp ce rata pentru bărbați a rămas stabilă la 5,8%. În zona euro, rata șomajului pentru femei a fost de 6,4%, iar pentru bărbați de 6,1%, ambele fiind stabile comparativ cu luna precedentă. Situația șomajului în România În România, rata șomajului a fost de 6,0% în decembrie 2025, conform datelor Eurostat, fiind stabilă față de noiembrie 2025. Această rată este sub nivelul mediu al zonei euro, dar ușor peste media UE. Numărul total al șomerilor din România a fost de 494.000 de persoane, neschimbat față de luna anterioară. Șomaj ajustat sezonier – rate (%) și număr de persoane (în mii) Perspective și concluzii Datele Eurostat arată o îmbunătățire generală a situației șomajului în zona euro, deși provocările persistă, în special în rândul tinerilor. România se menține sub media zonei euro, dar stabilitatea ratei șomajului indică o nevoie continuă de măsuri active pe piața muncii. "Estimările Eurostat subliniază o scădere a șomajului în zona euro, însă diferențele între statele membre și grupurile demografice rămân semnificative." Datele suplimentare privind forța de muncă din UE pentru trimestrul al patrulea din 2025 vor fi publicate pe 13 martie 2026, oferind o perspectivă mai detaliată asupra tendințelor pieței muncii. [...]
România și Luxemburg sunt singurele state din UE unde predomină imigranții din interiorul Uniunii , arată datele publicate de HotNews.ro , care citează statisticile Eurostat pentru anul 2024. În aproape toate statele membre, numărul imigranților proveniți din afara Uniunii Europene a fost mai mare decât al celor veniți din alte țări UE. Excepțiile sunt Luxemburg și România. În Luxemburg, 85,5% dintre imigranți provin din alte state membre, iar în România ponderea acestora este de 56%. La polul opus, cele mai ridicate proporții de imigranți din afara UE au fost înregistrate în Cehia (87%), Italia (86,2%) și Spania (84,5%), ceea ce indică o structură diferită a fluxurilor migratorii față de cele două state atipice. În cifre absolute, 4,2 milioane de persoane au imigrat în UE din țări terțe în 2024, fără a fi incluși solicitanții de azil sau refugiații din Ucraina aflați sub protecție temporară. În paralel, 1,5 milioane de persoane au migrat între statele membre. Raportat la populație, media europeană a fost de 9,2 imigranți din țări terțe la 1.000 de locuitori. Malta a înregistrat cea mai mare rată totală de imigrație, cu 60 de imigranți la 1.000 de locuitori, urmată de Cipru (42) și Luxemburg (38). România ocupă locul 10, cu aproximativ 15 imigranți la 1.000 de locuitori. La celălalt capăt al clasamentului, Slovacia a avut cea mai scăzută rată, de un imigrant la 1.000 de locuitori, urmată de Franța (6) și de Italia, Letonia, Bulgaria și Polonia, fiecare cu câte 8 imigranți la 1.000 de locuitori. Datele confirmă că România rămâne o destinație mai degrabă pentru mobilitatea intra-UE decât pentru imigrația din afara spațiului comunitar, spre deosebire de majoritatea statelor membre. [...]
România este pe locul 10 în UE la prețul motorinei , care citează cele mai recente date din Oil Bulletin (serviciul Comisiei Europene de monitorizare a prețurilor la carburanți), valabile pentru 16 martie și publicate pe 19 martie. Pentru motorină, prețul mediu în România, cu taxe incluse, era echivalentul a 1,76 euro/litru. Această poziție plasează România în jumătatea inferioară a clasamentului european al prețurilor și sub media UE, de 1,94 euro/litru. La nivelul Uniunii, cel mai mare preț mediu era în Olanda (2,26 euro/litru), iar cel mai mic în Malta (1,21 euro/litru). În același timp, articolul notează că motorina din România este mai scumpă decât în majoritatea țărilor din regiune. Diferența medie față de Bulgaria este de 33 de eurocenți/litru, echivalentul a aproximativ 1,6 lei/litru, în favoarea Bulgariei. Contextul de consum rămâne relevant: motorina este cel mai utilizat carburant în România, cu 6 din cele 8 milioane de tone de carburanți consumate, iar circa o treime din consum provine din import. La benzină, România se află pe locul 15 în clasamentul european al prețurilor medii, adică în jumătatea mai scumpă a statelor UE, deși nivelul rămâne sub media ponderată a Uniunii. Prețul mediu era de 1,67 euro/litru, față de media UE de 1,837 euro/litru. Cel mai mic preț din UE era în Bulgaria (1,33 euro/litru), iar cel mai mare în Olanda (2,26 euro/litru); potrivit datelor Oil Bulletin, toate țările din zona României aveau prețuri mai mici decât cele din România. Indicator (date Oil Bulletin, 16 martie) România Media UE Minim UE Maxim UE Poziția României în UE Motorină (euro/litru, cu taxe) 1,76 1,94 Malta: 1,21 Olanda: 2,26 10 Benzină (euro/litru, cu taxe) 1,67 1,837 Bulgaria: 1,33 Olanda: 2,26 15 [...]
Veniturile reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor în UE au crescut cu circa 7% față de perioada pre-pandemie , potrivit Euronews , însă diferențele între țări sunt mari, iar România se află printre economiile cu cele mai puternice avansuri atât după pandemie, cât și pe ultimul deceniu. Datele citate, pe baza statisticilor Eurostat, arată că între 2014 și 2024 veniturile reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor au urcat cu 17% la nivelul UE. Evoluția a fost însă întreruptă în 2020, când creșterea „a stagnat în mare parte” pe fondul pandemiei COVID-19, iar în unele state s-au consemnat chiar scăderi. Ulterior, trendul s-a reluat treptat, rezultând o creștere de aproximativ 7% între 2019 și 2024. „Venitul gospodăriei pe persoană este calculat prin împărțirea venitului disponibil brut ajustat al unei gospodării la populația totală.” În metodologia prezentată, „venitul disponibil brut ajustat” indică banii pe care gospodăriile îi au la dispoziție pentru consum sau economisire, după deducerea impozitelor pe venit și a contribuțiilor la pensii. În plus, include valoarea unor servicii primite gratuit de la stat și organizații non-profit, precum educația și sănătatea. Termenul „real” înseamnă că valorile sunt ajustate cu inflația, folosind un deflator al cheltuielilor efective de consum final ale gospodăriilor. În intervalul 2019–2024, cele mai mari creșteri ale veniturilor reale pe persoană au fost raportate în special în Europa Centrală și de Est, în timp ce țările nordice au avut avansuri reduse. Conform articolului, Croația a înregistrat cea mai puternică majorare (26%), urmată de Malta (24%), Ungaria (20%), România (19%) și Polonia (16%), toate peste pragul de 15%. Euronews notează că, în afara Maltei, aceste state nu sunt în zona euro, iar dinamica reflectă și evoluțiile monedelor naționale (o situație care „nu este cazul” pentru Suedia și Danemarca). La polul opus, cele trei țări nordice menționate sunt la finalul clasamentului pe 2019–2024: Suedia (1%), Finlanda (2%) și Danemarca (3%). Articolul invocă o explicație din OCDE, potrivit căreia, la vârful crizei COVID-19, ratele șomajului au crescut mai mult în țările nordice decât în multe alte economii europene. Și marile economii ale UE („Big Four”) au rămas sub media UE: Franța și Spania au avut câte 6%, iar Italia și Germania câte 4%. Pe ultimii 10 ani (2014–2024), diferențele sunt și mai pronunțate, iar România apare cu cea mai mare creștere dintre țările analizate, de 76%. În grupul statelor cu avansuri ridicate intră și Turcia (68%), Ungaria (55%), Malta (55%), Croația (51%), Bulgaria (45%) și Polonia (42%). Euronews consemnează și o observație Eurostat: creșterea reală a PIB-ului în zona euro a fost mai slabă decât în UE în ultimele două decenii. În același interval de 10 ani, Suedia a avut cea mai mică creștere, iar Finlanda (10%) și Danemarca (14%) au rămas sub media UE de 17%. Pentru nivelurile efective ale veniturilor (nu doar ritmul de creștere), comparația se face în standardul puterii de cumpărare (PPS), un indicator care, „în teorie”, cumpără aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară. În 2024, Luxemburg conduce clasamentul cu 41.552 PPS pe persoană, urmat de Germania (37.098), Austria (34.443), Țările de Jos (34.406) și Elveția (33.971). La coada clasamentului, Bulgaria are 7.802 PPS (pe baza datelor din 2022), iar România este menționată într-un grup de țări care „în mare parte” se situează între 20.000 și 25.000 PPS, alături de Grecia, Turcia, Slovacia și Ungaria. Principalele repere din datele prezentate în articol: Creștere UE 2014–2024: +17% (venituri reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor) Creștere UE 2019–2024: aproximativ +7% față de nivelurile pre-pandemie Cele mai mari creșteri 2019–2024: Croația (+26%), Malta (+24%), Ungaria (+20%), România (+19%), Polonia (+16%) Cea mai mare creștere 2014–2024: România (+76%) Venituri cele mai ridicate în PPS (2024): Luxemburg (41.552 PPS), urmat de Germania, Austria, Țările de Jos și Elveția Venituri cele mai scăzute în PPS: Bulgaria (7.802 PPS, date 2022) În termeni de poziționare, articolul mai arată că România a urcat în clasamentul PPS de pe locul 29 (2014) pe 24 (2024), în timp ce Suedia și Grecia au pierdut teren în perioada analizată, iar Țările de Jos au avansat de pe locul 7 pe 4. [...]
În 2024, 9,2% din populația UE nu și-a putut încălzi adecvat locuința , potrivit Eurostat , în scădere cu 1,4 puncte procentuale față de 2023. Indicatorul măsoară ponderea persoanelor care declară că nu pot menține o temperatură suficientă în locuință, un semnal direct al vulnerabilității energetice și al presiunii costurilor asupra bugetelor gospodăriilor. Cele mai afectate țări sunt în sud-estul și sudul Uniunii: Bulgaria și Grecia au cele mai mari ponderi, ambele cu 19,0% din populație în această situație. Urmează Lituania (18,0%) și Spania (17,5%). Diferențele între state arată că problema nu este distribuită uniform și că, dincolo de evoluția medie la nivelul UE, există economii unde riscul de a nu putea asigura încălzirea adecvată rămâne ridicat. La polul opus, cele mai mici ponderi sunt raportate de Finlanda (2,7%), Polonia și Slovenia (ambele 3,3%), respectiv Estonia și Luxemburg (ambele 3,6%). Pentru România, procentul populației care nu își poate încălzi corespunzător locuința este de 10,8% , conform acelorași date Eurostat. Această valoare plasează România peste media Uniunii Europene și confirmă persistența vulnerabilității energetice în rândul unei părți semnificative a populației. Într-un context regional în care statele din sud-estul Europei înregistrează cele mai ridicate niveluri de dificultate, situația din România subliniază nevoia unor politici publice bine direcționate, care să sprijine gospodăriile cu venituri reduse și să accelereze investițiile în eficiența energetică a fondului locativ. Disparitățile mari între statele membre — de la 2,7% în Finlanda la 19% în Bulgaria sau Grecia — indică faptul că fenomenul nu este uniform și necesită intervenții adaptate fiecărui context național. [...]
