Știri
Știri din categoria Statistici
Potrivit Economica.net, Bucureștiul a înregistrat în 2025 nu mai puțin de 14.763 de radieri de firme, în creștere cu 13,72% față de 2024, ceea ce consolidează capitala ca pol principal al activității economice dar și al riscurilor și vulnerabilităților asociate mediului de afaceri urban. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, capitala se detașează net de celelalte județe, indicând o intensificare a ieșirilor din piață într-un context economic încă volatil și impredictibil.
În topul județelor cu cele mai multe radieri după București se află Cluj (4.244 radieri, în scădere cu 1,07%), Constanța (3.354, în creștere cu 6,04%), Bihor (3.330, +18,76%), Ilfov (3.200, +21,77%) și Timiș (3.169, -7,64%). Zonele urbane și periurbane cu dinamism economic ridicat continuă să concentreze cele mai multe închideri de firme, dar evoluțiile sunt inegale, unele județe marcând creșteri accelerate, în timp ce altele semnalează o temperare a fenomenului.
| Județ / zonă | Radieri 2025 | Evoluție față de 2024 |
|---|---|---|
| Municipiul București | 14.763 | +13,72% |
| Cluj | 4.244 | -1,07% |
| Constanța | 3.354 | +6,04% |
| Bihor | 3.330 | +18,76% |
| Ilfov | 3.200 | +21,77% |
| Timiș | 3.169 | -7,64% |
De partea cealaltă, județele cu cele mai puține radieri în 2025 au fost Ialomița (532, -4,66%), Călărași (569, -1,39%) și Giurgiu (658, +10,22%). Chiar dacă valorile absolute sunt mici, unele dintre aceste județe au înregistrat procente de creștere semnificative. Dâmbovița (-31,98%), Harghita (-21,22%) și Botoșani (-19,58%) au avut cele mai mari scăderi procentuale ale numărului de radieri, ceea ce poate sugera o relativă stabilitate sau o activitate economică redusă.
În funcție de domeniul de activitate, cele mai multe firme radiate proveneau din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și din activități conexe auto (18.554 de radieri, în scădere cu 2,85% față de 2024). Alte domenii afectate au fost agricultura, silvicultura și pescuitul (7.596, -14,30%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (6.835, -6,13%) și transportul și depozitarea (6.782, -12,32%). Această distribuție confirmă că domeniile care presupun costuri operaționale ridicate și expunere la schimbări de consum sunt cele mai vulnerabile în perioadele economice incerte.
Radierile lunare au cunoscut un vârf în decembrie 2025, când au fost înregistrate 8.426 de firme închise, dintre care 1.293 doar în București. La nivel județean, Cluj (473), Ilfov și Constanța (357 fiecare), Iași (323) și Timiș (315) au completat clasamentul celor mai afectate zone în ultima lună a anului. Acest vârf este cel mai probabil legat de ajustări fiscale și închideri de an financiar, fiind un comportament obișnuit în rândul firmelor inactive sau aflate în prag de insolvență.
Fenomenul radierilor, deși face parte dintr-un ciclu economic normal, oferă o radiografie a sectoarelor și regiunilor aflate sub presiune. Creșterea numărului de radieri în marile județe nu indică doar eșecuri punctuale, ci mai ales o dinamică economică intensă, în care companiile se nasc și dispar într-un ritm alert, într-un mediu concurențial dur.
Recomandate
Numărul dosarelor noi de insolvență a sărit în mai la 864, cu un vârf în București , semn că presiunea pe lichiditate rămâne ridicată în unele sectoare și județe, potrivit datelor RisCo.ro citate de Ziarul Financiar . În luna mai au fost deschise 864 de dosare noi de insolvență la nivel național, față de 500 în aprilie. În București, numărul dosarelor noi a ajuns la 215, de la „peste 100” în aprilie, conform aceleiași surse. Unde se văd cele mai mari creșteri pe județe Datele RisCo.ro indică evoluții puternic diferite de la un județ la altul: Bihor : 50 de dosare noi, +28% față de mai 2025. Ilfov : 50 de dosare, peste +50% . Constanța : 42 de insolvențe noi, de la 20 în mai 2025. Hunedoara : 32 de dosare, +191% . Există și județe cu scăderi Pe de altă parte, sunt județe în care insolvențele au scăzut față de anul trecut, inclusiv: Argeș : scădere „cu până la 25%”; Maramureș : -78% , la 10 dosare; Olt (-11%), Ialomița (-22%), Satu Mare (-13%), Harghita (-43%), Vâlcea (-56%). Sectoarele cele mai expuse: construcții, restaurante și retail nespecializat Pe activități economice, cele mai afectate au fost: lucrările de construcții : creștere de aproximativ 27% a dosarelor deschise în mai 2026; restaurantele : +30% ; comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate : +93% . RisCo.ro mai arată că „lucrările de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții” au urcat cu circa 189% , de la 9 dosare în mai 2025 la 26 în mai 2026. Alte creșteri sunt menționate la cultivarea plantelor nepermanente (127%), comerț cu ridicata specializat al altor produse (70%), alte transporturi terestre de călători (25%), respectiv transporturi rutiere de mărfuri și servicii de mutare (4%). [...]
Spania își consolidează revenirea turistică, cu 26,5 milioane de vizitatori străini în ianuarie–aprilie , un ritm care susține direct veniturile din servicii și presiunea pe infrastructura din marile destinații, potrivit Antena 3 . În primele patru luni ale anului, Spania a înregistrat o creștere anuală de 3,4% a sosirilor internaționale, până la 26,5 milioane de turiști străini, în pofida „incertitudinilor globale generate de războiul din Orientul Mijlociu”, conform VnExpress, citat de Antena 3. Un punct de inflexiune a fost luna aprilie: datele Institutului Național de Statistică al Spaniei arată 9,1 milioane de turiști internaționali, cu 5,2% mai mulți față de aprilie anul trecut. Materialul notează că, după un început de an mai lent, sectorul și-a recăpătat ritmul odată cu sezonul de primăvară, iar aprilie a adus „cea mai puternică creștere anuală din ultimele 12 luni”. Ce explică accelerarea din aprilie Analiștii citați de Euronews pun evoluția pe seama unei combinații de factori: redresarea călătoriilor pe distanțe lungi, în special din continentul american; revenirea călătoriilor de afaceri; interes mai mare pentru destinații percepute drept sigure și stabile, pe fondul incertitudinilor geopolitice. Context: poziția Spaniei în clasamentul global Spania rămâne a doua cea mai vizitată țară din lume, după Franța. Anul trecut, Spania a primit 96,8 milioane de turiști străini, cu 3,2% mai mulți decât în 2024, în timp ce Franța a atras 105 milioane de vizitatori internaționali, potrivit datelor prezentate în articol. [...]
Primul sondaj național de gospodării din Ucraina după 2012 indică o rată a fertilității de 1,1 copii/femeie , peste nivelul de 0,9 invocat anterior de oficiali, dar încă în zona celor mai scăzute valori la nivel global, potrivit Kyiv Post . Datele vin dintr-o cercetare derulată în plin război, iar relevanța economică este directă: o natalitate foarte redusă și o populație care îmbătrânește accelerează presiunea pe piața muncii, pe finanțele publice și pe sustenabilitatea sistemelor sociale. Sondajul – Multiple Indicator Cluster Survey (MICS) , lansat de Serviciul de Statistică al Ucrainei cu sprijinul UNICEF – a inclus 16.186 de gospodării din teritorii aflate sub control guvernamental. Comunitățile de pe linia frontului și cele de la graniță au fost excluse, cu excepția orașului Herson. Colectarea datelor a avut loc între octombrie 2025 și martie 2026, în lunile de iarnă, pe fondul loviturilor asupra infrastructurii energetice și al întreruperilor prelungite de curent; rata de răspuns a ajuns la 74%, nivel pe care șeful instituției îl compară favorabil cu standarde europene. Demografie: mai puțini copii, mai multe gospodării cu o singură persoană Rezultatele preliminare arată o schimbare puternică a „piramidei demografice” față de 2012, cu o subțiere pronunțată în grupa de vârstă 20–39 de ani, atribuită pierderilor de război și migrației forțate. În eșantionul sondajului: copiii reprezintă 16% din populația analizată; doar 22% dintre gospodării includ copii, față de 31% în 2012; gospodăriile cu o singură persoană ajung la 39% din total; dintre copii, 62% locuiesc cu ambii părinți, 30% doar cu mama, iar 3% cu niciun părinte biologic. Fertilitate: 1,1 copii/femeie, peste estimările vehiculate, dar departe de înlocuirea generațiilor În timp ce fosta adjunctă a ministrului politicilor sociale, Daria Marchak, declara în martie 2025 că rata fertilității a coborât la un minim istoric de 0,9 copii/femeie (mențiune atribuită în material, cu trimitere la Ukrinform), MICS 2025–2026 plasează indicatorul la 1,1. Oleksandr Hladun, de la Institutul Mykhaylo Ptoukha pentru Demografie și Cercetarea Calității Vieții, a spus că nivelul este „destul de pozitiv” în contextul așteptărilor mai pesimiste și l-a comparat cu valori istorice și internaționale. „Este destul de pozitiv să vedem rata totală a fertilității la 1,1. Mulți experți au prezis 0,8, iar eu însumi am spus 0,9.” Totuși, aceeași intervenție subliniază că Ucraina rămâne în grupul țărilor cu cele mai mici rate ale natalității, chiar dacă nu este „cea mai mică din lume”. Separat, natalitatea la adolescente (15–19 ani) este de 11 nașteri la 1.000, în scădere de la 34 la 1.000 în 2012, indicator prezentat ca un progres de un reprezentant UNICEF în cadrul prezentării. Șocul economic al războiului, reflectat în gospodării Sondajul arată că 59% dintre gospodării au fost afectate direct de invazia la scară largă: circa 12% au fost strămutate, iar 5% au pierdut cel puțin un membru din cauza războiului. Sudul și estul au cele mai ridicate rate de impact (74%, respectiv 70%), comparativ cu 41% în vest. Cea mai frecventă formă de impact raportată este șocul economic (38% dintre gospodării). Dintre acestea, 33% indică pierderea veniturilor; sunt menționate și distrugeri ale locuințelor sau pierderea/furtul de bunuri. Limitări și ce urmează Rezultatele sunt preliminare, iar raportul complet și seturile de date urmează să fie publicate în lunile următoare. În plus, acoperirea se limitează la teritoriile controlate de guvernul ucrainean, excluzând zonele de front, regiunile de la granița cu Rusia și teritoriile ocupate, ceea ce poate influența comparabilitatea cu ansamblul populației. [...]
Creșterea costului orar al muncii în România a depășit zona euro și a ajuns ușor peste media UE în primul trimestru din 2026, un semnal de presiune pe costurile companiilor, mai ales în sectoarele cu dinamică ridicată precum construcțiile. Datele Eurostat , citate de Agerpres , sunt prezentate de Economedia . La nivelul Uniunii Europene, costul orar al forței de muncă a crescut cu 3,6% în perioada ianuarie–martie 2026 față de primul trimestru din 2025, iar în zona euro avansul a fost de 3,2%. România a raportat o creștere de 3,8%, peste media zonei euro și ușor peste media UE. România, în grupul țărilor cu creșteri peste medie În clasamentul creșterilor anuale, cele mai mari avansuri au fost în Ungaria (16,4%), Bulgaria (13,2%) și Croația (9,2%). România (3,8%) apare într-un grup de state cu creșteri moderate spre ridicate, alături de Luxemburg (3,9%) și peste țări precum Malta (1,3%) sau Danemarca și Letonia (2,5% fiecare), care au avut cele mai mici creșteri. Ce împinge costurile în sus: diferențe între business și non-business În România, avansul din primul trimestru din 2026 a fost generat de creșterea cu 5,8% a costului orar al forței de muncă în domeniul business, în timp ce în domeniul non-business s-a înregistrat un declin de 2,4%. Eurostat definește costul orar al muncii ca sumă a costurilor salariale și a costurilor non-salariale (de exemplu, contribuțiile sociale plătite de angajatori). La nivelul UE, costurile salariale au crescut cu 3,7%, iar cele non-salariale cu 3,2% în primul trimestru din 2026. Unde se vede cel mai puternic: construcții, industrie, servicii Pe sectoare, România a avut creșteri peste ritmul UE în toate cele trei mari ramuri raportate: Construcții: +7,4% în România, față de +4,2% în UE Servicii: +5,2% în România, față de +3,4% în UE Industrie: +6,2% în România, față de +3,6% în UE Pentru companii, aceste diferențe contează direct în bugete și în competitivitate, mai ales în activitățile unde costul cu personalul are pondere mare și unde ajustarea prețurilor sau a productivității este mai dificilă pe termen scurt. [...]
Venitul median net al românilor a urcat puternic, dar rămâne la 2,8 ori sub media UE , iar această diferență continuă să limiteze convergența reală a nivelului de trai, în pofida celei mai rapide creșteri din Uniune în ultimii 15 ani, potrivit Stirile Pro TV . Datele Eurostat , prelucrate de Monitorul Social (proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România ), arată că în perioada 2010–2025 veniturile reale din România au avansat cu 160%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene creșterea mediană a fost, în medie, de 25%. Ce măsoară „venitul median” și de ce contează Indicatorul folosit în analiză este venitul median, nu salariul median. El include mai multe surse de venit, precum salarii, pensii, alocații și alte transferuri sociale, ceea ce îl face relevant pentru o imagine mai completă asupra resurselor unei gospodării. România: recuperare rapidă, dar decalaj încă mare În România, venitul median net anual a crescut de la 2.448 euro în 2016 (de 6,5 ori sub media UE) la 8.187 euro în 2025, echivalentul a aproximativ 3.500 de lei pe lună, conform analizei citate. Deși diferența față de media europeană s-a redus, veniturile românilor rămân de 2,8 ori mai mici decât media UE. În același interval, inflația cumulată din România a fost de 65%, un element care influențează cât din creșterea nominală se vede efectiv în puterea de cumpărare. Inegalități: scădere ușoară, dar peste media UE Analiza indică o reducere modestă a diferențelor dintre veniturile mici și cele mari: pragul maxim al celor mai mici 20% dintre venituri (prima cvintilă) a ajuns în 2025 la 5.046 euro/an (circa 2.100 lei/lună), de patru ori peste nivelul din 2016; pragul minim al celor mai mari 20% dintre venituri (a cincea cvintilă) a urcat la 11.894 euro/an (aprox. 5.000 lei/lună), de aproape trei ori față de 2016. Raportul dintre veniturile mari și cele mici s-a redus de la 3,2 la 1 în 2016 la 2,4 la 1 în 2025, însă rămâne peste media UE (2,2 la 1). Orașe mari vs. rural: decalaj în scădere din 2022 Diferența dintre veniturile din marile orașe și cele din mediul rural a început să se reducă începând din 2022, potrivit datelor prezentate. În 2025, venitul median anual a fost de 10.032 euro în orașele mari (aprox. 4.200 lei/lună) și de 6.543 euro în rural (circa 2.750 lei/lună), ceea ce înseamnă un raport de 1,5 la 1, față de 2 la 1 în 2021. În ansamblu, datele sugerează că România recuperează rapid la nivel de ritm, dar rămâne într-o zonă în care decalajul față de media UE și nivelul inegalităților continuă să fie o constrângere economică majoră. [...]
Raportul pensionari/salariați rămâne ridicat, 8 la 10 , iar diferențele teritoriale sunt mari: de la 4 pensionari la 10 salariați în București și Ilfov, până la 15 la 10 în Teleorman, potrivit datelor INS citate de Economica . Indicatorul este relevant pentru presiunea pe bugetul public și pentru piața muncii, în condițiile în care numărul de pensionari rămâne stabil de la un trimestru la altul. Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,577 milioane persoane în trimestrul I 2026, cu o diferență de sub o mie de persoane față de trimestrul precedent. Față de trimestrul I din anul anterior, numărul mediu de pensionari a crescut cu 20.000 persoane, iar categoria asigurărilor sociale de stat a crescut cu 34.000 persoane. Pensia medie: scădere trimestrială, ușoară creștere anuală Pensia medie lunară (brut), calculată pentru toate categoriile de pensionari (asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.), a fost de 2.934 lei, în scădere cu 0,8% față de trimestrul precedent. Indicele pensiei medii reale (raportat la inflație) a fost de 97,3%, ceea ce indică o diminuare a puterii de cumpărare față de trimestrul anterior. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, pensia medie lunară și pensia medie lunară de asigurări sociale de stat au crescut cu 0,6%, respectiv cu 0,4%. Structura pensionarilor și diferențe mari între județe Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 93% din totalul pensionarilor de asigurări sociale. În interiorul acestui grup, ponderea principală o au pensionarii pentru limită de vârstă (80,7%), urmați de beneficiarii pensiilor de urmaș (9,6%) și de pensionarii cu pensii de invaliditate (8,1%). Pensia anticipată și anticipată parțial are o pondere de 1,6%. La pensiile pentru limită de vârstă, sunt 1,791 milioane bărbați și 2,178 milioane femei; majoritatea au stagiu complet de cotizare: 1,455 milioane bărbați (81,2% din totalul bărbaților pensionari pentru limită de vârstă) și 1,747 milioane femei (80,2%). Pensia medie brută de asigurări sociale de stat a fost de 2.820 lei, iar pensia medie nominală netă a fost 2.699 lei. Pensia medie nominală netă pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare a reprezentat 57,9% din câștigul salarial mediu net (față de 57,8% în trimestrul precedent). Diferențele teritoriale rămân pronunțate: ecartul dintre valoarea minimă și cea maximă a pensiei medii de asigurări sociale de stat este de 1.343 lei, de la 2.232 lei în Botoșani (minim) la 3.575 lei în Municipiul București (maxim). Alte valori menționate: 2.273 lei în Vrancea, 2.284 lei în Giurgiu, respectiv 3.502 lei în Hunedoara și 3.330 lei în Brașov. Diferențe între femei și bărbați și beneficiarii indemnizației sociale Pensia medie lunară de asigurări sociale pentru femei a fost mai mică decât cea a bărbaților la toate categoriile de pensii. La pensia pentru limită de vârstă, pensia femeilor a reprezentat 62,9% din cea a bărbaților. Cea mai mare discrepanță apare la pensiile pentru limită de vârstă cu stagiu incomplet de cotizare (56%), iar cele mai apropiate valori sunt la pensia de invaliditate gradul II: 1.066 lei pentru femei, față de 1.318 lei pentru bărbați. În trimestrul I 2026, numărul total al beneficiarilor OUG nr. 6/2009 privind indemnizația socială a fost de 886.900 persoane, dintre care: 842.900 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat (18,4% din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat); 40.100 persoane provenite din fostul sistem pentru agricultori (35,5% din totalul pensionarilor agricultori); 3.900 persoane din sistemul militar (1,7% din totalul pensionarilor militari). [...]
