Știri
Știri din categoria Statistici
România a fost în martie printre puținele excepții negative din UE la consum, după ce volumul comerțului cu amănuntul a scăzut în ritm anual, într-un context în care media europeană a rămas pe creștere, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres.
La nivelul Uniunii Europene, volumul comerțului cu amănuntul a urcat cu 1,9% în martie, față de martie 2025, iar în zona euro creșterea a fost de 1,2%. În acest tablou, România și Germania au fost singurele state membre unde indicatorul a scăzut: România a înregistrat un minus de 2,3%, iar Germania un minus de 2%.
Dintre statele membre pentru care există date, cele mai mari creșteri anuale ale comerțului cu amănuntul au fost raportate în Bulgaria (12,4%), Ungaria (8,2%) și Malta (7,5%). România și Germania au rămas singurele pe minus, ceea ce le plasează la coada clasamentului european pentru luna martie.
La nivelul UE, pe componente, Eurostat indică:
În martie față de februarie, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,3% în UE și a scăzut cu 0,1% în zona euro. În același interval, România a consemnat un avans lunar de 2,6%, după o creștere de 0,5% în februarie.
Pe de altă parte, în martie față de februarie, cele mai mari creșteri lunare au fost în Slovenia (4,%), Luxemburg (4%) și Belgia (3,6%), iar scăderi au fost raportate în Germania (minus 2,1%), Italia și Letonia (ambele minus 0,1%).
Agerpres notează și date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), potrivit cărora, în România, în martie 2026 față de martie 2025:
Ca serie ajustată, INS indică o scădere de 3,2%, determinată de diminuarea vânzărilor de produse nealimentare (minus 7,4%) și a celor de produse alimentare, băuturi și tutun (minus 3%), în timp ce vânzările de carburanți au crescut cu 4,1%.
De la o lună la alta (martie față de februarie 2026), cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută (+18,6%), cât și ca serie ajustată (+2,6%).
Recomandate
România rămâne în coada UE la salariul net anual , iar diferența față de lideri trece de patru ori, potrivit unei analize publicate de Libertatea pe baza celor mai recente date Eurostat (statistici actualizate în 2025 și publicate în 2026). Miza economică: decalajul de venit „în mână” (după taxe și contribuții) rămâne major în interiorul Uniunii Europene, cu efect direct asupra puterii de cumpărare și a atractivității piețelor de muncă. La nivelul UE, venitul net anual al unei persoane singure, fără copii, care câștigă salariul mediu este de 26.929 de euro. În acest calcul, „venitul net” este suma rămasă după impozite și contribuții sociale obligatorii, iar pentru familiile cu copii sunt incluse și beneficiile familiale acordate de stat. Cine conduce clasamentul și unde se vede ruptura față de Est Luxemburg este liderul detașat, cu un venit net anual de 54.260 de euro. Urmează Irlanda (44.263 de euro) și Danemarca (41.981 de euro). În categoria statelor care depășesc 30.000 de euro net anual intră, potrivit datelor citate: Olanda – 36.837 euro Belgia – 34.642 euro Suedia – 34.624 euro Finlanda – 33.641 euro Germania – 31.000 euro Franța – 30.832 euro În termeni nominali, un angajat cu salariul mediu rămâne cu de peste patru ori mai mulți bani în Luxemburg decât în România sau Ungaria, conform datelor Eurostat prezentate în material. România, aproape de ultimul loc la venitul net anual La polul opus, Ungaria are un venit net anual de 12.967 de euro, iar România este „foarte aproape”, cu 13.233 de euro. În grupul statelor cu cele mai mici venituri nete se mai regăsesc: Grecia – 15.050 euro Slovacia – 15.686 euro Polonia – 16.163 euro Sub pragul de 20.000 de euro anual se află și Letonia, Croația, Lituania, Cehia și Portugalia, potrivit aceleiași surse. Ajustarea la puterea de cumpărare reduce diferențele, dar nu le elimină Diferențele dintre țări se diminuează când veniturile sunt ajustate la puterea de cumpărare (PPS – standardul puterii de cumpărare, un indicator care ține cont de nivelul prețurilor). Raportul dintre cea mai bine și cea mai slab remunerată țară scade de la 4,2 ori (nominal) la 2,3 ori (după ajustare), iar media UE este de 26.346 de euro. Luxemburg rămâne lider și în PPS, cu 40.846 de euro, însă ultimul loc este ocupat de Grecia, cu 17.509 euro. Materialul notează că România și Polonia sunt printre țările care urcă cel mai mult în clasamentele ajustate la puterea de cumpărare, pe fondul costurilor de trai mai reduse, deși salariile nominale rămân mici. Efectul politicilor pentru familii: Germania iese în față Clasamentul se schimbă și în funcție de situația familială. Pentru un cuplu cu doi copii și un singur venit, în Germania câștigul net anual crește cu 53%, de la 31.000 la 47.424 de euro, potrivit datelor Eurostat citate. Creșteri importante sunt menționate și pentru Polonia (39%), Belgia (37%) și Austria (33%). În schimb, majorările sunt mai reduse în Spania (13%), Franța (26%) și Italia (25%), iar cele mai mici creșteri apar în Cipru (6%), Finlanda (7%) și Suedia (8%). [...]
Revizuirea Eurostat pune zona euro și UE pe minus în T1 2026, iar România rămâne fără creștere trimestrială , potrivit datelor citate de Economedia . Ajustările contează pentru companii și investitori fiindcă schimbă fotografia de ansamblu a cererii și a ciclului economic în Europa, într-un moment în care România apare cu o dinamică mai slabă decât media UE pe termen de un an. Eurostat a revizuit în scădere evoluția PIB-ului în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior: zona euro a coborât cu 0,2% (de la +0,1% estimat inițial), iar Uniunea Europeană cu 0,1% (de la +0,2% inițial). În ritm anual (T1 2026 față de T1 2025), creșterea a fost de 0,3% în zona euro și 0,7% în UE, ambele sub estimările inițiale (0,8%, respectiv 1%). România: stagnare trimestrială, scădere anuală și minus la ocupare Pentru România, Eurostat indică stagnare în T1 2026 față de trimestrul anterior, după o scădere de 1,9% în T4 2025. În comparație cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul României a scăzut cu 1,1% în T1 2026, după un declin de 1,4% în trimestrul precedent. Pe piața muncii, Eurostat arată că numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,1% în zona euro și a rămas stabil în UE, față de trimestrul anterior. România se află însă între statele cu cele mai mari scăderi ale ocupării, cu minus 1% (alături de Irlanda, minus 0,8%, și Portugalia, minus 0,4%). La nivelul UE, Eurostat estimează 221,2 milioane persoane ocupate, dintre care 176,3 milioane în zona euro. Diferențe mari între statele membre În rândul statelor membre, cele mai puternice creșteri trimestriale ale PIB-ului au fost raportate în Danemarca (1,9%), Estonia (1,1%) și Malta (1,1%). La polul opus, Irlanda a avut o contracție de 12,1%, revizuită semnificativ față de datele inițiale, care indicau un avans de 2%. Context: ce arată datele INS despre T1 2026 Separat de estimările Eurostat, Institutul Național de Statistică a publicat anterior date potrivit cărora economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni din 2026 față de T1 2025 și cu 1,1% pe serie ajustată sezonier; INS a revizuit în sus estimarea pentru T1 (de la -1,7% la -1,2%). Detalii în materialul Economedia: „Date noi de la INS: Economia a stagnat în trimestrul 1 față de precedentele trei luni și a scăzut cu 1,2% față de T1 2025” . INS mai indică un PIB estimat pentru T1 2026 de 403,915 miliarde de lei (serie brută, prețuri curente) și 497,820 miliarde de lei (date ajustate sezonier, prețuri curente), cu scăderi reale de 1,2% (serie brută) și 1,1% (ajustat sezonier) față de T1 2025, în timp ce față de trimestrul anterior „nu s-a modificat” pe seria ajustată sezonier. [...]
România a avut în aprilie una dintre cele mai mari scumpiri industriale din UE , cu un avans anual de 11,5% al prețurilor producției industriale, pe fondul creșterilor de preț la energie, potrivit datelor Eurostat citate de Economica . Pentru companii, indicatorul semnalează presiuni de cost care pot ajunge ulterior în prețurile finale, mai ales în sectoarele energointensive. În clasamentul creșterilor anuale (aprilie 2026 față de aprilie 2025), România este depășită doar de Bulgaria (14,5%) și Lituania (13,1%). La polul opus, scăderi ale prețurilor producției industriale au fost în Luxemburg (minus 3,7%), Estonia (minus 1,2%), Cipru (minus 0,7%) și Letonia (minus 0,6%). Energia, principalul motor la nivel european Eurostat indică drept factor major scumpirea energiei: prețurile la energie au crescut cu 12,6% (în termeni anuali, la nivelul UE). În același timp, au urcat și prețurile bunurilor de capital (1,9%), ale bunurilor intermediare (2,5%) și ale bunurilor de folosință îndelungată (3,7%), în timp ce bunurile de folosință imediată au consemnat o scădere de 0,2%. Dinamica lunară: România peste media UE Față de luna precedentă, prețurile producției industriale au crescut în aprilie cu 0,7% în UE și cu 0,6% în zona euro (după un avans de 3,1% în UE și 3,4% în zona euro în luna anterioară). România a raportat un plus de 1,7% în aprilie, după 1,6% luna precedentă. La nivelul UE, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca (3%), Croația (2,7%) și Belgia (2,4%), în timp ce scăderi s-au înregistrat în Franța (minus 2,1%), Estonia (minus 0,8%) și Suedia (minus 0,3%). Ce arată datele INS despre structura scumpirilor din România Conform Institutului Național de Statistică (INS), în România prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 10,3% în aprilie 2026 față de aprilie 2025, iar față de martie 2026 avansul a fost de 1,7%. Pe marile grupe industriale, INS indică următoarele creșteri anuale în aprilie 2026 (față de aprilie 2025): industria energetică: +20,53% industria bunurilor intermediare: +7,35% industria bunurilor de uz curent: +5% industria bunurilor de capital: +4,65% industria bunurilor de folosință îndelungată: +168% Pe secțiuni și diviziuni, cele mai mari creșteri anuale au fost raportate la: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: +16,35% distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare: +13,52% industria extractivă: +10,32% industria prelucrătoare: +8,29% În ansamblu, datele indică o presiune de cost concentrată în energie, cu efecte de propagare în restul lanțului industrial, într-un context în care România se află în grupul statelor cu cele mai rapide creșteri ale prețurilor producției industriale din UE. [...]
Consumul de servicii al populației s-a contractat puternic în aprilie , iar scăderea de două cifre indică o frânare a cererii interne care lovește direct HoReCa, divertismentul și serviciile „amânabile”, potrivit HotNews , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . INS arată că volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 10,3% în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Ajustat în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate, declinul este de 9,5%. Tendința nu este una izolată: pe primele patru luni din 2026, scăderea cumulată este de 9,8% (date brute), respectiv 7,9% (ajustat). Unde se vede retragerea consumatorului Datele pe sectoare conturează o comprimare a cheltuielilor discreționare (cele care pot fi tăiate rapid din buget): Hoteluri și restaurante: -12,9% față de aprilie 2025 Jocuri de noroc și activități recreative: -19,1% (cel mai mare declin dintre categoriile monitorizate) Coafură și activități de înfrumusețare: -13,7% În definiția statistică, „serviciile de piață prestate populației” includ, între altele, cazare și alimentație publică, turism, reparații, recreere, sănătate, învățământ și alte servicii pentru persoane fizice. Excepția: turismul vândut prin agenții Singura categorie pe plus în aprilie a fost cea a agențiilor turistice și tur-operatorilor , cu o creștere de 23,3% față de aprilie 2025. Interpretarea din articol este că acest tip de consum poate fi mai ușor planificat și uneori finanțat în rate, ceea ce îl face mai rezistent decât cheltuielile curente. De ce contează: scăderea e „reală”, nu doar efect de preț Seria INS este exprimată în termeni reali (deflatată cu indici de preț), ceea ce înseamnă că vorbim despre o reducere efectivă a volumului de servicii consumate , nu doar despre o dinamică nominală influențată de inflație. În contextul descris de HotNews , tabloul macro rămâne dificil: salariile reale sunt prezentate ca stagnante, piața muncii dă semne de răcire, iar politica fiscală este în consolidare. Articolul mai notează și intrarea tehnică în recesiune în primul trimestru, cu două trimestre consecutive de contracție a PIB. Ce semnal dă pentru companii Pentru operatorii din servicii orientate către populație, scăderile de volum se traduc, în practică, în cerere mai slabă și presiune pe utilizarea capacităților (de la mese libere în restaurante până la programări mai rare în servicii personale). În același timp, creșterea agențiilor de turism sugerează o polarizare a consumului , între segmente care își permit cheltuieli planificate și cele care reduc cheltuielile de zi cu zi. [...]
România a redus puternic decalajul față de UE la veniturile reale, dar rămâne mult sub media europeană , cu un venit median de 2,8 ori mai mic decât media Uniunii, față de 6,5 ori în 2016, potrivit unei analize citate de Ziarul Financiar . În ultimii 15 ani, veniturile reale ale românilor au crescut cu 160%, arată Monitorul Social (proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România), pe baza calculelor realizate din date Eurostat . În același timp, între 2010 și 2025, valoarea mediană a veniturilor reale (ajustate cu inflația) ale europenilor a crescut cu 25%, ceea ce plasează România drept țara cu cea mai accelerată evoluție a veniturilor reale în intervalul analizat. Un element important pentru interpretarea datelor este definiția indicatorului: venitul median nu este același lucru cu salariul median. Acesta include mai multe tipuri de venituri, precum salarii, pensii, alocații și alte transferuri sociale, ceea ce îl face relevant pentru a înțelege nivelul de trai la nivelul populației, nu doar dinamica pieței muncii. De ce contează: reducerea diferenței față de media UE indică o convergență economică mai rapidă decât în trecut, însă faptul că venitul median rămâne de aproape trei ori mai mic arată că apropierea de standardul european de trai este încă incompletă, chiar și după o perioadă de creșteri reale accelerate. [...]
România a avut în aprilie cel mai mare avans lunar al lucrărilor de construcții din UE , un semnal de accelerare a activității din sector după scăderea din martie, potrivit datelor citate de Economica . În aprilie 2026, față de martie 2026, lucrările de construcții au crescut cu 0,6% în zona euro și cu 0,8% în Uniunea Europeană. În rândul statelor membre, cele mai mari creșteri au fost în România (10,3%) și Ungaria (6,9%). Pentru România, avansul de 10,3% vine după o scădere de 0,6% în martie. Cum arată dinamica anuală: România, din nou în top În ritm anual (aprilie 2026 comparativ cu aprilie 2025), lucrările de construcții au urcat cu 0,9% în zona euro și cu 1,5% în UE. Cele mai mari creșteri anuale au fost în Slovenia (31,6%) și România (23,8%). În cazul României, creșterea de 23,8% din aprilie a venit după un avans de 8,3% în martie. Detaliile INS: ce a tras în sus volumul lucrărilor în aprilie Datele prezentate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în România, în aprilie 2026 față de martie 2026, volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie brută, cu 14%, cu avansuri pe componente: reparații capitale: +17,3%; întreținere și reparații curente: +17,1%; construcții noi: +12,6%. Pe obiecte de construcții, creșterile au fost: clădiri rezidențiale: +15,8%; construcții inginerești: +13,9%; clădiri nerezidențiale: +12,9%. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul a crescut cu 10,2%, pe fondul: construcții noi: +13,4%; reparații capitale: +12,9%; întreținere și reparații curente: +6,3%. Pe obiecte, seria ajustată indică: clădiri nerezidențiale: +12,8%; construcții inginerești: +12,2%; clădiri rezidențiale: +8,6%. Ce indică datele pe termen mai lung În aprilie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, volumul lucrărilor de construcții (serie brută) a crescut, pe total, cu 20,7%. Creșterile au fost vizibile atât pe elemente de structură (construcții noi +24,4%, întreținere și reparații curente +21,2%, reparații capitale +3,9%), cât și pe obiecte (construcții inginerești +27,5%, clădiri nerezidențiale +17%, clădiri rezidențiale +8,8%). În seria ajustată, creșterea anuală totală a fost de 20,3%, cu avansuri la construcții noi (+28%), întreținere și reparații curente (+19,8%) și reparații capitale (+5,9%). Pe obiecte, au crescut construcțiile inginerești (+26,0%), clădirile nerezidențiale (+21,1%) și clădirile rezidențiale (+10,8%). [...]
