Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Peste 8.800 de „puncte de atac” cibernetic au vizat instituții-cheie ale statului în martie–aprilie, iar autoritățile iau în calcul avansarea unor sancțiuni pentru atacuri hibride, potrivit declarațiilor făcute de ministra de Externe Oana Țoiu, citate de G4Media. Miza imediată este întărirea coordonării cu NATO și UE, inclusiv printr-un seminar NATO pe amenințări hibride pe care România îl va găzdui la București în toamnă.
În declarațiile sale, Oana Țoiu a spus că atacurile au vizat „site-uri esențiale și infrastructuri IT” ale unor instituții precum Parlamentul, Bursa de Valori, Ministerul Transporturilor și Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv platforma de solicitare a vizelor. Ministra a atribuit atacurile unor „hackeri proruși”.
„Am avut, pe parcursul lunii martie și la începutul lunii aprilie, peste 8.800 de puncte de atac asupra unor site-uri esențiale și infrastructuri IT (…) astfel că vom avansa în direcția unor posibile sancțiuni împotriva atacurilor hibride.”
În contextul acestor atacuri, România a decis să găzduiască la București, în toamnă, seminarul NATO privind amenințările hibride, cu obiectivul de a îmbunătăți coordonarea atât cu Alianța, cât și în cadrul Uniunii Europene, în analiza și răspunsul la astfel de interferențe.
Oana Țoiu a amintit și că România găzduiește deja Centrul Cyber al Uniunii Europene (ECCC), poziție din care ar putea „facilita convergența strategică dintre UE și NATO” în domeniu.
„Este esențial să discutăm despre apărarea democrației și a infrastructurii critice chiar aici, la București (…) Să creștem presiunea asupra Rusiei, să sporim sancțiunile.”
Faptul că între țintele menționate se află și Bursa de Valori indică o presiune directă asupra infrastructurilor digitale cu rol în funcționarea piețelor și a instituțiilor publice. În lipsa unor detalii tehnice în informațiile prezentate (tipul atacurilor, efectele, întreruperi de servicii), consecința imediată rămâne una de politică publică: accelerarea coordonării internaționale și discutarea unor măsuri de sancționare pentru atacuri hibride.
Recomandate
Hubul european de securitate maritimă la Marea Neagră va funcționa în două locații, la Constanța și la Varna , o arhitectură operațională care ar urma să împartă responsabilitățile regionale și să accelereze punerea în funcțiune a unui mecanism european de monitorizare și răspuns la amenințări, inclusiv cibernetice, potrivit Agerpres . Finanțarea anunțată de Comisia Europeană pentru hub este de 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), informație menționată de deputata USR Oana Țoiu într-o postare pe Facebook, în contextul vizitei la București a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ce va face hubul și de ce contează pentru infrastructura critică Conform informațiilor prezentate, centrul va avea atribuții în: monitorizare și avertizare timpurie; protecția infrastructurii maritime critice, inclusiv porturi, cabluri submarine, conducte, instalații offshore și rute de navigație; creșterea rezilienței la amenințări hibride și cibernetice. Din perspectiva companiilor care operează în porturi, energie offshore sau telecom (prin cabluri submarine), miza este reducerea riscurilor operaționale și a vulnerabilităților care pot produce întreruperi, costuri suplimentare și întârzieri logistice. Cum se leagă de securitatea cibernetică: conectarea la ENISA și Centrul de la București Oana Țoiu afirmă că hubul va fi interconectat cu mai multe mecanisme și instituții relevante, între care: CISE (mediul comun european pentru schimbul de informații maritime), asociat Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA); MARSUR (rețeaua de supraveghere maritimă) din cadrul Agenției Europene de Apărare (EDA); SCOMAR, sistemul românesc de supraveghere și observare la Marea Neagră; FRONTEX, SATCEN, ENISA (agenția UE pentru securitate cibernetică) și Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică de la București , precum și structuri relevante ale NATO. Interconectarea cu ENISA și cu centrul de competențe de la București indică faptul că dimensiunea cibernetică este tratată ca parte integrată a securității maritime, nu ca un capitol separat. Ce urmează: calendar, structură juridică și bugete naționale Pașii următori enumerați de Oana Țoiu includ formalizarea calendarului de operaționalizare și desemnarea coordonatorilor (național și comun), înființarea structurii juridice și stabilirea unui Consiliu de Conducere. De asemenea, este menționată includerea în bugetele anuale 2027 a contribuțiilor naționale în România și Bulgaria, precum și continuarea dialogului cu Turcia, Comisia Europeană și state membre precum Germania și Franța. Separat de finanțarea hubului, Ursula von der Leyen a anunțat și alocarea a 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) către autoritățile române pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră și a vorbit despre accelerarea demersurilor pentru operaționalizarea hubului, cu un calendar pentru finalizare. [...]
Date scurse din baza internă de decese a Rosstat sugerează o amploare mai mare a pierderilor de război ale Rusiei , după ce două grupuri de hackeri au publicat ceea ce spun că sunt liste confidențiale ale Kremlinului, potrivit Bild . Informația contează din perspectiva securității cibernetice și a riscului operațional: o instituție-cheie de statistică ar fi fost compromisă, iar date sensibile ar fi fost extrase pe o perioadă de peste patru ani. Publicația scrie că belarușii din gruparea „Cyberpartisanen” și grupul de hackeri „Silent Crow” susțin că au pătruns în rețeaua Rosstat (agenția rusă de statistică). Conform relatării, hackerii ar fi analizat o bază internă de date privind decesele, care include certificate de deces din intervalul februarie 2022 – august 2026. Ce se știe despre scurgerea de date Potrivit informațiilor prezentate, Kremlinul ar fi evitat ani la rând să comunice oficial numărul morților. În acest context, setul de date scurs ar indica „posibila amploare” a pierderilor, pe baza înregistrărilor din sistemul Rosstat. Bild precizează că a verificat „prin sondaj” (selectiv) datele, iar expertul în Rusia Janis Kluge a oferit o evaluare pentru publicație. Concluzia lui, citată de Bild, este: „La prima vedere, datele par autentice.” De ce contează: vulnerabilitate instituțională și risc de exploatare Dincolo de dimensiunea politică, cazul indică o breșă într-o infrastructură informațională a statului, cu potențiale efecte în lanț: expunerea de date personale (certificate de deces), posibilitatea manipulării sau compromiterii integrității bazelor de date și utilizarea informației în operațiuni de influență. Materialul nu oferă detalii tehnice despre metoda de atac, amploarea exactă a datelor exfiltrate sau o confirmare independentă completă a autenticității. În forma prezentată, evaluarea rămâne una preliminară, bazată pe verificări selective și pe opinia unui expert citat de publicație. [...]
Atacurile Plex2Shell pot transforma rapid un NAS expus pe internet într-un „proxy” pentru infractori, cu impact direct asupra continuității și securității datelor , iar QNAP le cere utilizatorilor să actualizeze imediat aplicația Plex Media Server , potrivit TechRadar . QNAP a publicat un avertisment de securitate în care susține că versiuni mai vechi de Plex Media Server instalate pe dispozitivele sale NAS sunt exploatate „activ” în atacuri care folosesc lanțul de vulnerabilități numit Plex2Shell. Compania indică faptul că Plex a confirmat exploatarea „activă și pe scară largă” a acestor probleme și recomandă actualizarea imediată, plus verificări suplimentare ale dispozitivelor. De ce contează pentru companii: NAS-ul poate fi folosit ca infrastructură de atac În scenariile observate de companii de securitate (conform articolului), atacatorii au folosit exploatarea Plex2Shell mai ales pentru a instala software de tip „proxy” și mineri de criptomonede. Miza operațională este însă în special componenta de proxy: un NAS compromis poate deveni un nod într-o rețea care redirecționează trafic malițios prin conexiuni rezidențiale/legitime, ceea ce poate ajuta infractorii să-și ascundă identitatea și să lanseze atacuri de tip DDoS (blocarea serviciilor prin supraîncărcare). Pe lângă acest risc, lanțul de vulnerabilități permite, în anumite condiții, preluarea completă a dispozitivului și accesul la conținutul stocat, inclusiv date sensibile. Ce este Plex2Shell și ce versiuni sunt vizate Plex a anunțat că a remediat patru vulnerabilități care afectau Plex Media Server 1.43.2 și versiunile mai vechi (CVE-2026-96652, CVE-2026-96654, CVE-2026-96655, CVE-2026-96656). Luate separat sunt „relativ periculoase”, dar combinate permit executarea de cod de la distanță, fără autentificare, cu privilegii maxime — adică un atacator poate prelua controlul asupra NAS-ului prin Plex Media Server. Conform informațiilor prezentate, Plex a livrat corecția în septembrie 2026, iar la câteva săptămâni a apărut și un exploit demonstrativ (proof-of-concept), după care au fost raportate exploatări „în teren”. Ce recomandă QNAP: actualizare, dar și măsuri de remediere dacă NAS-ul a fost expus Plex a corectat problemele în Plex Media Server 1.43.3 (build 1.43.3.10861), disponibil pentru descărcare prin App Center-ul QNAP. QNAP precizează că vulnerabilitățile sunt în Plex Media Server, nu în sistemele de operare QTS și QuTS. Totuși, mesajul operațional cheie este că simpla actualizare poate să nu fie suficientă dacă dispozitivul a fost accesibil din internet în timp ce rula o versiune vulnerabilă. În acest caz, Plex indică faptul că NAS-ul ar trebui tratat ca posibil compromis, iar utilizatorii sunt sfătuiți să facă: reinstalare „curată” (clean reinstall); verificări de compromitere; resetarea credențialelor. Dimensiunea potențială a expunerii Numărul exact de dispozitive QNAP NAS accesibile din internet este greu de stabilit, însă datele BitSight citate în material indică existența a „zeci de mii” de astfel de sisteme în prezent. Asta nu înseamnă că toate rulează Plex Media Server sau că toate sunt vulnerabile, dar sugerează o suprafață teoretică de atac semnificativă pentru organizațiile care folosesc NAS-uri expuse public. [...]
O extensie Chrome asociată Planet VPN poate monetiza căutările utilizatorilor prin redirecționări , ridicând semne de întrebare despre modelul de afaceri al unui serviciu „gratuit” cu 50 de milioane de descărcări pe Android, potrivit unei analize TechRadar . Publicația arată că extensia Planet Search rerutează interogările prin domenii intermediare înainte de a ajunge la rezultate Yahoo monetizate, iar în trecut a fost promovată direct din aplicația desktop a VPN-ului. Cum funcționează redirecționarea și de ce contează TechRadar spune că a analizat independent codul sursă al extensiei Planet Search și a confirmat că aceasta schimbă motorul de căutare implicit din Chrome folosind o setare din manifest (chrome_settings_overrides.search_provider), direcționând căutările către planet-search[.]com. De acolo, interogările „sar” prin mai multe domenii intermediare și ajung la un endpoint de căutare Yahoo de tip syndication (/yhs/search), configurat cu parametri comerciali și etichete de urmărire a campaniilor. În practică, astfel de rute pot expune intenția de căutare (ce caută utilizatorul) către rețele comerciale terțe, un comportament pe care publicația îl consideră neobișnuit pentru un produs asociat cu protecția confidențialității, cum este un VPN. Informații contradictorii despre motorul de căutare Deși pagina extensiei din Chrome Web Store menționează că modifică setările implicite de căutare, listarea promite explicit că „rezultatele implicite vor fi furnizate de Google”. Într-o altă pagină, se afirmă că furnizorul va fi schimbat la Microsoft Bing. Totuși, în testele TechRadar, rezultatele au ajuns în mod constant pe pagini Yahoo. În plus, politica de confidențialitate a Planet Search precizează că anumite servicii de căutare sunt furnizate prin CodeFuel, o platformă de monetizare a căutărilor, și că serviciul poate colecta date de utilizare, inclusiv „interogările de căutare” și „data și ora” acestora. Legătura cu Planet VPN și distribuția către utilizatori Extensia Planet Search are 2 milioane de utilizatori, conform paginii sale din Chrome Web Store, iar compania-mamă (Free Planet VPN S.R.L.) apare menționată într-o investigație Socket despre aplicații de tip „searchjacking” (preluarea căutărilor din browser pentru monetizare). TechRadar susține că dezvoltatorul a direcționat activ utilizatori din produsul VPN către extensia Chrome cel puțin până la mijlocul lunii ianuarie. Publicația afirmă că a verificat versiuni mai vechi ale clientului desktop Planet VPN și a identificat că în versiunea V.2.10.69.99, lansată la 13 ianuarie 2026, utilizatorilor li se recomanda instalarea extensiei Planet Search în timpul configurării. Monetizarea: comisioane din reclame, dar fără confirmare privind beneficiarul TechRadar explică faptul că, în aranjamente de partajare a veniturilor din căutare, clicurile pe anunțuri sponsorizate pot genera comisioane de recomandare, care pot fi împărțite cu editorul extensiei. Publicația precizează însă că nu a putut confirma dacă Planet Free VPN obține venituri din acest mecanism. Plângeri privind dezinstalarea și reacția companiei Publicația notează că există frustrări vechi legate de extensie, inclusiv relatări ale unor utilizatori care au avut dificultăți în a o elimina. Un utilizator este citat spunând că „se simte ca un malware”. TechRadar menționează și un răspuns al dezvoltatorului către un utilizator, potrivit căruia extensia poate fi dezinstalată doar din setările aplicației desktop Planet VPN. TechRadar precizează că nu a verificat dacă versiunea curentă a extensiei folosește în continuare metode care o fac dificil de eliminat. Free Planet VPN S.R.L. nu a răspuns unei solicitări de comentariu înainte de publicare. [...]
Franța acuză oficial Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran că a orchestrat un atac cibernetic care a provocat pierderi de „zeci de milioane de euro” în retailul alimentar , prin sabotarea de la distanță a echipamentelor frigorifice din sute de supermarketuri, potrivit HotNews . Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a spus că Iranul „va suporta consecințele” și a anunțat convocarea ambasadorului iranian la Paris, precum și intenția de a impune sancțiuni la nivel european împotriva celor considerați responsabili. „Pot confirma că responsabilitatea pentru acest atac revine Corpului Gardienilor Revoluției Islamice din Iran. Este un atac de o amploare fără precedent și de o agresivitate fără precedent”, a declarat Jean-Noël Barrot, citat de AFP. „Vom impune sancțiuni la nivel european împotriva tuturor celor responsabili pentru acest atac”, a adăugat șeful diplomației franceze. Impact economic și operațional: produse compromise, echipamente avariate Incidentul, produs luna trecută, a dus la creșterea temperaturilor în frigidere și congelatoare din sute de magazine, cu efect direct asupra stocurilor: produse proaspete și congelate s-au alterat, iar pierderile sunt estimate la „zeci de milioane de euro”, conform informațiilor citate de HotNews din BBC News și Reuters. În unele cazuri, temperatura a crescut atât de mult încât echipamentele au luat foc. În orele de după atac, angajații au aruncat cantități mari de carne alterată și înghețată topită. Un proprietar de supermarket a estimat că, la nivel național, costurile totale ar putea ajunge la zeci de milioane de euro. De ce a fost posibil: echipamente vechi și programe interne neactualizate Atacul din 11 octombrie a permis modificarea de la distanță a setărilor de temperatură ale frigiderelor comerciale. Experți în securitate cibernetică citați anterior de Reuters au apreciat că atacul pare să fi fost relativ ușor de executat. Producătorul unei părți importante din echipamentele afectate a indicat că unele unități erau depășite tehnologic sau rulau versiuni învechite ale programelor interne (firmware – software-ul de bază care controlează funcționarea dispozitivului), ceea ce le-ar fi putut face vulnerabile. Extinderea atacurilor și componenta de anchetă Parchetul din Paris a anunțat că a cerut mandate internaționale de arestare pentru liderul grupării Shahid Kaveh (descrisă ca unitate de atacuri cibernetice afiliată Gardienilor Revoluției) și pentru doi adjuncți ai acestuia. În această lună, atacurile ar fi fost urmate de un al doilea val care a vizat peste 100 de unități din Europa, inclusiv frigidere folosite de băncile de sânge din Franța, ceea ce a obligat personalul să mute o parte din rezerve în alte instalații frigorifice. Iranul nu reacționase până la momentul publicării acuzațiilor. În România, șase magazine ale aceluiași lanț comercial ar fi fost vizate de un posibil atac similar, unde echipamentele frigorifice au înregistrat brusc temperaturi neobișnuit de ridicate, potrivit unui material HotNews despre acest episod. [...]
Un presupus complot de spionaj industrial care îl vizează pe CEO-ul Nvidia ridică riscuri directe pentru controlul exporturilor de cipuri AI și pentru securitatea lanțurilor de aprovizionare , potrivit The Jerusalem Post , care citează un material The New York Times bazat pe surse informate despre un memorandum al serviciilor de informații americane. Publicația scrie că Jensen Huang , CEO-ul Nvidia, ar fi fost ținta unei operațiuni coordonate de Ministerul Securității Statului din China (MSS). O femeie de afaceri chinezoaică, Alice Huang (cunoscută și ca Huang Le), executiv la o companie de centre de date din Singapore, ar fi fost recrutată de MSS pentru a dezvolta o relație apropiată cu Huang și pentru a colecta informații despre acesta și despre tehnologiile sensibile din spatele cipurilor americane pentru inteligență artificială. De ce contează: presiune pe regimul de restricții și pe „ocolirea” accesului la cipuri Memorandumul, distribuit „primăvara trecută” către decidenți de rang înalt din administrația Trump, ar fi descris un plan de obținere de informații despre tehnologia cipurilor AI americane, la care China „a fost în mare parte privată de acces”, notează articolul. The New York Times califică informațiile drept un exemplu „deosebit de îndrăzneț” al eforturilor de spionaj industrial ale Chinei. În paralel, agențiile americane ar încerca să stabilească obiectivul Beijingului în menținerea unei relații apropiate între o presupusă agentă și CEO-ul Nvidia, în contextul în care Huang este prezentat ca o figură influentă în cursa globală pentru AI și un aliat al lui Donald Trump. Ce ar fi descoperit serviciile americane: supraveghere și conexiuni în industrie Potrivit relatării, evaluări anterioare ale serviciilor americane ar fi concluzionat că Huang Le era un „activ” chinez care transmitea informații către Beijing, iar memorandumul ar fi inclus detalii despre activitate de spionaj „directă”. The New York Times ar fi raportat anterior, la 29 octombrie, că Huang a fost ținta unui astfel de complot, după ce agențiile americane ar fi desfășurat cel puțin un an de supraveghere electronică asupra lui Le. Persoane care o cunosc pe Le ar fi spus că aceasta avea legături și cu alți executivi din zona cipurilor AI, inclusiv cu liderii Gigabyte, descrisă ca un asamblor important de supercomputere Nvidia. Punctul sensibil: achiziții mari de cipuri și acces „din spate” prin centre de date Un element cu implicații operaționale este legat de compania din Singapore a lui Le, Megaspeed . Conform materialului citat, Megaspeed ar fi inițiat o achiziție de cipuri AI Nvidia de ordinul „miliardelor de dolari” la scurt timp după ce Le a fost fotografiată public pentru prima dată alături de Jensen Huang, în 2024, achiziție care ar fi surprins industria. Ulterior, Megaspeed ar fi construit centre de date în Asia de Sud-Est și ar fi închiriat putere de calcul către Alibaba, ceea ce ar fi putut oferi companiei chineze acces la cipuri pe care altfel nu le-ar fi putut utiliza din cauza restricțiilor, susține relatarea. Context: MSS și accentul pe AI, inclusiv prin operațiuni cibernetice Articolul mai notează că rețeaua lui Le ar fi inclus legături financiare cu armata chineză, inclusiv investiții într-o subsidiară de securitate cibernetică a unuia dintre cei mai importanți dezvoltatori militari-tehnologici ai Beijingului. Fostul analist CIA de contrainformații Peter Mattis a declarat pentru The New York Times că MSS și-a intensificat concentrarea pe tehnologie, pe fondul percepției Beijingului că supremația în AI este „lupta cheie pentru dominanță în lumea economică”. Între 2015 și 2023, MSS și-ar fi extins operațiunile cibernetice și rețeaua de spionaj, prin recrutare agresivă, potrivit cercetătorilor și oficialilor americani citați de publicația americană. În acest stadiu, informațiile sunt prezentate ca provenind dintr-un memorandum de intelligence și din surse informate despre acesta; articolul nu indică o concluzie finală a anchetelor, ci faptul că agențiile americane încearcă să stabilească miza exactă a operațiunii. [...]
