Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Europa riscă costuri cumulate de aproape 370 miliarde euro din înăsprirea regulilor de securitate cibernetică, dacă revizuirea propusă a Actului european privind securitatea cibernetică va introduce restricții pentru furnizori în funcție de țara de origine, avertizează Camera de Comerț a Chinei pe lângă UE, potrivit Mobile World Live.
Avertismentul vine pe fondul discuțiilor despre amendamentele la legislația UE denumită CSA2 (revizuirea Actului privind securitatea cibernetică). Organizația chineză susține că propunerea ar muta accentul de la evaluarea riscului tehnic la criterii legate de originea furnizorului, ceea ce ar declanșa înlocuiri obligatorii de echipamente și servicii în mai multe industrii.
Estimările sunt incluse într-un studiu realizat de KPMG pentru Camera de Comerț a Chinei pe lângă UE, ca reacție la amendamentele propuse. Conform raportului citat, pierderile economice cumulate pentru statele membre ar ajunge la 367,8 miliarde euro în cinci ani, pe fondul înlocuirii obligatorii a furnizorilor în sectoare precum energia, telecomunicațiile, producția și infrastructura financiară.
Publicația notează că organizația chineză compară această sumă cu „aproape doi ani întregi” din bugetul anual al UE.
Raportul indică energia și telecomunicațiile drept principalele zone de impact, descrise ca „piloni fundamentali ai tranzițiilor verzi și digitale” ale UE, cu aproape 40% din pierderea totală estimată. Defalcarea menționată include:
Organizația avertizează că efectele nu s-ar limita la echipamentele telecom, ci s-ar extinde la sisteme de rețea, coordonarea lanțurilor de aprovizionare, servicii publice, infrastructură financiară și sisteme de cercetare și inovare, generând costuri „transversale”, între sectoare și instituții.
Potrivit raportului, Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia și Țările de Jos ar depăși fiecare pragul de 10 miliarde euro în pierderi. Germania ar avea cel mai mare cost estimat, de 170,8 miliarde euro, pe fondul dimensiunii bazei industriale și al integrării profunde a lanțurilor de aprovizionare chineze în producție, telecom și energie.
Camera de Comerț a Chinei pe lângă UE afirmă că, până în prezent, nu există dovezi confirmate privind existența unor „uși din spate” (acces ascuns) sau încălcări ale regulilor europene de securitate cibernetică de către companii chineze care operează în UE. În consecință, organizația cere revenirea la „neutralitate tehnologică”, reglementare bazată pe dovezi, proporționalitate și nediscriminare.
Propunerea se află, potrivit materialului, în faze incipiente ale procesului legislativ la nivelul guvernelor UE și al Parlamentului European, ceea ce înseamnă că forma finală și calendarul rămân incerte.
Recomandate
Peste 8.800 de „puncte de atac” cibernetic au vizat instituții-cheie ale statului în martie–aprilie , iar autoritățile iau în calcul avansarea unor sancțiuni pentru atacuri hibride, potrivit declarațiilor făcute de ministra de Externe Oana Țoiu , citate de G4Media . Miza imediată este întărirea coordonării cu NATO și UE, inclusiv printr-un seminar NATO pe amenințări hibride pe care România îl va găzdui la București în toamnă. În declarațiile sale, Oana Țoiu a spus că atacurile au vizat „site-uri esențiale și infrastructuri IT” ale unor instituții precum Parlamentul, Bursa de Valori, Ministerul Transporturilor și Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv platforma de solicitare a vizelor. Ministra a atribuit atacurile unor „hackeri proruși”. „Am avut, pe parcursul lunii martie și la începutul lunii aprilie, peste 8.800 de puncte de atac asupra unor site-uri esențiale și infrastructuri IT (…) astfel că vom avansa în direcția unor posibile sancțiuni împotriva atacurilor hibride.” Coordonare cu NATO și UE și discuții despre sancțiuni În contextul acestor atacuri, România a decis să găzduiască la București, în toamnă, seminarul NATO privind amenințările hibride , cu obiectivul de a îmbunătăți coordonarea atât cu Alianța, cât și în cadrul Uniunii Europene, în analiza și răspunsul la astfel de interferențe. Oana Țoiu a amintit și că România găzduiește deja Centrul Cyber al Uniunii Europene (ECCC), poziție din care ar putea „facilita convergența strategică dintre UE și NATO” în domeniu. „Este esențial să discutăm despre apărarea democrației și a infrastructurii critice chiar aici, la București (…) Să creștem presiunea asupra Rusiei, să sporim sancțiunile.” De ce contează pentru mediul economic Faptul că între țintele menționate se află și Bursa de Valori indică o presiune directă asupra infrastructurilor digitale cu rol în funcționarea piețelor și a instituțiilor publice. În lipsa unor detalii tehnice în informațiile prezentate (tipul atacurilor, efectele, întreruperi de servicii), consecința imediată rămâne una de politică publică: accelerarea coordonării internaționale și discutarea unor măsuri de sancționare pentru atacuri hibride. [...]
Descoperirea unei camere camuflate într-un nod feroviar folosit de NATO ridică riscuri operaționale de securitate pentru transporturile militare și poate forța operatorii de infrastructură să își întărească rapid controalele anti-sabotaj și anti-spionaj în puncte critice, potrivit G4Media . Un angajat al companiei feroviare germane Deutsche Bahn a găsit pe 29 septembrie o cameră „suspectă” în gara Minden (Renania de Nord–Westfalia), aproape întâmplător, informație atribuită de G4Media postului Rador Radio România. Dispozitivul era acoperit cu autocolante Deutsche Bahn, însă compania a susținut că nu a instalat niciodată acel tip de cameră în locație. De ce contează: infrastructură feroviară cu rol militar Ancheta deschisă după descoperire ar fi confirmat că dispozitivul fusese montat astfel încât să filmeze triajul din Minden, descris ca spațiu unde sunt depozitate mijloace de transport ale armatei germane ( Bundeswehr ). În zonă este staționat și Batalionul 130, o unitate germano-britanică NATO, prezentată ca esențială deoarece ar fi singura echipată cu sistemul de poduri M3, utilizat pentru traversarea râurilor în operațiuni. Ce s-a găsit în dispozitiv și ce indică ancheta În interiorul camerei ar fi fost descoperită o cartelă SIM, care ar fi permis vedere nocturnă și transmiterea în direct a înregistrărilor video. Materialul notează că incidente similare au fost observate în Polonia, însă o descoperire „de o asemenea amploare” nu mai fusese raportată anterior în Germania. Marți, poliția a percheziționat locuința unui cetățean lituanian, indicat drept principal suspect. Potrivit sursei, bărbatul „ar putea avea legături cu Rusia”, care ar putea beneficia de astfel de informații de spionaj; această legătură este prezentată ca suspiciune, nu ca fapt confirmat. Informațiile sunt atribuite de G4Media publicației LA LIBRE BELGIQUE, prin Rador Radio România (traducerea: Gabriela Sîrbu). [...]
„Vibe coding” împinge în sus riscul de breșe și scurgeri de date în aplicațiile construite cu ajutorul inteligenței artificiale, pe fondul unei adoptări rapide a acestui mod de lucru, potrivit Android Headlines , care citează concluziile unui studiu. „Vibe coding” descrie, în esență, dezvoltarea de software în care utilizatorul se bazează puternic pe modele de inteligență artificială pentru a genera cod, pe baza unor instrucțiuni în limbaj natural, fără a mai trece prin același nivel de proiectare și verificare tehnică specific programării clasice. Miza pentru companii este operațională: viteza de livrare crește, dar crește și probabilitatea ca în produs să ajungă vulnerabilități. De ce contează pentru companii: viteză mai mare, control mai slab Din perspectivă de securitate cibernetică , riscul major semnalat este că aplicațiile și componentele generate „pe repede înainte” pot include erori de implementare sau configurații greșite care rămân nedetectate până când sunt exploatate. În practică, asta poate însemna: expunerea neintenționată a datelor (de exemplu, prin setări greșite sau acces neautorizat); introducerea de vulnerabilități în codul aplicației, care pot fi folosite pentru atacuri; dificultăți mai mari de auditare și întreținere, dacă echipele nu înțeleg în detaliu codul generat. Materialul indică faptul că fenomenul este alimentat de popularitatea în creștere a „vibe coding”, iar studiul citat leagă această tendință de o creștere a vulnerabilităților de securitate. Ce urmează: presiune pe procesele interne de securitate În termeni operaționali, concluzia implicită este că organizațiile care folosesc astfel de instrumente vor avea nevoie de controale mai stricte înainte de lansare (testare, revizuire de cod, politici de utilizare a AI în dezvoltare). Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre metodologia studiului sau despre indicatori cantitativi, astfel că amploarea exactă a creșterii nu poate fi evaluată din informațiile furnizate. [...]
Microsoft accelerează trecerea la autentificarea fără parole , pe fondul creșterii eficienței atacurilor de tip phishing asistate de inteligență artificială, care pot ajunge la rate de accesare de până la 54%, potrivit WinFuture . Miza operațională este reducerea suprafeței de atac prin standardizarea „passkeys” (chei de acces) și eliminarea treptată a metodelor considerate vulnerabile, inclusiv întrebările de securitate. De ce contează: phishing-ul „cu IA” face parola tot mai ușor de compromis Microsoft argumentează că parolele au rămas una dintre cele mai slabe verigi ale securității online, iar atacatorii folosesc tot mai des campanii de phishing generate sau optimizate cu ajutorul inteligenței artificiale. În acest context, compania își poziționează strategia „passwordless” (fără parolă) ca răspuns direct la un risc operațional în creștere: compromiterea conturilor prin pagini de autentificare false și tehnici de inginerie socială mai convingătoare. Ce schimbă Microsoft în practică Din perspectiva utilizatorilor și a organizațiilor, schimbările descrise de publicație se traduc în câteva măsuri concrete: Conturile noi Microsoft sunt create, de la începutul lui 2026, fără parolă , autentificarea fiind făcută prin passkeys, metode biometrice sau chei de securitate (dispozitive hardware). Utilizatorii existenți își pot elimina manual parola din cont, dacă doresc să treacă complet pe passkeys. Windows 11 a extins integrarea passkeys , inclusiv suport nativ pentru chei de acces din administratori de parole terți, precum 1Password și Bitwarden. Microsoft a dezvoltat împreună cu acești furnizori o interfață de programare (API) dedicată passkeys , pentru integrare mai simplă. Sincronizarea passkeys din Microsoft Password Manager este posibilă prin browserul Edge cu iOS și Android. Ce sunt passkeys și de ce sunt mai greu de „furat” Passkeys sunt credențiale legate de dispozitiv și de o verificare locală (amprentă, recunoaștere facială sau PIN). Spre deosebire de parole, ele sunt concepute să fie rezistente la phishing , deoarece nu pot fi capturate printr-o pagină falsă de autentificare în același mod în care este „smulsă” o parolă introdusă de utilizator. Context de piață și adopție: miliarde de passkeys, sute de milioane la Microsoft Trecerea nu este doar o inițiativă izolată, arată WinFuture . Membrii FIDO Alliance împing adopția la nivel de industrie, iar alianța estimează că există cinci miliarde de passkeys în uz la nivel global. Conform unei „studii recente” citate în material, 90% dintre oameni cunosc passkeys, iar 75% au activat cel puțin una. La Microsoft, compania susține că „sute de milioane de utilizatori” folosesc zilnic passkeys pentru servicii precum OneDrive, Xbox și Copilot. Totodată, Microsoft afirmă că a eliminat intern metode mai slabe de autentificare și a implementat proceduri rezistente la phishing care acoperă 99,6% dintre utilizatorii și dispozitivele din mediul său. Următorul pas: dispar întrebările de securitate din Entra ID, din 2027 O schimbare cu impact direct pentru administrarea identităților în companii este planul Microsoft de a elimina o „portiță” folosită frecvent în atacuri: începând din ianuarie 2027, întrebările de securitate nu vor mai putea fi folosite pentru resetarea parolelor în Microsoft Entra ID . Compania motivează decizia prin reducerea riscurilor asociate recuperării conturilor, zonă exploatată adesea ca rută alternativă de compromitere. [...]
Arestarea în România pe baza unui mandat european arată cât de rapid poate funcționa cooperarea transfrontalieră în fraude cibernetice cu bani , după ce un român de 33 de ani, urmărit de autoritățile din Islanda, a fost prins și arestat preventiv în vederea extrădării, potrivit Digi24 . Bărbatul este cercetat de autoritățile islandeze după ce, în perioada 23–27 aprilie, ar fi exploatat o vulnerabilitate din sistemul informatic al unei instituții bancare din Islanda și ar fi transferat ilegal sume de bani. Prejudiciul este estimat la aproximativ 400.000 de euro (aprox. 2,0 milioane lei). Potrivit informațiilor transmise de Poliția Română, polițiștii Serviciului Urmăriri, sub coordonarea procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București , au pus în executare un mandat european de arestare emis de autoritățile judiciare din Islanda. Românul era urmărit internațional pentru fraudă și spălare de bani. Cooperare internațională și extrădare Cazul a fost gestionat prin mecanisme de cooperare polițienească internațională, cu schimb de date și informații între autoritățile din România și Islanda, inclusiv prin canale de cooperare europeană și prin Sistemul de Informații Schengen. După reținere, Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile, în vederea extrădării. Poliția Română a precizat că își continuă cooperarea cu partenerii internaționali pentru clarificarea tuturor aspectelor cauzei și pentru punerea în executare a măsurilor dispuse de autoritățile judiciare. [...]
Google împinge autentificarea fără parolă și recuperarea contului ca măsuri „de bază” pentru reducerea riscului de compromitere, într-un set de cinci instrumente pe care utilizatorii le pot activa în contul Google, potrivit Google Blog . Mesajul central: securizarea accesului nu mai depinde doar de „o parolă bună”, ci de metode mai greu de interceptat sau reutilizat și de opțiuni de recuperare care limitează blocarea definitivă a contului. Lista vine în contextul Zilei Mondiale a Parolei și vizează, în principal, scăderea expunerii la atacuri bazate pe parole (ghicire, reutilizare, furt) și creșterea rezilienței contului atunci când utilizatorul își pierde dispozitivul sau datele de autentificare. Ce se schimbă operațional pentru utilizatori: autentificare cu „passkeys” și verificare în doi pași Primul instrument recomandat este folosirea „passkeys” (chei de acces) pentru conturile Google. Google descrie passkeys ca o metodă „mai ușoară și mai sigură” decât parolele și chiar decât unele metode tradiționale de autentificare multifactor, precum codurile de unică folosință. Autentificarea se face prin blocarea ecranului dispozitivului (amprentă, recunoaștere facială sau PIN), iar Google susține că datele biometrice rămân pe dispozitiv și nu sunt partajate cu compania. Al doilea pas este activarea 2-Step Verification (verificare în doi pași, 2SV) ca măsură suplimentară, inclusiv atunci când utilizatorul folosește passkeys. Argumentul din material: dacă cineva încearcă să se dea drept utilizator și pretinde că a pierdut passkey-ul, 2SV adaugă un strat de protecție multifactor. Recuperarea contului și reducerea „suprafeței” de parole Google recomandă și configurarea „Recovery Contacts” (contacte de recuperare) pentru situații precum pierderea telefonului. Utilizatorul poate desemna persoane de încredere care să ajute la confirmarea identității în caz de blocare a accesului. Publicația precizează două limite importante: pot fi setate până la 10 contacte, iar acestea nu primesc acces la cont sau la informațiile personale. Pentru autentificarea în aplicații și site-uri terțe, compania promovează „Sign in with Google” (Conectare cu Google), ca alternativă la crearea de conturi noi cu utilizator și parolă. Rațiunea invocată este reducerea numărului de parole stocate în diverse servicii, ceea ce poate limita expunerea dacă o altă platformă are un incident de securitate; utilizatorul poate revizui și revoca accesul aplicațiilor oricând. A cincea recomandare este folosirea Google Password Manager pentru generarea, salvarea și administrarea parolelor și passkeys pentru alte conturi, cu stocare și sincronizare între dispozitive și completare automată la autentificare. Cele cinci instrumente, pe scurt Passkeys pentru Contul Google (autentificare cu blocarea ecranului dispozitivului) 2-Step Verification (2SV) ca strat suplimentar de protecție Recovery Contacts (până la 10 contacte de recuperare) „Sign in with Google” pentru aplicații și site-uri terțe Google Password Manager pentru parole și passkeys, cu sincronizare între dispozitive Google nu oferă în material date cantitative despre adopție sau eficiență (de exemplu, scăderi măsurate ale compromiterilor), dar poziționează aceste setări ca actualizări rapide care pot crește securitatea autentificării și șansele de recuperare a accesului pe termen lung. [...]
