Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
O campanie de atacuri cibernetice plătite în criptomonede vizează organizații europene pro-Ucraina, după ce gruparea pro-rusă NoName057(16) a lansat inițiativa „Patriotic Online Games”, potrivit TechRadar. Miza pentru companii și instituții este una operațională: extinderea „pieței” de atacatori voluntari, motivați financiar, crește probabilitatea și frecvența incidentelor de tip DDoS (blocarea serviciilor online prin supraîncărcarea traficului).
Conform publicației, NoName057(16) ar fi folosit Telegram pentru a recruta „voluntari patrioți” cărora le-ar fi atribuit sarcini variate, de la atacuri DDoS la misiuni de colectare de informații și până la ransomware (blocarea sistemelor și cerere de răscumpărare). Organizatorii prezintă campania ca pe un „joc” pentru a atrage mai mulți participanți și pentru a masca natura infracțională a activității.
Participanții care își duc la capăt „misiunile” ar fi recompensați în criptomonede, „direct în portofelele lor”, potrivit relatării citate de TechRadar din Cybersecurity Insiders.
Țintele ar fi, „în primul rând”, organizații din țări europene care și-au exprimat sprijinul pentru Ucraina. Lista de categorii menționată include:
Pentru mediul de afaceri, riscul imediat este întreruperea serviciilor digitale (site-uri, portaluri pentru clienți, plăți, programări, comunicare), cu efecte în lanț: indisponibilitate, costuri de remediere, presiune pe echipele IT și de securitate, precum și potențiale pierderi comerciale din cauza opririi operațiunilor.
TechRadar descrie NoName057(16) ca un actor „foarte activ”, asociat cu atacuri DDoS disruptive, inclusiv asupra unor firme din infrastructura critică din Taiwan și asupra unor aeroporturi din Italia.
Publicația amintește și de un episod în care guvernul italian a susținut că a dejucat o serie de atacuri care ar fi vizat Jocurile Olimpice de iarnă din 2026 (Milano Cortina). În acel context, ministrul de externe Antonio Tajani a declarat că au fost lovite facilități conectate la eveniment, inclusiv hoteluri din Cortina d’Ampezzo. Atacul ar fi vizat „aproximativ 120 de ținte”, inclusiv birouri ale ministerului de externe în SUA și consulate în Sydney, Toronto și Paris, iar Universitatea La Sapienza din Roma ar fi fost afectată într-un incident separat atribuit, de asemenea, unor hackeri cu legături rusești.
Într-un mesaj pe Telegram citat de TechRadar, gruparea a legat explicit selecția victimelor de poziția Italiei față de Ucraina:
„Politica pro-ucraineană a guvernului italian înseamnă că sprijinul pentru teroriștii ucraineni este pedepsit cu atacurile noastre DDoS.”
Publicația notează și că Rusia respinge, în general, astfel de acuzații, catalogându-le drept „rusofobie” sau evaluări nefondate și motivate politic.
Elementul nou, cu impact practic, este mecanismul de stimulare financiară: recompensele în criptomonede pot accelera recrutarea și pot crește volumul de atacuri, inclusiv asupra unor ținte „soft” (furnizori, instituții locale, organizații cu protecție limitată). În acest context, organizațiile vizate — mai ales din sectorul public, financiar și infrastructură critică — au un motiv în plus să trateze protecția anti-DDoS ca pe o măsură operațională de continuitate, nu doar ca pe o componentă „de securitate IT”.
Recomandate
Orange Cyberdefense își extinde capacitățile de detecție și răspuns la incidente prin integrarea treptată a modelului Mistral Large 4 , într-un demers care pune accent pe controlul datelor și pe utilizarea infrastructurii europene, potrivit The Next Web . Compania franceză de securitate cibernetică a intrat joi în programul de „design partners” pentru Mistral Large 4, devenind primul furnizor european de servicii de securitate gestionate (managed security services provider) care participă. Ținta inițială a implementării sunt clienții din mediul de afaceri și sectorul public, iar termenii financiari ai acordului nu au fost făcuți publici. Ce se schimbă operațional: audit, testare și investigații mai rapide Orange Cyberdefense spune că va folosi cel mai nou model Mistral pentru a testa sistemele clienților în căutarea vulnerabilităților, pentru a investiga breșe și pentru a accelera răspunsul la atacuri cibernetice. Primele utilizări anunțate vizează: audituri tehnice; testare de penetrare (penetration testing), adică simularea unor atacuri pentru a identifica puncte slabe; evaluarea modului în care un atacator ar putea obține acces; investigarea incidentelor după o breșă, pentru a înțelege ce s-a întâmplat și a răspunde mai rapid. De ce contează: controlul datelor și infrastructură europeană Un element central al aranjamentului este că Orange Cyberdefense își va rula modelele de securitate pe computere din centrele de date europene ale Mistral. Compania susține că această abordare îi ajută pe clienți să păstreze controlul asupra datelor, aspect tot mai important când inteligența artificială este folosită în activități sensibile de securitate. În același context, Mistral își poziționează strategia în jurul flexibilității de implementare și a controlului datelor, ca argument pentru utilizarea modelelor „deschise”, în opoziție cu dependența de sisteme de inteligență artificială închise. Publicația amintește și discuția despre „closed AI systems” într-un material separat, disponibil aici: The Next Web . Context: ce este Mistral Large 4 și în ce fază e varianta pentru securitate Mistral a lansat Large 4 la începutul lunii octombrie, descriindu-l ca un model cu un trilion de parametri, iar ulterior a pus la dispoziție „weights” (ponderile modelului) pentru descărcare, astfel încât dezvoltatorii să îl poată rula și adapta pe cont propriu. O versiune orientată spre securitate cibernetică este testată în prezent de un grup restrâns de parteneri, cu restricția de a o folosi doar pe sisteme pe care le dețin sau pentru care au permisiune de evaluare. Orange Cyberdefense își justifică parteneriatul și prin experiența anterioară: din aprilie 2025, compania folosește un instrument de la Qevlar AI în centrele sale operaționale de securitate, unde sunt monitorizate sistemele clienților pentru amenințări. „Această alianță între Orange Cyberdefense și Mistral AI consolidează fundația securității cibernetice augmentate de o inteligență artificială de încredere”, a declarat Anis Trabelsi, șeful de inovație și AI la Orange Cyberdefense. [...]
Un atac de tip DDoS a provocat probabil întreruperi de internet în Coreea de Nord , blocând timp de circa 32 de ore accesul la zeci de site-uri oficiale, potrivit informațiilor publicate de HotNews , care citează o analiză a companiei americane de monitorizare a rețelelor Kentik . Analiza Kentik indică mai multe valuri de trafic care au venit simultan din două țări și au coincis cu momentul în care site-urile nord-coreene au început să cadă. Doug Madory, director de analiză a internetului la Kentik, a declarat pentru Reuters că vârfurile de trafic au început marți, în jurul orei 11:00 (ora locală), și că „este cu siguranță un atac DDoS (Distributed Denial-of-Service)”, adică o supraîncărcare intenționată a serverelor printr-un volum foarte mare de cereri. Totuși, datele analizate nu indică identitatea autorilor, iar Kentik a evaluat doar o parte din traficul direcționat către Coreea de Nord, ceea ce limitează concluziile privind originea exactă și amploarea atacului. Ce a fost afectat Întreruperile au vizat peste 40 de site-uri oficiale care folosesc domeniul național „.kp”, inclusiv paginile Ministerului Afacerilor Externe și ale agenției de presă de stat KCNA, potrivit presei sud-coreene citate în material. Ipoteze alternative și ce nu pare să fie cauza Presa sud-coreeană a menționat și o posibilă explicație non-cibernetică: experți în securitate au indicat că o alimentare instabilă cu energie electrică ar fi putut contribui la problemele de funcționare. În același timp, căderile din Coreea de Nord „nu par” să fie legate de problemele globale apărute ulterior în săptămână, generate de dezvăluirea unor vulnerabilități în limbajul de programare PHP, potrivit informațiilor din analiză. Context: nu este un incident izolat Rețeaua de internet a Coreei de Nord, strict controlată, a mai fost paralizată și în trecut. Un exemplu menționat este finalul anului 2014, când țara a avut o întrerupere completă de câteva ore, pe fondul tensiunilor legate de o comedie a Sony Pictures despre asasinarea fictivă a liderului Kim Jong Un. [...]
Cloudflare își mută managementul vulnerabilităților spre „apărare la marginea rețelei” (edge) cu ajutorul modelelor OpenAI , într-un serviciu aflat în acces timpuriu care promite să lege direct descoperirea unei probleme în cod de semnalele din producție și de măsuri concrete de reducere a expunerii, potrivit OpenAI . Miza operațională este reducerea timpului pierdut de echipele de securitate în trierea alertelor și accelerarea trecerii de la „am găsit o vulnerabilitate” la „am aplicat o protecție”. Ce lansează Cloudflare și cum funcționează Serviciul se numește „ Vulnerability Discovery and Remediation ” și este oferit în regim de early access prin Cloudflare Managed Defense. Conform descrierii, Cloudflare combină modele OpenAI accesate prin Daybreak cu propria rețea globală și cu „context de amenințări” (threat context) pentru a investiga cod și a evalua potențiale vulnerabilități. Diferența pe care o urmărește Cloudflare este conectarea unei vulnerabilități din cod cu realitatea din producție: dacă ruta afectată este activă, dacă primește trafic suspect și dacă există deja controale de securitate care o protejează. Aceste semnale ar trebui să ajute la prioritizarea investigațiilor. În fluxul descris, serviciul: analizează cod „autorizat de client” pentru a identifica vulnerabilități potențiale și a verifica dovezile din spatele fiecărei constatări; pregătește propuneri de patch-uri (corecții în cod) și, unde este cazul, reguli personalizate de Web Application Firewall (WAF – filtru de securitate pentru aplicații web) pentru a reduce expunerea până la aplicarea unui fix; rulează verificări automate pe propuneri, iar echipa Cloudflare le revizuiește înainte de a le trimite clienților, care păstrează controlul asupra modificărilor implementate. De ce contează pentru companii: triere mai rapidă și protecții temporare OpenAI notează că echipele de securitate se confruntă cu un flux constant de informații despre vulnerabilități și alerte, iar trierea manuală consumă timp și capacitate. Abordarea Cloudflare încearcă să reducă această presiune prin: mai mult „context” din trafic și semnale de securitate, pentru a decide ce merită investigat primul; măsuri de protecție la nivel de edge (de exemplu, reguli WAF) care pot limita expunerea înainte ca echipele de dezvoltare să finalizeze corecțiile. În esență, produsul este poziționat ca o punte între descoperirea vulnerabilităților și apărarea efectivă, cu pași intermediari „gata de evaluat” de client. Rolul Codex în ingineria Cloudflare și un reper de cost În paralel, Codex este folosit pe scară largă în organizația de inginerie a Cloudflare pentru creșterea productivității și îmbunătățirea calității codului, potrivit lui Mark Anderson, President of Revenue, Cloudflare. Acesta susține că „100%” dintre dezvoltatorii companiei folosesc Codex. Anderson oferă și un exemplu concret: o echipă de patru dezvoltatori ar fi refăcut un produs în trei zile, ar fi făcut rollout și testare, cu un cost de 1.100 dolari (aprox. 5.000 lei) pe tokeni, estimând că altfel ar fi fost nevoie de luni de lucru și „poate de 10 ori mai mulți dezvoltatori”. „Frumusețea automatizării pe care o oferă Daybreak și Codex este că poți atribui mașinilor munca de rutină, astfel încât oamenii să-și exercite judecata asupra celor mai importante decizii de inginerie și securitate.” Ce urmează Materialul indică faptul că „Vulnerability Discovery and Remediation” este în acces timpuriu, fără a detalia calendarul unei disponibilități generale sau condițiile comerciale. Direcția este însă explicită: integrarea modelelor AI în procesele de inginerie și securitate, astfel încât analiza codului, semnalele din producție și acțiunile propuse (protecții și patch-uri) să fie legate într-un flux unic, în care clientul decide ce implementează. [...]
Amenințările Iranului privind cablurile submarine din Strâmtoarea Hormuz ridică un risc operațional direct pentru conectivitatea de date și pentru fluxurile comerciale digitale din regiune, într-un context de escaladare militară început în februarie, potrivit Tom's Hardware . Generalul Hossein Mohebbi, purtător de cuvânt al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), a declarat la un eveniment din această săptămână că mai multe cabluri submarine de fibră optică din zonă ar fi „ținte noi legitime” pentru atacuri viitoare, relatează The Telegraph . În aceeași relatare, Mohebbi susține că „șapte cabluri mari” trec pe sub Strâmtoarea Hormuz și că „toate datele de internet și comerciale” ar trece prin acestea. De ce contează pentru companii: un punct de vulnerabilitate pentru date și operațiuni Dincolo de dimensiunea militară, mesajul IRGC indică o posibilă extindere a conflictului către infrastructura critică de comunicații. În termeni practici, cablurile submarine sunt coloana vertebrală a traficului internațional de date, iar o întrerupere în Strâmtoarea Hormuz ar putea afecta conectivitatea și continuitatea operațiunilor pentru companii care depind de transferuri de date transfrontaliere (servicii digitale, plăți, logistică, comunicații corporative). Sursa nu oferă detalii tehnice sau un calendar privind un atac, iar afirmațiile despre volumul de trafic („toate datele”) nu sunt însoțite de date independente în textul citat. Ce semnal transmite IRGC: represalii dacă infrastructura Iranului este lovită Separat, un alt general IRGC, Yadollah Javani, adjunct politic al organizației, ar fi sugerat că, dacă infrastructura iraniană este atacată, Iranul ar răspunde prin atacarea cablurilor, potrivit unor comentarii relatate de Iran International . În acest stadiu, informația rămâne la nivel de amenințare și condiționare, însă include explicit infrastructura de telecomunicații ca posibilă țintă, ceea ce crește riscul perceput pentru operatori și pentru companiile cu expunere operațională în regiune. [...]
Compromiterea unui cont de e-mail al unei filiale CDU a dus la trimiterea a mii de mesaje de phishing către instituții și contacte cu roluri de securitate , inclusiv către cancelarul german Friedrich Merz , potrivit Agerpres , care citează dpa. Atacul a vizat contul de e-mail al filialei Uniunii Creștin-Democrate (CDU) din orașul Heilbronn. Conform unui purtător de cuvânt al poliției din Heilbronn, mesajul a fost trimis către aproximativ 6.500 de contacte, „multe dintre ele având roluri legate de securitate”. „Știm, de exemplu, că un astfel de mesaj a ajuns și la cancelarul federal”, a declarat pentru dpa un purtător de cuvânt al poliției din Heilbronn. Ce conținea mesajul și cum tratează autoritățile cazul Mesajul – ajuns inclusiv la redacția dpa – includea un link prezentat ca invitație la un eveniment la care ar fi urmat să participe „personalități importante”. Poliția tratează cazul ca pe o tentativă de phishing, adică o încercare de a obține date sensibile (de exemplu parole sau date bancare) prin mesaje false care îi determină pe destinatari să reacționeze. De ce contează: risc operațional pentru instituții și rețele cu rol de securitate Dincolo de ținta cu vizibilitate politică, elementul cu impact operațional este amploarea listei de destinatari și profilul acesteia: mii de contacte, inclusiv din departamente guvernamentale și persoane cu atribuții legate de securitate. În astfel de situații, un singur click pe un link malițios poate deschide calea către compromiterea altor conturi sau sisteme, prin furt de credențiale (date de autentificare), chiar dacă sursa nu precizează dacă au existat victime sau pagube. Autoritățile nu au comunicat, în informațiile citate, dacă mesajele au dus la acces neautorizat suplimentar sau la scurgeri de date; investigația este în curs. [...]
Atacul cibernetic a perturbat sisteme esențiale și a încetinit lucrările la tunelul Fehmarn Belt, unul dintre marile proiecte de infrastructură care ar urma să lege Danemarca de Germania, potrivit Antena 3 . Incidentul ridică un semnal de risc operațional pentru șantierele de infrastructură critică, unde dependența de sisteme digitale poate transforma un atac informatic într-o problemă de continuitate a lucrărilor. Firma vizată este Femern Link Contractors (FLC) , implicată în construcția tunelului Fehmarn Belt din Rødbyhavn, Danemarca. Conform informațiilor citate de The Copenhagen Post, ziarul danez Lolland-Falsters Folketidende susține că atacul a scos din funcțiune mai multe sisteme esențiale și a afectat „semnificativ” desfășurarea lucrărilor. Ce se știe oficial și ce rămâne neclar FLC a informat Sund & Bælt, compania de stat daneză care supraveghează marile proiecte de infrastructură de transport, în legătură cu incidentul. Directorul de comunicare al Sund & Bælt, Jens Villemoes, a transmis că instituția este în dialog cu FLC, dar că, la acest moment, nu are informații suplimentare. „Suntem în dialog cu FLC în legătură cu această situație și, în acest moment, nu avem informații suplimentare.” Sund & Bælt nu a oferit detalii despre ce sisteme au fost afectate, amploarea exactă a perturbărilor sau cine ar putea fi în spatele atacului. Context: proiect transfrontalier cu miză de conectivitate Construcția tunelului Fehmarn Belt a început pe partea daneză în 2020 și pe partea germană în 2021. Tunelul va conecta Rødbyhavn (Danemarca) de Puttgarden (Germania), iar după finalizare călătoria ar urma să dureze șapte minute cu trenul și 10 minute cu mașina. Proiectul este prezentat ca parte a unei rețele mai ample de tuneluri feroviare în Europa, menite să crească viteza și capacitatea de transport, inclusiv pentru marfă, pe coridoare feroviare vechi care traversează Alpii. În paralel, Danemarca are în derulare mai multe proiecte de legături rutiere-feroviare (tuneluri, insule artificiale și poduri) către Europa continentală și Suedia, cu un alt proiect sub Marea Baltică spre Germania vizat pentru începutul anilor 2030. [...]
