Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Orange a introdus un pachet de securitate „la nivel de abonament”, care combină protecția pe dispozitiv cu filtrarea direct în rețea, o abordare care mută o parte din apărare „în infrastructură” și poate reduce expunerea utilizatorilor casnici și a micilor afaceri la fraude online, potrivit Orange.
Contextul de piață invocat de companie este unul cu risc ridicat: un studiu din 2025 arată că 61% dintre români spun că au fost ținta unor tentative de fraudare online, iar cele mai frecvente pericole raportate includ infectarea cu malware/viruși (42%), pierderea de bani (30%) și furtul de date personale (22%), conform materialului citat de Orange dintr-un articol publicat de TVR Info.
Orange Cybersecure este prezentată ca o soluție care nu se limitează la un antivirus instalat local. Componenta de pe dispozitiv scanează și protejează împotriva malware, ransomware și spyware și blochează accesul la site-uri periculoase, în timp ce componenta din rețea urmărește să oprească amenințările „înainte să ajungă” la dispozitive.
Soluția acoperă până la 10 dispozitive, indiferent de rețeaua în care se află (Orange, alte rețele mobile naționale, Wi-Fi sau rețele din afara României). La nivel de rețea, sunt menționate ca fiind acoperite până la 5 abonamente Orange de voce și/sau internet mobil și un abonament Orange de internet fix prin fibră.
Pe lângă protecția de bază, Orange listează funcții orientate spre prevenirea fraudelor și gestionarea identității digitale, între care:
Opțiunea costă 4 euro/lună (aprox. 20 lei), TVA inclus. Poate fi activată de abonații Orange persoane fizice și de micii întreprinzători, pentru abonamente de voce mobilă, internet mobil și internet prin fibră (cu excepția Net Fix 4G și Net Fix 5G+).
Activarea/dezactivarea și administrarea licențelor se fac din My Orange (aplicație sau platformă online). Aplicația poate fi instalată pe Android și iOS (iPhone), respectiv pe calculatoare cu Windows sau macOS. Pentru protecția la navigare sunt menționate ca browsere compatibile Safari (iOS/macOS), Chrome (Android) și Edge/Chrome/Firefox (Windows/macOS).
„Orange Cybersecure este o soluție inovatoare, pentru că oferă o protecție la 360 grade.” — Julien Ducarroz, CEO Orange Romania
Lansarea este completată de un portal gratuit prin care „oricine poate verifica link-uri suspecte”, disponibil la Orange Cybersecure. Portalul e descris ca valorificând capacitățile de detectare ale Orange Cyberdefense și permite evaluarea linkurilor către site-uri web ca sigure sau malițioase, plus acces la informații și alerte despre campanii de fraudare.
Orange menționează că, de la lansarea inițială în Franța (iunie 2024), au fost verificate 600.000 de pagini web, dintre care două treimi au fost considerate malițioase.
Pe lângă Orange Cyberdefense, soluția integrează tehnologii de la F-Secure și Cyan, descriși ca parteneri internaționali în securitate digitală și, respectiv, în soluții integrate în rețelele operatorilor telecom.
Recomandate
România are nevoie de o capacitate mai bună de răspuns și recuperare după atacuri cibernetice , iar pregătirea trebuie să vizeze atât instituțiile publice, cât și companiile private, a spus ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , într-o intervenție la Adevărul . Mesajul vine pe fondul avertismentelor privind atacuri cibernetice atribuite Rusiei și pune accent pe continuitatea operațională: nu doar prevenție, ci și repunerea rapidă în funcțiune a sistemelor după un incident. Țoiu a descris „o nouă paradigmă” în securitatea cibernetică, în care organizațiile își dezvoltă nu doar măsuri de protecție, ci și „capacitatea de răspuns și readucerea sistemelor să funcționeze după atac”. În aceeași logică, a indicat că subiectul este abordat și în discuțiile cu Statele Unite, inclusiv în contextul existenței unor companii prezente atât în România, cât și în SUA, care dezvoltă produse pentru astfel de nevoi. Ce înseamnă, practic, „pregătire” pentru stat și companii Din declarațiile ministrului rezultă o schimbare de prioritate: accentul se mută de la ideea de „a nu fi atacat” la capacitatea de a limita pagubele și a relua activitatea după un atac. Pentru mediul privat, implicația este una operațională și de cost: investițiile în securitate nu se opresc la soluții de protecție, ci includ și planuri și instrumente de recuperare (restaurarea serviciilor, refacerea sistemelor, proceduri de răspuns). Context diplomatic: distanțare de gesturile politice individuale În același cadru, Oana Țoiu a afirmat că politicienii care participă la evenimente organizate de Ambasada Rusiei la București sau călătoresc în Rusia „nu reprezintă statul român”, susținând că nivelul de reprezentare arată că Moscova „nu mai are capacitatea de a aduce la aceeași masă mulți lideri din lume”. Ministrul a mai spus că statele europene mențin relații diplomatice cu Rusia, chiar dacă dialogul politic este limitat, invocând și obligația României de a rămâne prezentă instituțional, inclusiv în contextul unei comunități de români aflate în Federația Rusă. Intervenția a fost făcută la „Interviurile Adevărul”, într-o ediție separată a formatului. [...]
România riscă să-și blocheze digitalizarea fără salarii competitive pentru specialiștii în securitate cibernetică , avertizează ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, într-o declarație preluată de Economedia . În lipsa unei politici unitare și a unor echipe bine plătite, instituțiile publice rămân vulnerabile, iar incidentele recente arată că „digitalizarea merge” mai repede decât capacitatea statului de a o apăra. Digitalizare fragmentată, securitate neuniformă Darău spune că una dintre problemele structurale este felul „în colțișorul lui” în care s-a făcut digitalizarea: fiecare instituție și-a construit propriile soluții, fără o abordare unitară pentru securitatea cibernetică. În acest context, riscurile sunt tratate inegal, iar multe instituții publice „nu sunt conștiente” de expunerea lor. „Digitalizarea merge și va merge întotdeauna ceva mai repede decât securitatea cibernetică. Primul lucru este să fim conștienți de riscuri. Din păcate, foarte multe instituții publice nu sunt conștiente de aceste riscuri.” Lecția incidentelor: reacție rapidă, pregătire insuficientă Ministrul a făcut trimitere la problemele informatice de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), unde, potrivit lui, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) intervine „foarte rapid” după notificare și lucrează împreună cu echipa ANCPI pentru restaurarea serviciilor și repunerea sistemelor „în producție” (adică în funcționare pentru utilizatori). În același timp, el afirmă că astfel de episoade scot la iveală „lipsuri în pregătirea pentru incidente de securitate”, amintind și de un incident anterior la ghișeul.ro. În material este menționată și poziția șefului DNSC, Dan Cîmpean, care a spus că atacul asupra infrastructurii IT a ANCPI „nu a fost unul complex” și „putea fi prevenit”. Miza economică: fără salarii atractive, statul pierde oamenii buni Punctul central al mesajului lui Darău este legat de resursa umană: instituțiile care securizează sistemele informatice au nevoie de mai mulți specialiști „bine pregătiți” și „bine plătiți”. El leagă direct această nevoie de discuțiile despre Legea salarizării unitare și avertizează că statul nu poate construi capacitate reală de securitate cibernetică dacă se bazează pe salarii de 5.000–7.000 de lei, deoarece specialiștii competenți vor pleca în sectorul privat. „Nu o să putem face cu niște funcționari plătiți cu 5.000, 6.000 sau 7.000 de lei, care oricând, dacă sunt buni, vor pleca în piață.” Ce urmează: prioritate pe termen lung, nu proiecte izolate Ministrul susține că România are nevoie de coordonare instituțională pentru transformarea digitală la nivelul întregului stat și că digitalizarea împreună cu securitatea cibernetică ar trebui să fie între „top 3–5 priorități” în următorii ani, indiferent de guverne. În lipsa unei abordări „serioase și planificate”, avertizează el, vor continua întreruperile de sisteme și coexistența dintre servicii online și birocrația clasică, concluzionând că „aproape că nu suntem digitalizați”. [...]
Germania își ridică oficial nivelul de amenințare, iar companiile pot vedea efecte în costuri și măsuri de securitate după ce ministrul german de Interne a anunțat că a revizuit evaluarea la „mare amenințare”, pe baza unor informații și indicii mai numeroase privind planuri de atac, potrivit Economica . Politicianul conservator a declarat pentru ediția de duminică a ziarului Die Welt că „informațiile sporite și imaginile obținute de serviciile speciale” l-au determinat să schimbe evaluarea anterioară. În noul cadru, „în Germania riscul unor atacuri trebuie așteptat oricând”, iar planurile de atac împotriva țării ar fi „clar recognoscibile”, conform declarațiilor citate. De ce contează pentru mediul economic și operațional Ridicarea nivelului de amenințare tinde să se traducă în practică prin măsuri de securitate mai stricte și o presiune suplimentară pe continuitatea operațiunilor, în special pentru infrastructuri și organizații cu expunere ridicată (transport, evenimente, spații comerciale, logistică, instituții). În material nu sunt detaliate măsuri concrete, însă semnalul oficial indică o intensificare a atenției autorităților și, implicit, un context mai exigent pentru managementul riscurilor. Ce invocă ministrul de Interne Potrivit aceleiași surse, ministrul își justifică evaluarea prin: un volum mai mare de informații, atât de la serviciile de informații germane, cât și de la aliați; „incidente mai concrete” soldate cu pagube; dezvoltarea unor rețele de agenți în Germania și în afara ei, care ar plănui acte de spionaj și sabotaj. Dobrindt mai spusese anterior că va crește nivelul de amenințare, anunț făcut la conferința miniștrilor de interne de acum o lună, conform articolului. [...]
O vulnerabilitate banală, precum expunerea unei parole, poate declanșa incidente cibernetice cu impact asupra funcționării instituțiilor , iar prevenția ține în mare măsură de disciplina operațională din IT, nu doar de „controlul” conducerii, a declarat vicepremierul interimar pentru reforma companiilor de stat, Oana Gheorghiu , potrivit Mediafax . Într-o intervenție la B1TV , Gheorghiu a spus că un conducător de instituție „nu poate să controleze fiecare lucru”, iar în cazul atacurilor cibernetice recente „e suficient ca un singur om să greșească”. Ea a invocat informații apărute „în spațiul public” potrivit cărora unele parole ar fi fost disponibile pe internet, ceea ce ar indica „o scăpare, o neglijență”. „Din ce am citit în spațiul public, unele parole erau pe internet. Asta este clar o scăpare, o neglijență. Dar nu mă pot pronunța până când nu se fac analizele și nu se vede exact care a fost vulnerabilitatea.” Ce înseamnă, practic, „scăparea” invocată Vicepremierul a legat riscul de elemente de igienă cibernetică (măsuri de bază), precum gestionarea parolelor și aplicarea actualizărilor, subliniind că nu poți verifica „în fiecare minut” ce face persoana responsabilă de o platformă. „Nu știi dacă el a pus undeva pe net parola, dacă el nu și-a făcut actualizările.” În același timp, Gheorghiu a afirmat că instituțiile „își fac treaba” sau „cel puțin la nivelul acesta de securitate cibernetică măsurile au fost luate”, dar că vulnerabilitățile pot apărea tocmai din erori individuale. Ce urmează: accent pe actualizări și controlul parolelor Gheorghiu a spus că „două incidente” recente ar trebui tratate ca o lecție, astfel încât situații similare să nu se repete, prin atenționarea departamentelor IT din instituțiile publice asupra unor obligații operaționale: actualizări la timp și prudență în stabilirea și păstrarea parolelor. „Ar trebui să folosim aceste două incidente (...) ca o lecție (...) și să atragem atenția departamentelor de IT (...) că trebuie să facă aceste actualizări și să aibă grijă ce fac cu parolele, ce parole pun.” Declarațiile vin în contextul discuțiilor publice despre atacuri cibernetice recente; vicepremierul a precizat însă că nu poate indica exact vulnerabilitatea până la finalizarea analizelor. [...]
Deciziile recente de aplicare a DMA riscă să slăbească protecțiile de securitate și confidențialitate pentru milioane de europeni , avertizează Google într-o poziție publicată pe Google Blog , într-un moment în care UE își intensifică presiunea de reglementare asupra marilor platforme digitale. Miza, din perspectiva companiei, este că unele măsuri impuse în numele concurenței ar putea reduce „barierele de siguranță” care limitează accesul aplicațiilor la date și funcții sensibile, crescând riscul de abuzuri și expuneri neintenționate. Android: acces mai larg pentru aplicații externe, cu riscuri de securitate Google susține că o decizie care vizează Android ar putea afecta securitatea dispozitivelor prin acordarea către aplicații externe a unor permisiuni „sensibile și puternice” fără mecanismele de verificare existente. Compania argumentează că asistenții cu inteligență artificială (IA) pot accesa deja în siguranță capabilitățile Android, iar producătorii de telefoane au un rol important în validarea acestora. În același context, Google invocă avertismentul agenției de securitate cibernetică a UE că „fundamentele securității contează mai mult ca niciodată în era IA”, sugerând că relaxarea controalelor ar veni într-un moment nefavorabil din perspectiva amenințărilor. Căutările utilizatorilor: risc de expunere către companii „nefamiliare” Un alt punct sensibil indicat de companie este posibilitatea ca „căutările private” ale europenilor să fie expuse către companii necunoscute utilizatorilor, fără anonimizare adecvată și fără ca aceștia să știe sau să își dea consimțământul. Google afirmă că un astfel de scenariu ar putea: slăbi confidențialitatea cetățenilor; crește riscul de expunere a secretelor comerciale ale companiilor; crea vulnerabilități cu potențial impact asupra securității naționale. Ce urmează: proces „flexibil” și ajustări pe baza dovezilor Potrivit poziției publicate, Comisia Europeană ar recunoaște nevoia unui proces flexibil, bazat pe dovezi, care să poată ține cont de aceste riscuri și să ajusteze măsurile în consecință. Google spune că a propus în mod repetat soluții care să protejeze utilizatorii și, în același timp, să respecte obiectivele DMA, și că va continua să susțină o abordare „echilibrată” între cerințele de piață și protecția securității și confidențialității. [...]
O campanie de spionaj cibernetic derulată timp de un an a vizat e-mailurile unor cercetători americani din domeniul nuclear, contractori din industria de apărare și angajați ai Guvernului SUA, iar autoritățile americane spun că metodele au fost testate inițial pe ținte din Ucraina înainte de extinderea către state NATO, potrivit Adevărul . Miza operațională este că atacul a exploatat o vulnerabilitate care permite compromiterea conturilor fără ca victima să dea click pe linkuri malițioase, ceea ce complică prevenția bazată pe „atenția utilizatorului”. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru organizații Autoritățile americane și aliații lor descriu o campanie amplă de spionaj cibernetic atribuită unui grup de hackeri ruși, cu ținte în zona sensibilă a cercetării nucleare și a bazei industriale de apărare. Experții citați indică un interes al Moscovei pentru tehnologia fuziunii nucleare și pentru informații care ar putea sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, relatarea fiind atribuită CNN în materialul Adevărul. Compania americană Proofpoint , care a investigat o parte dintre atacuri, spune că au fost vizate servere de e-mail folosite de instalații nucleare și companii din industria de apărare din SUA. Tehnica: compromitere prin simpla deschidere a mesajului Potrivit avertismentului federal citat, atacatorii au exploatat o vulnerabilitate software rară care permite compromiterea unui cont de e-mail fără ca utilizatorul să acceseze un link malițios; era suficient ca victima să deschidă mesajul într-un sistem vulnerabil. Consecința potențială: atacatorii puteau fura până la trei luni de corespondență electronică și întregul director de contacte al organizației vizate — un tip de acces care poate accelera atacuri ulterioare (de exemplu, prin identificarea rapidă a persoanelor-cheie și a lanțurilor interne de comunicare). Cine a fost vizat și ce tip de informații se urmăreau Lista domeniilor afectate, conform materialului, include: guverne federale și locale din SUA; agenții de aplicare a legii; sectoarele apărării, energiei și educației. Sherrod DeGrippo, vicepreședinte în cadrul Unit 42 (Palo Alto Networks) , a spus că atacatorul spera probabil să obțină informații strategice despre informații militare occidentale, logistică și decizii politice. „Testare” în Ucraina înainte de extinderea către NATO Autoritățile americane și aliații lor susțin că gruparea și-a testat metodele asupra unor ținte din Ucraina înainte de a le folosi împotriva organizațiilor din statele NATO. În avertisment este descrisă o tendință a grupurilor rusești de a folosi Ucraina atât ca țintă prioritară, cât și ca „banc de testare” pentru tehnici malițioase înainte de o desfășurare mai amplă. Ministrul britanic al Securității, Dan Jarvis, a calificat strategia drept „deosebit de îngrijorătoare”, pe fondul perfecționării metodelor pe victime din Ucraina înainte de vizarea statelor NATO. Ce se știe despre anchetă În paralel cu investigațiile, autoritățile au identificat unul dintre presupușii membri ai grupării: un cetățean rus de aproximativ 30 de ani, arestat în Thailanda în noiembrie și extrădat în SUA, care a comparut luna trecută în fața unei instanțe federale din Boston. Brett Leatherman, director adjunct al diviziei cibernetice din FBI, a declarat că, după o perioadă de relativă acalmie de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 2022, atacurile cibernetice atribuite Rusiei împotriva Statelor Unite s-au intensificat în ultimul an. [...]
