Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Germania își ridică oficial nivelul de amenințare, iar companiile pot vedea efecte în costuri și măsuri de securitate după ce ministrul german de Interne a anunțat că a revizuit evaluarea la „mare amenințare”, pe baza unor informații și indicii mai numeroase privind planuri de atac, potrivit Economica.
Politicianul conservator a declarat pentru ediția de duminică a ziarului Die Welt că „informațiile sporite și imaginile obținute de serviciile speciale” l-au determinat să schimbe evaluarea anterioară. În noul cadru, „în Germania riscul unor atacuri trebuie așteptat oricând”, iar planurile de atac împotriva țării ar fi „clar recognoscibile”, conform declarațiilor citate.
Ridicarea nivelului de amenințare tinde să se traducă în practică prin măsuri de securitate mai stricte și o presiune suplimentară pe continuitatea operațiunilor, în special pentru infrastructuri și organizații cu expunere ridicată (transport, evenimente, spații comerciale, logistică, instituții). În material nu sunt detaliate măsuri concrete, însă semnalul oficial indică o intensificare a atenției autorităților și, implicit, un context mai exigent pentru managementul riscurilor.
Potrivit aceleiași surse, ministrul își justifică evaluarea prin:
Dobrindt mai spusese anterior că va crește nivelul de amenințare, anunț făcut la conferința miniștrilor de interne de acum o lună, conform articolului.
Recomandate
O vulnerabilitate banală, precum expunerea unei parole, poate declanșa incidente cibernetice cu impact asupra funcționării instituțiilor , iar prevenția ține în mare măsură de disciplina operațională din IT, nu doar de „controlul” conducerii, a declarat vicepremierul interimar pentru reforma companiilor de stat, Oana Gheorghiu , potrivit Mediafax . Într-o intervenție la B1TV , Gheorghiu a spus că un conducător de instituție „nu poate să controleze fiecare lucru”, iar în cazul atacurilor cibernetice recente „e suficient ca un singur om să greșească”. Ea a invocat informații apărute „în spațiul public” potrivit cărora unele parole ar fi fost disponibile pe internet, ceea ce ar indica „o scăpare, o neglijență”. „Din ce am citit în spațiul public, unele parole erau pe internet. Asta este clar o scăpare, o neglijență. Dar nu mă pot pronunța până când nu se fac analizele și nu se vede exact care a fost vulnerabilitatea.” Ce înseamnă, practic, „scăparea” invocată Vicepremierul a legat riscul de elemente de igienă cibernetică (măsuri de bază), precum gestionarea parolelor și aplicarea actualizărilor, subliniind că nu poți verifica „în fiecare minut” ce face persoana responsabilă de o platformă. „Nu știi dacă el a pus undeva pe net parola, dacă el nu și-a făcut actualizările.” În același timp, Gheorghiu a afirmat că instituțiile „își fac treaba” sau „cel puțin la nivelul acesta de securitate cibernetică măsurile au fost luate”, dar că vulnerabilitățile pot apărea tocmai din erori individuale. Ce urmează: accent pe actualizări și controlul parolelor Gheorghiu a spus că „două incidente” recente ar trebui tratate ca o lecție, astfel încât situații similare să nu se repete, prin atenționarea departamentelor IT din instituțiile publice asupra unor obligații operaționale: actualizări la timp și prudență în stabilirea și păstrarea parolelor. „Ar trebui să folosim aceste două incidente (...) ca o lecție (...) și să atragem atenția departamentelor de IT (...) că trebuie să facă aceste actualizări și să aibă grijă ce fac cu parolele, ce parole pun.” Declarațiile vin în contextul discuțiilor publice despre atacuri cibernetice recente; vicepremierul a precizat însă că nu poate indica exact vulnerabilitatea până la finalizarea analizelor. [...]
Deciziile recente de aplicare a DMA riscă să slăbească protecțiile de securitate și confidențialitate pentru milioane de europeni , avertizează Google într-o poziție publicată pe Google Blog , într-un moment în care UE își intensifică presiunea de reglementare asupra marilor platforme digitale. Miza, din perspectiva companiei, este că unele măsuri impuse în numele concurenței ar putea reduce „barierele de siguranță” care limitează accesul aplicațiilor la date și funcții sensibile, crescând riscul de abuzuri și expuneri neintenționate. Android: acces mai larg pentru aplicații externe, cu riscuri de securitate Google susține că o decizie care vizează Android ar putea afecta securitatea dispozitivelor prin acordarea către aplicații externe a unor permisiuni „sensibile și puternice” fără mecanismele de verificare existente. Compania argumentează că asistenții cu inteligență artificială (IA) pot accesa deja în siguranță capabilitățile Android, iar producătorii de telefoane au un rol important în validarea acestora. În același context, Google invocă avertismentul agenției de securitate cibernetică a UE că „fundamentele securității contează mai mult ca niciodată în era IA”, sugerând că relaxarea controalelor ar veni într-un moment nefavorabil din perspectiva amenințărilor. Căutările utilizatorilor: risc de expunere către companii „nefamiliare” Un alt punct sensibil indicat de companie este posibilitatea ca „căutările private” ale europenilor să fie expuse către companii necunoscute utilizatorilor, fără anonimizare adecvată și fără ca aceștia să știe sau să își dea consimțământul. Google afirmă că un astfel de scenariu ar putea: slăbi confidențialitatea cetățenilor; crește riscul de expunere a secretelor comerciale ale companiilor; crea vulnerabilități cu potențial impact asupra securității naționale. Ce urmează: proces „flexibil” și ajustări pe baza dovezilor Potrivit poziției publicate, Comisia Europeană ar recunoaște nevoia unui proces flexibil, bazat pe dovezi, care să poată ține cont de aceste riscuri și să ajusteze măsurile în consecință. Google spune că a propus în mod repetat soluții care să protejeze utilizatorii și, în același timp, să respecte obiectivele DMA, și că va continua să susțină o abordare „echilibrată” între cerințele de piață și protecția securității și confidențialității. [...]
Atacul cibernetic asupra ANCPI a blocat e-Terra și e-mailurile instituției , iar cazul ridică semne de întrebare despre gestionarea vulnerabilităților vechi și despre riscul de expunere a datelor, potrivit HotNews . Hackerul care revendică atacul spune că motivația a fost „exclusiv câștigul financiar” și susține că a exploatat o vulnerabilitate cunoscută încă din 2021. Acesta a discutat în format text cu Euronews România, printr-o aplicație de mesagerie securizată, și a afirmat că nu vinde datele „chiar oricui”. Blocaj operațional la nivelul serviciilor de cadastru ANCPI a transmis că, începând de marți, 14 iulie, „toate sistemele informatice gestionate” de instituție sunt nefuncționale, inclusiv adresele de e-mail și aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra. Instituția descrie incidentul drept „cel mai grav” din istoria sa și estimează că e-Terra nu va putea fi repusă în funcțiune până la sfârșitul săptămânii. Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a declarat vineri, într-un răspuns pentru HotNews, că specialiștii săi colaborează cu ANCPI pentru gestionarea incidentului și limitarea impactului asupra serviciilor. Ce spune atacatorul despre date și răscumpărare Atacatorul, cunoscut online ca „ ByteToBreach ”, despre care autoritățile române ar avea informații că este de origine algeriană, a transmis un mesaj de scuze pentru efectele produse: „Îmi pare rău pentru problemele pe care le-am cauzat pentru cetățeni și pentru echipa IT care lucrează acum din greu la ANCPI”. Întrebat dacă utilizatorii ar trebui să fie îngrijorați dacă datele au fost compromise, acesta a răspuns: „Nu vând aceste date chiar oricui”. Hackerul a negat și informația potrivit căreia ar fi cerut o răscumpărare de 10 milioane de euro, afirmând: „Oricărui om întreg la minte i-ar fi rușine să ceară un astfel de preț. Aceste lucruri se discută doar între părțile relevante”. Date scoase la vânzare și acuzații privind ștergerea din copii de rezervă Publicația de investigație Public Record a relatat că pe un site unde sunt tranzacționate scurgeri de date a apărut un anunț legat de ANCPI, iar autorul postării ar fi avertizat că a început să șteargă din back-upuri (copii de rezervă folosite pentru restaurarea datelor). În același mesaj, atacatorul susține că ar deține inclusiv o copie a serverelor GitLab cu cod sursă pentru sisteme precum Eterra și RENNS și menționează și o versiune a unui program de tip ransomware (software de șantaj care criptează datele). Separat, compania israeliană de securitate cibernetică Kela îl descrie pe autorul anunțului ca pe un infractor care comercializează date sensibile la nivel global, inclusiv din domenii precum bănci și guverne. O sursă „la curent cu incidentul” a declarat anterior pentru HotNews că autoritățile investighează o posibilă cerere de răscumpărare din partea unei grupări de hackeri, însă informația rămâne la nivel de verificare, conform sursei citate. [...]
Procurorii americani au pus sub acuzare doi suspecți pentru spălarea a 43 de milioane de dolari (aprox. 197 milioane lei) proveniți din fraude de investiții derulate online, într-un dosar care arată cum rețelele de „mule” și firmele-paravan mută rapid banii victimelor în afara SUA, potrivit Bleeping Computer . Cei doi acuzați sunt Zhuoying Chen (27 de ani) și Haojie Zhang (38 de ani), descriși ca fiind implicați în coordonarea unei rețele de peste o duzină de persoane, activă în Queens și Brooklyn, în perioada 2020–2022. Conform unui rechizitoriu făcut public, ei ar fi transferat cel puțin 43 de milioane de dolari către conturi bancare din China, folosind 140 de conturi asociate cu aproximativ 45 de companii-paravan. Cum funcționa frauda și de ce contează pentru combaterea criminalității cibernetice Schema de bază, descrisă în material, presupunea contactarea victimelor prin rețele sociale sau servicii de mesagerie, construirea unei relații de încredere și convingerea acestora să investească în oportunități false. Victimelor li se prezentau profiluri și câștiguri fictive pentru a le determina să depună sume suplimentare, după care banii erau furați. Din perspectiva aplicării legii, miza este infrastructura de spălare: utilizarea masivă de conturi și entități juridice pentru a fragmenta și disimula fluxurile financiare, apoi pentru a le transfera peste graniță. În dosar, un oficial al U.S. Immigration and Customs Enforcement (HSI) , John A. Condon, a descris rețeaua ca fiind una „sofisticată”, care ar fi spălat economiile de-o viață ale victimelor. Riscul penal și contextul mai larg al pierderilor Dacă vor fi găsiți vinovați de conspirație pentru spălare de bani, Chen și Zhang riscă o pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare. Cazul vine pe fondul unei creșteri puternice a fraudelor de investiții: potrivit raportului FBI „ Internet Crime Report ” pentru 2025, frauda investițională a reprezentat 49% din toate incidentele legate de escrocherii raportate anul trecut, cu pierderi declarate de 8,6 miliarde de dolari (aprox. 39,6 miliarde lei), în creștere de la 6,5 miliarde de dolari în 2024 (aprox. 29,9 miliarde lei). În același context, publicația notează și alte acțiuni recente ale autorităților: condamnarea în lipsă la 20 de ani de închisoare a unui fugar legat de o schemă internațională de investiții în criptomonede de 73 de milioane de dolari, punerea sub acuzare a altor patru suspecți într-o schemă „pig butchering” asociată cu pierderi de peste 80 de milioane de dolari, precum și înființarea în SUA a unei structuri dedicate („Scam Center Strike Force”) pentru perturbarea rețelelor de escrocherii cu criptomonede. De asemenea, sunt menționate destructurări în Europa ale unor rețele de fraudă investițională cu pierderi estimate la peste 150 de milioane de euro. [...]
Date sustrase din infrastructura ANCPI ar fi ajuns la vânzare online, iar întreruperea prelungită a sistemelor IT riscă să blocheze temporar operațiuni din piața imobiliară , în condițiile în care aplicația e-Terra rămâne indisponibilă cel puțin până la finalul săptămânii, potrivit Profit . Un atacator, citat de Public Record , susține că deține „datele cetățenilor români” provenite din baze de date colectate prin rețelele ANCPI și „o copie a serverelor GitLab” care ar conține codul-sursă al sistemelor instituției, inclusiv e-Terra și RENNS, precum și „o versiune a micului meu program de ransomware” (software malițios care criptează date și poate fi folosit pentru șantaj). În același timp, o sursă la curent cu incidentul a declarat pentru HotNews că autoritățile verifică o posibilă cerere de răscumpărare din partea unei grupări de hackeri. Ce spune ANCPI și cât durează indisponibilitatea ANCPI afirmă că a fost ținta unui atac cibernetic care a produs „cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria instituției”, dar susține că „datele administrate prin sistemele informatice gestionate de ANCPI sunt în siguranță și nu au fost compromise”. Instituția a transmis că, începând de marți, 14 iulie, toate sistemele informatice gestionate de ANCPI – inclusiv adresele de e-mail și aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra – sunt nefuncționale. Estimarea comunicată este că, „cel mai probabil”, e-Terra nu va fi disponibilă până la finalul săptămânii curente. De ce contează pentru economie: efectul operațional în tranzacții și servicii Indisponibilitatea e-Terra și a canalelor de comunicare ale instituției poate întârzia activități care depind de accesul la datele de cadastru și carte funciară, într-un moment în care piața imobiliară și serviciile conexe (notariat, evaluare, creditare) au nevoie de fluxuri operaționale predictibile. ANCPI spune că echipele tehnice lucrează la restabilirea funcționării „în condiții de siguranță”, iar cauza incidentului nu poate fi detaliată deocamdată, deoarece este investigată de instituțiile abilitate. Ce urmează: investigații și lipsa unor detalii oficiale suplimentare Circumstanțele atacului sunt investigate de autoritățile competente, iar, până la acest moment, alte instituții nu au făcut precizări oficiale suplimentare despre incident, potrivit informațiilor citate. În paralel, în spațiul public circulă afirmații ale atacatorului privind date scoase la vânzare, însă acestea nu sunt confirmate oficial de ANCPI în materialul citat. [...]
Datele sustrase din sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) au ajuns la vânzare online, ceea ce ridică riscul de expunere a informațiilor despre cetățeni și de prelungire a blocajului operațional al instituției , potrivit HotNews . Scurgerea de date ar fi fost listată la vânzare pe 15 iulie, conform publicației de investigație Public Record, care a indicat și anunțul apărut pe un forum dedicat comercializării de baze de date obținute ilegal. Ce spune atacatorul că ar fi obținut În postarea de vânzare, autorul susține că deține atât date ale cetățenilor „provenite din diverse baze de date colectate prin rețelele ANCPI”, cât și o copie a serverelor GitLab, despre care afirmă că ar conține codul-sursă al sistemelor instituției (inclusiv Eterra și RENNS). În același mesaj, atacatorul afirmă că a început să șteargă din copiile de siguranță (back-upuri), adică din seturile de date folosite pentru restaurarea sistemelor în caz de incident. Kela, o companie israeliană de securitate cibernetică, îl descrie pe autorul anunțului drept un infractor cibernetic cu competențe tehnice, care ar comercializa date sensibile la nivel global, inclusiv provenite de la companii aeriene, bănci și guverne. Impact operațional: sisteme indisponibile și termen de repornire estimat ANCPI se confruntă cu ceea ce instituția numește „cel mai grav incident tehnic din istoria” sa. Începând de marți, 14 iulie, toate sistemele informatice gestionate de agenție sunt nefuncționale, inclusiv adresele de e-mail și aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra, potrivit unui comunicat citat de News.ro. Instituția estimează că e-Terra nu va putea fi repusă în funcțiune până la sfârșitul acestei săptămâni. Ancheta și răspunsul autorităților O sursă la curent cu incidentul a declarat pentru HotNews că autoritățile verifică o posibilă cerere de răscumpărare din partea unei grupări de hackeri care ar fi lansat atacul. Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a transmis, într-un răspuns pentru HotNews, că specialiștii săi colaborează cu Agenția de Cadastru pentru gestionarea incidentului și limitarea impactului asupra serviciilor instituției. [...]
