Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Portul Constanța introduce, de marți, două sisteme autonome de detectare a dronelor maritime, o măsură cu impact operațional direct asupra securității infrastructurii critice și a activităților comerciale din port, potrivit Economedia. Decizia vine după incidentul din iunie, când o dronă maritimă s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere, fără victime.
Sunt două sisteme maritime autonome Triton, care vor fi amplasate în zona digurilor de nord și de sud ale portului. Echipamentele sunt concepute pentru detectarea și monitorizarea dronelor maritime.
Sistemele vor fi operate și supravegheate de specialiști ai companiei americane Ocean Aero Inc., producătorul acestora. Administrația Porturilor Maritime Constanța susține că utilizarea echipamentelor nu va afecta siguranța navigației și se va desfășura cu respectarea măsurilor de securitate.
Administrația portuară indică drept obiectiv identificarea celor mai eficiente soluții pentru protejarea acvatoriului portuar și îmbunătățirea capacității de reacție la riscuri de securitate. În același timp, măsura vizează consolidarea protecției infrastructurii critice și creșterea nivelului de siguranță pentru companiile care operează pe platforma portuară.
Conform specificațiilor tehnice citate, Triton poate funcționa autonom:
Sistemul poate alterna automat între navigația la suprafață și cea submersă pentru a colecta informații atât deasupra, cât și sub nivelul mării.
Instalarea are loc la aproape două luni după incidentul în care o dronă maritimă s-a autodetonat lângă terminalele petroliere. Ulterior, Ucraina a confirmat că drona aparținea flotei sale și a indicat că ar fi fost afectată de mijloace de război electronic ale Rusiei.
După incident, președintele Nicușor Dan a spus că autoritățile române și ucrainene au convenit asupra unor măsuri pentru a preveni situații similare. În acest cadru, introducerea sistemelor autonome în Portul Constanța ridică nivelul de supraveghere și reacție în zona portuară, cu efect direct asupra continuității operațiunilor în proximitatea terminalelor sensibile.
Recomandate
Amenințările Iranului privind cablurile submarine din Strâmtoarea Hormuz ridică un risc operațional direct pentru conectivitatea de date și pentru fluxurile comerciale digitale din regiune, într-un context de escaladare militară început în februarie, potrivit Tom's Hardware . Generalul Hossein Mohebbi, purtător de cuvânt al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), a declarat la un eveniment din această săptămână că mai multe cabluri submarine de fibră optică din zonă ar fi „ținte noi legitime” pentru atacuri viitoare, relatează The Telegraph . În aceeași relatare, Mohebbi susține că „șapte cabluri mari” trec pe sub Strâmtoarea Hormuz și că „toate datele de internet și comerciale” ar trece prin acestea. De ce contează pentru companii: un punct de vulnerabilitate pentru date și operațiuni Dincolo de dimensiunea militară, mesajul IRGC indică o posibilă extindere a conflictului către infrastructura critică de comunicații. În termeni practici, cablurile submarine sunt coloana vertebrală a traficului internațional de date, iar o întrerupere în Strâmtoarea Hormuz ar putea afecta conectivitatea și continuitatea operațiunilor pentru companii care depind de transferuri de date transfrontaliere (servicii digitale, plăți, logistică, comunicații corporative). Sursa nu oferă detalii tehnice sau un calendar privind un atac, iar afirmațiile despre volumul de trafic („toate datele”) nu sunt însoțite de date independente în textul citat. Ce semnal transmite IRGC: represalii dacă infrastructura Iranului este lovită Separat, un alt general IRGC, Yadollah Javani, adjunct politic al organizației, ar fi sugerat că, dacă infrastructura iraniană este atacată, Iranul ar răspunde prin atacarea cablurilor, potrivit unor comentarii relatate de Iran International . În acest stadiu, informația rămâne la nivel de amenințare și condiționare, însă include explicit infrastructura de telecomunicații ca posibilă țintă, ceea ce crește riscul perceput pentru operatori și pentru companiile cu expunere operațională în regiune. [...]
Atacul cibernetic a perturbat sisteme esențiale și a încetinit lucrările la tunelul Fehmarn Belt, unul dintre marile proiecte de infrastructură care ar urma să lege Danemarca de Germania, potrivit Antena 3 . Incidentul ridică un semnal de risc operațional pentru șantierele de infrastructură critică, unde dependența de sisteme digitale poate transforma un atac informatic într-o problemă de continuitate a lucrărilor. Firma vizată este Femern Link Contractors (FLC) , implicată în construcția tunelului Fehmarn Belt din Rødbyhavn, Danemarca. Conform informațiilor citate de The Copenhagen Post, ziarul danez Lolland-Falsters Folketidende susține că atacul a scos din funcțiune mai multe sisteme esențiale și a afectat „semnificativ” desfășurarea lucrărilor. Ce se știe oficial și ce rămâne neclar FLC a informat Sund & Bælt, compania de stat daneză care supraveghează marile proiecte de infrastructură de transport, în legătură cu incidentul. Directorul de comunicare al Sund & Bælt, Jens Villemoes, a transmis că instituția este în dialog cu FLC, dar că, la acest moment, nu are informații suplimentare. „Suntem în dialog cu FLC în legătură cu această situație și, în acest moment, nu avem informații suplimentare.” Sund & Bælt nu a oferit detalii despre ce sisteme au fost afectate, amploarea exactă a perturbărilor sau cine ar putea fi în spatele atacului. Context: proiect transfrontalier cu miză de conectivitate Construcția tunelului Fehmarn Belt a început pe partea daneză în 2020 și pe partea germană în 2021. Tunelul va conecta Rødbyhavn (Danemarca) de Puttgarden (Germania), iar după finalizare călătoria ar urma să dureze șapte minute cu trenul și 10 minute cu mașina. Proiectul este prezentat ca parte a unei rețele mai ample de tuneluri feroviare în Europa, menite să crească viteza și capacitatea de transport, inclusiv pentru marfă, pe coridoare feroviare vechi care traversează Alpii. În paralel, Danemarca are în derulare mai multe proiecte de legături rutiere-feroviare (tuneluri, insule artificiale și poduri) către Europa continentală și Suedia, cu un alt proiect sub Marea Baltică spre Germania vizat pentru începutul anilor 2030. [...]
Binance spune că a acoperit deja circa 80% din pierderea de 6,3 miliarde de dolari (aprox. 28,4 miliarde lei) după compromiterea unor portofele și retrageri neautorizate, iar restul îl cumpără din piață și prin tranzacții extrabursiere (OTC), potrivit Profit . Miza imediată pentru utilizatori este continuitatea operațională: compania afirmă că va compensa integral pierderile și că lucrează la reluarea retragerilor. Binance afirmă că portofelele i-au fost compromise, iar atacatorii au furat active token în valoare de aproximativ 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,4 miliarde lei). Compania susține că a alocat peste 6,34 miliarde dolari din fonduri proprii pentru a gestiona incidentul, din care 5 miliarde dolari sunt deja deținute în aceleași tipuri de active afectate (de exemplu USDC, USDT, BTC, ETH, BNB), ceea ce ar acoperi aproximativ 80% din cantitatea afectată. Cum încearcă Binance să limiteze pierderile și să recupereze fondurile În primele 24 de ore de la identificarea incidentului, compania spune că a luat măsuri de limitare a riscului și de întărire a controalelor, inclusiv revocarea autorizațiilor afectate și implementarea unor controale suplimentare pentru a preveni activități neautorizate. Pe partea de recuperare, Binance afirmă că lucrează cu forțele de ordine, firme specializate în analiză blockchain, emitenți de active și parteneri din industrie pentru urmărirea și înghețarea fondurilor. Potrivit companiei, aproximativ 3 miliarde de dolari au fost „înghețate la lanț” până în prezent, iar alte eforturi de recuperare ar urma să continue. Separat, Tether și Circle ar fi înghețat împreună 1,79 miliarde de dolari în USDT și USDC care erau transferate din portofelele Binance, conform informațiilor redate de Profit. Ce spune compania despre cauza incidentului și ce urmează Investigația internă inițială ar fi indicat posibilitatea implicării unui laptop compromis, însă ulterior ar fi fost identificate „puncte suplimentare de încălcare”. În acest stadiu, Binance afirmă că nu a găsit dovezi că ar fi fost compromise cheile private ale portofelului, iar ancheta rămâne în desfășurare. Operațional, compania spune că urmărește reluarea retragerilor în aproximativ 34 de ore, condiționat de finalizarea controalelor de securitate, cu o repornire etapizată. Totodată, Binance afirmă că va face o revizuire completă a securității și va publica un raport tehnic detaliat, iar în aproximativ 48 de ore ar urma să comunice constatări tehnice suplimentare, după verificare și dacă divulgarea nu afectează investigația. În paralel, compania indică drept obiectiv verificarea publică a fondurilor utilizatorilor prin mecanismul de „Dovadă a Rezervelor” (Proof of Reserves), adică o metodă prin care o platformă încearcă să demonstreze că deține active suficiente pentru a acoperi soldurile clienților. Context: dimensiunea atacului și reacția pieței Profit notează că incidentul „se conturează” drept cel mai mare atac cibernetic din istoria pieței activelor digitale, depășind atacul de 1,5 miliarde de dolari asupra Bybit din 2025 . Companiile TRM Labs și Chainalysis ar fi atribuit atacul unei echipe de atacatori din Coreea de Nord, cunoscută drept TraderTraitor, potrivit BBC, menționează publicația. În același timp, Bitcoin se tranzacționa la aproximativ 78.030 de dolari (aprox. 351.000 lei), în scădere cu 2,4% în ultimele 24 de ore și cu 4,6% în ultimele șapte zile, conform datelor citate. [...]
Exploatarea „în lanț” a PHP2Shell cu o vulnerabilitate de escaladare de privilegii din Linux a permis atacatorilor să obțină acces „root” pe 25 de servere și să compromită firewall-uri asociate unor organizații afiliate guvernului SUA , potrivit TechRadar . Miza operațională este că atacul pornește de la o singură cerere HTTPS neautentificată către o interfață de administrare care „nu ar fi trebuit expusă la internet” și poate escalada rapid spre rețeaua internă. Conform publicației, confirmarea vine dintr-un raport al companiei de securitate cibernetică Dream , care susține că a observat primele compromiteri confirmate prin PHP2Shell, după o perioadă în care existau multe încercări și scanări, dar fără breșe reușite. Ținta: firewall-uri Palo Alto Networks cu PAN-OS învechit Dream afirmă că atacatorii – descriși ca actori de amenințare chinezi – au vizat firewall-uri Palo Alto Networks care rulau PAN-OS într-o versiune mai veche, vulnerabilă. Atacurile ar fi început la 23 octombrie 2026 și ar fi inclus sondarea unor organizații din SUA, Japonia, Taiwan și Coreea de Sud, înainte ca accentul să se mute pe aceste echipamente. În scenariul descris, atacatorii au „înlanțuit” (au combinat) PHP2Shell cu o vulnerabilitate de escaladare locală a privilegiilor numită Fragnesia, urmărită ca CVE-2026-46300, pentru a obține acces „root” (control complet) pe sistem. De la acces inițial la atacuri Active Directory, în minute După compromiterea dispozitivelor, atacatorii ar fi rulat aproximativ 40 de scripturi personalizate de post-exploatare, potrivit Dream. Raportul citat de TechRadar descrie o progresie rapidă de la acces inițial la mișcări laterale în rețea și atacuri asupra Active Directory (componenta folosită frecvent în organizații pentru administrarea identităților și accesului). „În câteva ore de la compromiterea unui firewall afiliat guvernului SUA, au tunelat în rețeaua internă, au compromis un al treilea server folosind același exploit PHP2Shell și au lansat o campanie completă de atac asupra Active Directory – totul printr-un lanț care a început cu o singură cerere HTTPS neautentificată către o interfață de management care nu ar fi trebuit expusă la internet.” Dream mai susține că întregul lanț – de la conexiune HTTPS neautentificată până la un webshell persistent cu privilegii „root” – se poate încheia în mai puțin de 15 minute și că atacatorii ar putea încă avea acces, deși cercetătorii nu au putut stabili obiectivul final pe baza artefactelor găsite. Identificarea țintelor: FOFA și indicii de utilizare a unor instrumente cu AI Incidentul nu ar fi fost „AI-powered” în sensul automatizării complete, potrivit evaluării Dream, deși ar fi existat indicii de utilizare a unor instrumente: ar fi fost găsite instalate Claude Code și o platformă de securitate ofensivă numită AIscan, configurată cu modele chinezești (DeepSeek și Kimi). De asemenea, ar fi fost identificate chei API pentru FOFA, un motor chinezesc de căutare a sistemelor expuse pe internet, similar cu Shodan. Cu ajutorul FOFA, atacatorii ar fi identificat aproximativ 19.000 de firewall-uri Palo Alto Networks conectate la internet, folosite ca punct de plecare pentru atacuri, mai notează TechRadar, citând Dream. [...]
Orange Cyberdefense își extinde capacitățile de detecție și răspuns la incidente prin integrarea treptată a modelului Mistral Large 4 , într-un demers care pune accent pe controlul datelor și pe utilizarea infrastructurii europene, potrivit The Next Web . Compania franceză de securitate cibernetică a intrat joi în programul de „design partners” pentru Mistral Large 4, devenind primul furnizor european de servicii de securitate gestionate (managed security services provider) care participă. Ținta inițială a implementării sunt clienții din mediul de afaceri și sectorul public, iar termenii financiari ai acordului nu au fost făcuți publici. Ce se schimbă operațional: audit, testare și investigații mai rapide Orange Cyberdefense spune că va folosi cel mai nou model Mistral pentru a testa sistemele clienților în căutarea vulnerabilităților, pentru a investiga breșe și pentru a accelera răspunsul la atacuri cibernetice. Primele utilizări anunțate vizează: audituri tehnice; testare de penetrare (penetration testing), adică simularea unor atacuri pentru a identifica puncte slabe; evaluarea modului în care un atacator ar putea obține acces; investigarea incidentelor după o breșă, pentru a înțelege ce s-a întâmplat și a răspunde mai rapid. De ce contează: controlul datelor și infrastructură europeană Un element central al aranjamentului este că Orange Cyberdefense își va rula modelele de securitate pe computere din centrele de date europene ale Mistral. Compania susține că această abordare îi ajută pe clienți să păstreze controlul asupra datelor, aspect tot mai important când inteligența artificială este folosită în activități sensibile de securitate. În același context, Mistral își poziționează strategia în jurul flexibilității de implementare și a controlului datelor, ca argument pentru utilizarea modelelor „deschise”, în opoziție cu dependența de sisteme de inteligență artificială închise. Publicația amintește și discuția despre „closed AI systems” într-un material separat, disponibil aici: The Next Web . Context: ce este Mistral Large 4 și în ce fază e varianta pentru securitate Mistral a lansat Large 4 la începutul lunii octombrie, descriindu-l ca un model cu un trilion de parametri, iar ulterior a pus la dispoziție „weights” (ponderile modelului) pentru descărcare, astfel încât dezvoltatorii să îl poată rula și adapta pe cont propriu. O versiune orientată spre securitate cibernetică este testată în prezent de un grup restrâns de parteneri, cu restricția de a o folosi doar pe sisteme pe care le dețin sau pentru care au permisiune de evaluare. Orange Cyberdefense își justifică parteneriatul și prin experiența anterioară: din aprilie 2025, compania folosește un instrument de la Qevlar AI în centrele sale operaționale de securitate, unde sunt monitorizate sistemele clienților pentru amenințări. „Această alianță între Orange Cyberdefense și Mistral AI consolidează fundația securității cibernetice augmentate de o inteligență artificială de încredere”, a declarat Anis Trabelsi, șeful de inovație și AI la Orange Cyberdefense. [...]
CodeRabbit își extinde analiza de securitate dincolo de modificările punctuale dintr-un pull request , folosind GPT‑6.1 Sol pentru a corela comportamente între fișiere și componente în baze de cod complexe, potrivit OpenAI . Miza operațională este reducerea „unghiurilor moarte” din revizuirea codului, acolo unde o schimbare aparent minoră poate afecta biblioteci comune, dependențe și mecanisme de protecție din alte zone ale aplicației. Modelul GPT‑6.1 Sol este folosit ca model principal în „agentul de securitate” al CodeRabbit, cu rolul de a extinde revizuirea dincolo de diferențele (diff) dintr-un singur set de modificări. Conform descrierii, Sol ajută la conectarea efectelor unei schimbări între fișiere și componente, pentru a scoate la iveală potențiale probleme de securitate care altfel ar putea trece neobservate. Un element important pentru echipele de inginerie și securitate este poziționarea produsului față de instrumentele existente: revizuirea CodeRabbit este „independentă de agentul care a scris codul” și „completează scanerele consacrate”, iar sistemul mai folosește și alte modele avansate și instrumente de securitate. OpenAI nu oferă însă în material detalii despre rate de detecție, comparații cantitative sau metodologii de evaluare. Cum este folosit Sol în fluxul de lucru Integrarea este descrisă pe mai multe niveluri, în funcție de profunzimea investigației: Pull-request review : Sol analizează schimbările pe măsură ce dezvoltatorii lucrează, în timpul revizuirii unui pull request. Deep Scan : suportă investigații mai ample la nivel de depozit (repository), inclusiv dependențe și interacțiuni între componente. CodeRabbit Secure : extinde investigația către depozite conectate (de exemplu, o bibliotecă de autentificare partajată), pentru a evalua cum o slăbiciune poate afecta un sistem mai larg. De la identificare la remediere, cu „omul în control” OpenAI notează că CodeRabbit folosește GPT‑6.1 Sol pentru a semnala probleme legate de securitate în „mii de depozite și organizații”, iar constatările sunt introduse în fluxurile de pull request pe care dezvoltatorii le folosesc deja pentru revizuire și îmbunătățire. Componenta „Secure” leagă investigația de remediere: pentru constatările selectate de utilizator, sistemul poate încerca verificarea exploatării într-un „sandbox” izolat, fără a testa sisteme de producție. Pentru anumite tipuri de probleme, poate și redacta un pull request cu o propunere de fix, care rămâne de revizuit și aprobat de o persoană. Materialul insistă că responsabilitatea finală rămâne la oameni: revizorii umani decid ce schimbări sunt livrate în producție. Linkuri menționate în sursă Detalii despre GPT‑6.1 Sol: https://openai.com/index/introducing-gpt-6-1-sol/ Detalii despre CodeRabbit Secure: https://www.coderabbit.ai/security [...]
