Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
România riscă să-și blocheze digitalizarea fără salarii competitive pentru specialiștii în securitate cibernetică, avertizează ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, într-o declarație preluată de Economedia. În lipsa unei politici unitare și a unor echipe bine plătite, instituțiile publice rămân vulnerabile, iar incidentele recente arată că „digitalizarea merge” mai repede decât capacitatea statului de a o apăra.
Darău spune că una dintre problemele structurale este felul „în colțișorul lui” în care s-a făcut digitalizarea: fiecare instituție și-a construit propriile soluții, fără o abordare unitară pentru securitatea cibernetică. În acest context, riscurile sunt tratate inegal, iar multe instituții publice „nu sunt conștiente” de expunerea lor.
„Digitalizarea merge și va merge întotdeauna ceva mai repede decât securitatea cibernetică. Primul lucru este să fim conștienți de riscuri. Din păcate, foarte multe instituții publice nu sunt conștiente de aceste riscuri.”
Ministrul a făcut trimitere la problemele informatice de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), unde, potrivit lui, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) intervine „foarte rapid” după notificare și lucrează împreună cu echipa ANCPI pentru restaurarea serviciilor și repunerea sistemelor „în producție” (adică în funcționare pentru utilizatori).
În același timp, el afirmă că astfel de episoade scot la iveală „lipsuri în pregătirea pentru incidente de securitate”, amintind și de un incident anterior la ghișeul.ro. În material este menționată și poziția șefului DNSC, Dan Cîmpean, care a spus că atacul asupra infrastructurii IT a ANCPI „nu a fost unul complex” și „putea fi prevenit”.
Punctul central al mesajului lui Darău este legat de resursa umană: instituțiile care securizează sistemele informatice au nevoie de mai mulți specialiști „bine pregătiți” și „bine plătiți”. El leagă direct această nevoie de discuțiile despre Legea salarizării unitare și avertizează că statul nu poate construi capacitate reală de securitate cibernetică dacă se bazează pe salarii de 5.000–7.000 de lei, deoarece specialiștii competenți vor pleca în sectorul privat.
„Nu o să putem face cu niște funcționari plătiți cu 5.000, 6.000 sau 7.000 de lei, care oricând, dacă sunt buni, vor pleca în piață.”
Ministrul susține că România are nevoie de coordonare instituțională pentru transformarea digitală la nivelul întregului stat și că digitalizarea împreună cu securitatea cibernetică ar trebui să fie între „top 3–5 priorități” în următorii ani, indiferent de guverne. În lipsa unei abordări „serioase și planificate”, avertizează el, vor continua întreruperile de sisteme și coexistența dintre servicii online și birocrația clasică, concluzionând că „aproape că nu suntem digitalizați”.
Recomandate
Germania își ridică oficial nivelul de amenințare, iar companiile pot vedea efecte în costuri și măsuri de securitate după ce ministrul german de Interne a anunțat că a revizuit evaluarea la „mare amenințare”, pe baza unor informații și indicii mai numeroase privind planuri de atac, potrivit Economica . Politicianul conservator a declarat pentru ediția de duminică a ziarului Die Welt că „informațiile sporite și imaginile obținute de serviciile speciale” l-au determinat să schimbe evaluarea anterioară. În noul cadru, „în Germania riscul unor atacuri trebuie așteptat oricând”, iar planurile de atac împotriva țării ar fi „clar recognoscibile”, conform declarațiilor citate. De ce contează pentru mediul economic și operațional Ridicarea nivelului de amenințare tinde să se traducă în practică prin măsuri de securitate mai stricte și o presiune suplimentară pe continuitatea operațiunilor, în special pentru infrastructuri și organizații cu expunere ridicată (transport, evenimente, spații comerciale, logistică, instituții). În material nu sunt detaliate măsuri concrete, însă semnalul oficial indică o intensificare a atenției autorităților și, implicit, un context mai exigent pentru managementul riscurilor. Ce invocă ministrul de Interne Potrivit aceleiași surse, ministrul își justifică evaluarea prin: un volum mai mare de informații, atât de la serviciile de informații germane, cât și de la aliați; „incidente mai concrete” soldate cu pagube; dezvoltarea unor rețele de agenți în Germania și în afara ei, care ar plănui acte de spionaj și sabotaj. Dobrindt mai spusese anterior că va crește nivelul de amenințare, anunț făcut la conferința miniștrilor de interne de acum o lună, conform articolului. [...]
Atacul cibernetic asupra ANCPI a blocat e-Terra și e-mailurile instituției , iar cazul ridică semne de întrebare despre gestionarea vulnerabilităților vechi și despre riscul de expunere a datelor, potrivit HotNews . Hackerul care revendică atacul spune că motivația a fost „exclusiv câștigul financiar” și susține că a exploatat o vulnerabilitate cunoscută încă din 2021. Acesta a discutat în format text cu Euronews România, printr-o aplicație de mesagerie securizată, și a afirmat că nu vinde datele „chiar oricui”. Blocaj operațional la nivelul serviciilor de cadastru ANCPI a transmis că, începând de marți, 14 iulie, „toate sistemele informatice gestionate” de instituție sunt nefuncționale, inclusiv adresele de e-mail și aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra. Instituția descrie incidentul drept „cel mai grav” din istoria sa și estimează că e-Terra nu va putea fi repusă în funcțiune până la sfârșitul săptămânii. Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a declarat vineri, într-un răspuns pentru HotNews, că specialiștii săi colaborează cu ANCPI pentru gestionarea incidentului și limitarea impactului asupra serviciilor. Ce spune atacatorul despre date și răscumpărare Atacatorul, cunoscut online ca „ ByteToBreach ”, despre care autoritățile române ar avea informații că este de origine algeriană, a transmis un mesaj de scuze pentru efectele produse: „Îmi pare rău pentru problemele pe care le-am cauzat pentru cetățeni și pentru echipa IT care lucrează acum din greu la ANCPI”. Întrebat dacă utilizatorii ar trebui să fie îngrijorați dacă datele au fost compromise, acesta a răspuns: „Nu vând aceste date chiar oricui”. Hackerul a negat și informația potrivit căreia ar fi cerut o răscumpărare de 10 milioane de euro, afirmând: „Oricărui om întreg la minte i-ar fi rușine să ceară un astfel de preț. Aceste lucruri se discută doar între părțile relevante”. Date scoase la vânzare și acuzații privind ștergerea din copii de rezervă Publicația de investigație Public Record a relatat că pe un site unde sunt tranzacționate scurgeri de date a apărut un anunț legat de ANCPI, iar autorul postării ar fi avertizat că a început să șteargă din back-upuri (copii de rezervă folosite pentru restaurarea datelor). În același mesaj, atacatorul susține că ar deține inclusiv o copie a serverelor GitLab cu cod sursă pentru sisteme precum Eterra și RENNS și menționează și o versiune a unui program de tip ransomware (software de șantaj care criptează datele). Separat, compania israeliană de securitate cibernetică Kela îl descrie pe autorul anunțului ca pe un infractor care comercializează date sensibile la nivel global, inclusiv din domenii precum bănci și guverne. O sursă „la curent cu incidentul” a declarat anterior pentru HotNews că autoritățile investighează o posibilă cerere de răscumpărare din partea unei grupări de hackeri, însă informația rămâne la nivel de verificare, conform sursei citate. [...]
O vulnerabilitate banală, precum expunerea unei parole, poate declanșa incidente cibernetice cu impact asupra funcționării instituțiilor , iar prevenția ține în mare măsură de disciplina operațională din IT, nu doar de „controlul” conducerii, a declarat vicepremierul interimar pentru reforma companiilor de stat, Oana Gheorghiu , potrivit Mediafax . Într-o intervenție la B1TV , Gheorghiu a spus că un conducător de instituție „nu poate să controleze fiecare lucru”, iar în cazul atacurilor cibernetice recente „e suficient ca un singur om să greșească”. Ea a invocat informații apărute „în spațiul public” potrivit cărora unele parole ar fi fost disponibile pe internet, ceea ce ar indica „o scăpare, o neglijență”. „Din ce am citit în spațiul public, unele parole erau pe internet. Asta este clar o scăpare, o neglijență. Dar nu mă pot pronunța până când nu se fac analizele și nu se vede exact care a fost vulnerabilitatea.” Ce înseamnă, practic, „scăparea” invocată Vicepremierul a legat riscul de elemente de igienă cibernetică (măsuri de bază), precum gestionarea parolelor și aplicarea actualizărilor, subliniind că nu poți verifica „în fiecare minut” ce face persoana responsabilă de o platformă. „Nu știi dacă el a pus undeva pe net parola, dacă el nu și-a făcut actualizările.” În același timp, Gheorghiu a afirmat că instituțiile „își fac treaba” sau „cel puțin la nivelul acesta de securitate cibernetică măsurile au fost luate”, dar că vulnerabilitățile pot apărea tocmai din erori individuale. Ce urmează: accent pe actualizări și controlul parolelor Gheorghiu a spus că „două incidente” recente ar trebui tratate ca o lecție, astfel încât situații similare să nu se repete, prin atenționarea departamentelor IT din instituțiile publice asupra unor obligații operaționale: actualizări la timp și prudență în stabilirea și păstrarea parolelor. „Ar trebui să folosim aceste două incidente (...) ca o lecție (...) și să atragem atenția departamentelor de IT (...) că trebuie să facă aceste actualizări și să aibă grijă ce fac cu parolele, ce parole pun.” Declarațiile vin în contextul discuțiilor publice despre atacuri cibernetice recente; vicepremierul a precizat însă că nu poate indica exact vulnerabilitatea până la finalizarea analizelor. [...]
Deciziile recente de aplicare a DMA riscă să slăbească protecțiile de securitate și confidențialitate pentru milioane de europeni , avertizează Google într-o poziție publicată pe Google Blog , într-un moment în care UE își intensifică presiunea de reglementare asupra marilor platforme digitale. Miza, din perspectiva companiei, este că unele măsuri impuse în numele concurenței ar putea reduce „barierele de siguranță” care limitează accesul aplicațiilor la date și funcții sensibile, crescând riscul de abuzuri și expuneri neintenționate. Android: acces mai larg pentru aplicații externe, cu riscuri de securitate Google susține că o decizie care vizează Android ar putea afecta securitatea dispozitivelor prin acordarea către aplicații externe a unor permisiuni „sensibile și puternice” fără mecanismele de verificare existente. Compania argumentează că asistenții cu inteligență artificială (IA) pot accesa deja în siguranță capabilitățile Android, iar producătorii de telefoane au un rol important în validarea acestora. În același context, Google invocă avertismentul agenției de securitate cibernetică a UE că „fundamentele securității contează mai mult ca niciodată în era IA”, sugerând că relaxarea controalelor ar veni într-un moment nefavorabil din perspectiva amenințărilor. Căutările utilizatorilor: risc de expunere către companii „nefamiliare” Un alt punct sensibil indicat de companie este posibilitatea ca „căutările private” ale europenilor să fie expuse către companii necunoscute utilizatorilor, fără anonimizare adecvată și fără ca aceștia să știe sau să își dea consimțământul. Google afirmă că un astfel de scenariu ar putea: slăbi confidențialitatea cetățenilor; crește riscul de expunere a secretelor comerciale ale companiilor; crea vulnerabilități cu potențial impact asupra securității naționale. Ce urmează: proces „flexibil” și ajustări pe baza dovezilor Potrivit poziției publicate, Comisia Europeană ar recunoaște nevoia unui proces flexibil, bazat pe dovezi, care să poată ține cont de aceste riscuri și să ajusteze măsurile în consecință. Google spune că a propus în mod repetat soluții care să protejeze utilizatorii și, în același timp, să respecte obiectivele DMA, și că va continua să susțină o abordare „echilibrată” între cerințele de piață și protecția securității și confidențialității. [...]
Date sustrase din infrastructura ANCPI ar fi ajuns la vânzare online, iar întreruperea prelungită a sistemelor IT riscă să blocheze temporar operațiuni din piața imobiliară , în condițiile în care aplicația e-Terra rămâne indisponibilă cel puțin până la finalul săptămânii, potrivit Profit . Un atacator, citat de Public Record , susține că deține „datele cetățenilor români” provenite din baze de date colectate prin rețelele ANCPI și „o copie a serverelor GitLab” care ar conține codul-sursă al sistemelor instituției, inclusiv e-Terra și RENNS, precum și „o versiune a micului meu program de ransomware” (software malițios care criptează date și poate fi folosit pentru șantaj). În același timp, o sursă la curent cu incidentul a declarat pentru HotNews că autoritățile verifică o posibilă cerere de răscumpărare din partea unei grupări de hackeri. Ce spune ANCPI și cât durează indisponibilitatea ANCPI afirmă că a fost ținta unui atac cibernetic care a produs „cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria instituției”, dar susține că „datele administrate prin sistemele informatice gestionate de ANCPI sunt în siguranță și nu au fost compromise”. Instituția a transmis că, începând de marți, 14 iulie, toate sistemele informatice gestionate de ANCPI – inclusiv adresele de e-mail și aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra – sunt nefuncționale. Estimarea comunicată este că, „cel mai probabil”, e-Terra nu va fi disponibilă până la finalul săptămânii curente. De ce contează pentru economie: efectul operațional în tranzacții și servicii Indisponibilitatea e-Terra și a canalelor de comunicare ale instituției poate întârzia activități care depind de accesul la datele de cadastru și carte funciară, într-un moment în care piața imobiliară și serviciile conexe (notariat, evaluare, creditare) au nevoie de fluxuri operaționale predictibile. ANCPI spune că echipele tehnice lucrează la restabilirea funcționării „în condiții de siguranță”, iar cauza incidentului nu poate fi detaliată deocamdată, deoarece este investigată de instituțiile abilitate. Ce urmează: investigații și lipsa unor detalii oficiale suplimentare Circumstanțele atacului sunt investigate de autoritățile competente, iar, până la acest moment, alte instituții nu au făcut precizări oficiale suplimentare despre incident, potrivit informațiilor citate. În paralel, în spațiul public circulă afirmații ale atacatorului privind date scoase la vânzare, însă acestea nu sunt confirmate oficial de ANCPI în materialul citat. [...]
Datele sustrase din sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) au ajuns la vânzare online, ceea ce ridică riscul de expunere a informațiilor despre cetățeni și de prelungire a blocajului operațional al instituției , potrivit HotNews . Scurgerea de date ar fi fost listată la vânzare pe 15 iulie, conform publicației de investigație Public Record, care a indicat și anunțul apărut pe un forum dedicat comercializării de baze de date obținute ilegal. Ce spune atacatorul că ar fi obținut În postarea de vânzare, autorul susține că deține atât date ale cetățenilor „provenite din diverse baze de date colectate prin rețelele ANCPI”, cât și o copie a serverelor GitLab, despre care afirmă că ar conține codul-sursă al sistemelor instituției (inclusiv Eterra și RENNS). În același mesaj, atacatorul afirmă că a început să șteargă din copiile de siguranță (back-upuri), adică din seturile de date folosite pentru restaurarea sistemelor în caz de incident. Kela, o companie israeliană de securitate cibernetică, îl descrie pe autorul anunțului drept un infractor cibernetic cu competențe tehnice, care ar comercializa date sensibile la nivel global, inclusiv provenite de la companii aeriene, bănci și guverne. Impact operațional: sisteme indisponibile și termen de repornire estimat ANCPI se confruntă cu ceea ce instituția numește „cel mai grav incident tehnic din istoria” sa. Începând de marți, 14 iulie, toate sistemele informatice gestionate de agenție sunt nefuncționale, inclusiv adresele de e-mail și aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra, potrivit unui comunicat citat de News.ro. Instituția estimează că e-Terra nu va putea fi repusă în funcțiune până la sfârșitul acestei săptămâni. Ancheta și răspunsul autorităților O sursă la curent cu incidentul a declarat pentru HotNews că autoritățile verifică o posibilă cerere de răscumpărare din partea unei grupări de hackeri care ar fi lansat atacul. Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a transmis, într-un răspuns pentru HotNews, că specialiștii săi colaborează cu Agenția de Cadastru pentru gestionarea incidentului și limitarea impactului asupra serviciilor instituției. [...]
