Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică

O vulnerabilitate banală, precum expunerea unei parole, poate declanșa incidente cibernetice cu impact asupra funcționării instituțiilor, iar prevenția ține în mare măsură de disciplina operațională din IT, nu doar de „controlul” conducerii, a declarat vicepremierul interimar pentru reforma companiilor de stat, Oana Gheorghiu, potrivit Mediafax.
Într-o intervenție la B1TV, Gheorghiu a spus că un conducător de instituție „nu poate să controleze fiecare lucru”, iar în cazul atacurilor cibernetice recente „e suficient ca un singur om să greșească”. Ea a invocat informații apărute „în spațiul public” potrivit cărora unele parole ar fi fost disponibile pe internet, ceea ce ar indica „o scăpare, o neglijență”.
„Din ce am citit în spațiul public, unele parole erau pe internet. Asta este clar o scăpare, o neglijență. Dar nu mă pot pronunța până când nu se fac analizele și nu se vede exact care a fost vulnerabilitatea.”
Vicepremierul a legat riscul de elemente de igienă cibernetică (măsuri de bază), precum gestionarea parolelor și aplicarea actualizărilor, subliniind că nu poți verifica „în fiecare minut” ce face persoana responsabilă de o platformă.
„Nu știi dacă el a pus undeva pe net parola, dacă el nu și-a făcut actualizările.”
În același timp, Gheorghiu a afirmat că instituțiile „își fac treaba” sau „cel puțin la nivelul acesta de securitate cibernetică măsurile au fost luate”, dar că vulnerabilitățile pot apărea tocmai din erori individuale.
Gheorghiu a spus că „două incidente” recente ar trebui tratate ca o lecție, astfel încât situații similare să nu se repete, prin atenționarea departamentelor IT din instituțiile publice asupra unor obligații operaționale: actualizări la timp și prudență în stabilirea și păstrarea parolelor.
„Ar trebui să folosim aceste două incidente (...) ca o lecție (...) și să atragem atenția departamentelor de IT (...) că trebuie să facă aceste actualizări și să aibă grijă ce fac cu parolele, ce parole pun.”
Declarațiile vin în contextul discuțiilor publice despre atacuri cibernetice recente; vicepremierul a precizat însă că nu poate indica exact vulnerabilitatea până la finalizarea analizelor.
Recomandate

Compromiterea unui cont de e-mail al unei filiale CDU a dus la trimiterea a mii de mesaje de phishing către instituții și contacte cu roluri de securitate , inclusiv către cancelarul german Friedrich Merz , potrivit Agerpres , care citează dpa. Atacul a vizat contul de e-mail al filialei Uniunii Creștin-Democrate (CDU) din orașul Heilbronn. Conform unui purtător de cuvânt al poliției din Heilbronn, mesajul a fost trimis către aproximativ 6.500 de contacte, „multe dintre ele având roluri legate de securitate”. „Știm, de exemplu, că un astfel de mesaj a ajuns și la cancelarul federal”, a declarat pentru dpa un purtător de cuvânt al poliției din Heilbronn. Ce conținea mesajul și cum tratează autoritățile cazul Mesajul – ajuns inclusiv la redacția dpa – includea un link prezentat ca invitație la un eveniment la care ar fi urmat să participe „personalități importante”. Poliția tratează cazul ca pe o tentativă de phishing, adică o încercare de a obține date sensibile (de exemplu parole sau date bancare) prin mesaje false care îi determină pe destinatari să reacționeze. De ce contează: risc operațional pentru instituții și rețele cu rol de securitate Dincolo de ținta cu vizibilitate politică, elementul cu impact operațional este amploarea listei de destinatari și profilul acesteia: mii de contacte, inclusiv din departamente guvernamentale și persoane cu atribuții legate de securitate. În astfel de situații, un singur click pe un link malițios poate deschide calea către compromiterea altor conturi sau sisteme, prin furt de credențiale (date de autentificare), chiar dacă sursa nu precizează dacă au existat victime sau pagube. Autoritățile nu au comunicat, în informațiile citate, dacă mesajele au dus la acces neautorizat suplimentar sau la scurgeri de date; investigația este în curs. [...]

Creșterea atacurilor care exploatează vulnerabilități nereparate schimbă prioritățile de securitate ale organizațiilor , într-un context în care România rămâne expusă suplimentar prin poziționarea pe flancul estic al NATO, potrivit Mediafax , care citează date din buletinul trimestrial al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). La nivel global, presiunea atacurilor continuă să urce: în trimestrul al doilea din 2026, o organizație a fost ținta, în medie, a 2.175 de atacuri pe săptămână, cu 9,6% peste aceeași perioadă din 2025. În iunie, media a ajuns la 2.270 de atacuri pe organizație și pe săptămână, cu 17% peste iunie 2025. Vulnerabilitățile au devenit principala „ușă” de intrare Raportul DNSC indică o schimbare relevantă pentru companii și instituții: exploatarea vulnerabilităților nereparate a ajuns la 31% dintre vectorii inițiali ai breșelor de securitate, depășind folosirea abuzivă a credențialelor (13%). Concluzia operațională este că viteza de aplicare a actualizărilor și corecțiilor (patch-uri) devine critică, în condițiile în care atacurile pornesc tot mai des de la probleme cunoscute, dar neadresate la timp. Explozie pe „ device-code phishing ” și rolul inteligenței artificiale DNSC semnalează o creștere de 1.380% a atacurilor de tip „device-code phishing”, o formă de phishing (tentativă de fraudă prin mesaje-capcană) concepută inclusiv pentru ocolirea autentificării multifactor. Atacatorii folosesc kituri comerciale care pot genera automat mesaje personalizate, ceea ce permite extinderea campaniilor la scară mai mare. România: fără incident major confirmat, dar cu alerte și campanii de fraudă Pentru România, DNSC precizează că sursele publice consultate nu indică, în trimestrul al doilea, un incident major confirmat care să fi afectat o instituție publică, un spital sau un operator de infrastructură critică. În schimb, au existat amenințări concrete: 12 alerte DNSC privind vulnerabilități critice, dintre care patru erau exploatate activ; avertizări privind campanii de fraudă online, inclusiv mesaje SMS false trimise în numele Ghișeul.ro , care invocau presupuse amenzi restante. Raportul notează și un element de pregătire: 1.126 de entități și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică printr-un proiect finanțat prin PNRR. De ce contează pentru organizații DNSC atrage atenția că poziționarea României pe flancul estic al NATO aduce riscuri suplimentare, de la operațiuni hacktiviste pro-ruse până la potențiale activități de spionaj cibernetic. În acest context, raportul pune accent pe gestionarea rapidă a vulnerabilităților și pe actualizarea sistemelor, pe fondul creșterii atacurilor care folosesc tocmai aceste puncte slabe ca punct de intrare. [...]

WhatsApp începe să blocheze autentificarea pe telefoanele cu sisteme de operare învechite , o schimbare cu impact operațional direct pentru utilizatori și organizații care folosesc aplicația pe dispozitive mai vechi, potrivit Antena 3 . Măsura se aplică atât pe Android, cât și pe iOS și poate împiedica logarea până la actualizarea software-ului telefonului. Schimbarea nu depinde de versiunea de WhatsApp instalată, fiind implementată la nivel de servere. Asta înseamnă că, în unele cazuri, simpla actualizare a aplicației nu rezolvă problema, dacă sistemul de operare rămâne sub pragul minim acceptat. Ce se schimbă pentru utilizatorii cu telefoane vechi Utilizatorii care încearcă să se conecteze de pe un dispozitiv cu sistem de operare învechit pot primi un mesaj care îi obligă să își actualizeze telefonul înainte de a continua. Aplicația indică pașii de urmat (intrarea în setările dispozitivului și instalarea celei mai recente actualizări disponibile) și oferă inclusiv informații despre cum poate fi verificată versiunea curentă a sistemului de operare. Pentru cei vizați, pasul nu poate fi ocolit: conectarea nu se finalizează până când software-ul telefonului nu este actualizat. De ce contează: riscul de compromitere rămâne „înainte” de criptare Motivul invocat ține de securitate. Sistemele de operare care nu mai primesc actualizări pot păstra vulnerabilități cunoscute, care pot fi exploatate pentru instalarea de programe malware (software malițios). Într-un astfel de scenariu, un atacator poate intercepta datele direct de pe dispozitiv, înainte ca acestea să fie protejate de criptarea WhatsApp. Antena 3 precizează că criptarea end-to-end (criptare cap-la-cap, între expeditor și destinatar) protejează mesajele în tranzit, dar nu poate proteja informațiile deja capturate de pe un telefon compromis. Riscul, așadar, nu este limitat la WhatsApp: orice aplicație de pe un dispozitiv vulnerabil poate fi expusă. WhatsApp pregătește și avertizări pentru acces prin platforme neoficiale Separat, WhatsApp testează o alertă de securitate pentru utilizatorii care își conectează conturile prin aplicații sau platforme web neoficiale. Avertismentul ar urma să apară în secțiunea „Dispozitive asociate” și să ceară trecerea la versiunea oficială WhatsApp Web. Decizia este pusă în contextul unui incident recent din Italia, unde compania a notificat aproximativ 200 de utilizatori ale căror dispozitive au fost compromise după folosirea unei versiuni false a aplicației. Implementare treptată și praguri necomunicate Măsura de blocare a autentificării este introdusă treptat pe Android și iPhone, iar avertizarea poate apărea doar pentru o parte dintre utilizatori, urmând să se extindă pe măsură ce dispozitivele ajung sub nivelul minim de securitate cerut. WhatsApp nu a anunțat ce versiuni exacte de iOS sau Android declanșează blocarea conectării. [...]

Orange România pune un preț pe „primul smartphone” al copilului : pachetul SaferPhone combină un abonament de voce și date cu o opțiune de securitate cibernetică, iar costul lunar ajunge la 6–7 euro pentru abonament, plus 4 euro după două luni de test pentru protecția Cybersecure, potrivit Economica . Pachetul este poziționat ca soluție pentru părinții care vor să controleze mai bine utilizarea telefonului de către copii și să reducă riscurile online, în cadrul inițiativei #ForGoodConnections, care include și resurse educaționale pentru navigare mai sigură în mediul digital. Cât costă și ce include abonamentul din pachet SaferPhone vine cu un abonament Fun, care include: 10 GB internet național „Everyday 5G”; minute și SMS-uri naționale și în SEE nelimitate; limită de internet în roaming SEE de 9,02 GB; 100 de minute internaționale. Prețul abonamentului este de 6 euro/lună în oferta Orange Family sau 7 euro/lună în varianta standard. Pachetul include și o selecție de smartphone-uri în rate, disponibile în magazinele Orange (fără detalii de preț în informațiile publicate). Componenta de securitate cibernetică: test gratuit, apoi cost lunar Pachetul include testare gratuită timp de două luni pentru Orange Cybersecure , după care costul este de 4 euro/lună. Soluția combină protecția la nivel de dispozitiv cu protecția la nivel de rețea, fiind prezentată ca acoperire pentru întreaga familie. Beneficiile enumerate pentru copii și familii includ: „scut activ” în rețeaua Orange, care avertizează și oprește automat tentative de phishing, malware și viruși; filtrare și blocare de conținut, cu restricții configurabile de părinte pentru site-uri și aplicații neadecvate vârstei; control al timpului petrecut pe ecrane, prin setarea unor intervale de pauză (de exemplu, pentru școală și somn). În context, Orange România este prezentată ca parte a Grupului Orange, cu peste 11 milioane de clienți la nivel local și o cifră de afaceri anuală ce depășește 1,5 miliarde de euro. [...]

Google va condiționa reclamele financiare din SUA și Canada de o verificare suplimentară a autorizării , într-o mișcare care ridică pragul de conformare pentru bănci și alți furnizori legitimi, dar urmărește să reducă impersonarea de brand și fraudele din publicitate, potrivit Google Blog . Măsura extinde programul „ Financial Services Verification ” (verificare pentru servicii financiare) în două piețe nord-americane, pe baza unui mecanism existent de verificare a identității advertiserilor. Google spune că, în SUA și Canada, peste 97% dintre reclamele văzute pe Google provin deja de la advertiseri cu identitatea verificată. Ce se schimbă pentru advertiserii din servicii financiare Pe lângă verificarea identității, noul strat de control introduce o verificare specializată a acreditărilor: advertiserii vor trebui să demonstreze că sunt autorizați de autorități de reglementare relevante sau de registre recunoscute înainte de a putea rula anumite reclame financiare. Obiectivul declarat este să limiteze: impersonarea unor instituții financiare (brand impersonation); accesul actorilor rău intenționați la utilizatori prin reclame. Google indică faptul că programul, în forma sa actuală, protejează aproximativ 2 miliarde de utilizatori de internet în 42 de țări, fiind „cel mai amplu program de acest tip”. Implementare etapizată și rolul registrelor bancare Google afirmă că va adapta implementarea în funcție de particularitățile fiecărei țări, invocând diferențe de reglementare și o introducere în etape („phased implementation”). În SUA, compania spune că lucrează cu American Bankers Association pentru a folosi registrul dedicat al acesteia, astfel încât băncile autorizate să fie verificate înainte ca reclamele să poată rula. În Canada, Google menționează colaborarea cu Canadian Bankers Association în pregătirea lansării. Calendar: țintă de lansare la începutul lui 2027 Google indică un „planned rollout” la începutul lui 2027. Înainte de lansare, compania promite informații specifice pe țări pentru advertiseri, inclusiv: registre acceptate, acreditări necesare, instrucțiuni de înrolare (onboarding). După deschiderea verificării, advertiserii vor fi notificați dacă și când trebuie să parcurgă procesul, iar ghidajul ar urma să fie oferit înainte de începerea aplicării (enforcement) politicii. Context: automatizare și colaborare anti-fraudă Google leagă verificarea „upfront” de sistemele sale de siguranță, menționând că în 2025 Gemini a ajutat la identificarea a peste 99% dintre reclamele care încălcau politicile, înainte ca acestea să fie difuzate. Inițiativa este prezentată și ca parte a unor eforturi mai largi de schimb de informații între tehnologie, finanțe și autorități, inclusiv prin Global Signal Exchange. [...]

Aproximativ 421.000 de e-mailuri atribuite AfD ar fi ajuns online după un atac cibernetic , un incident care ridică riscuri operaționale pentru organizații ce își externalizează infrastructura de găzduire și gestionează volume mari de corespondență internă, potrivit G4Media . Atacul ar fi vizat infrastructura de găzduire a partidului german Alternativa pentru Germania (AfD) și ar fi dus la copierea ilegală a unor mesaje din mai multe conturi de e-mail. Publicația germană Bild susține că aproximativ 421.000 de e-mailuri au apărut online, însă autenticitatea datelor nu a fost confirmată. Un purtător de cuvânt al AfD a confirmat pentru Die Zeit că partidul a fost ținta unui atac cibernetic în septembrie 2026 și că persoane necunoscute au copiat ilegal părți din câteva conturi de e-mail. Acesta a mai spus că majoritatea conturilor vizate nu mai fuseseră folosite de ani de zile și că adresele de e-mail actuale ale conducerii federale nu au fost afectate. Ce se știe despre scurgerea de date și ce rămâne neconfirmat Potrivit informațiilor publicate de Bild, autorii presupusei scurgeri de date afirmă că mesajele provin din zece conturi de e-mail. Printre conturile vizate s-ar afla unul asociat cu Alexander Gauland , fost lider al AfD, precum și un alt cont pe care partidul l-ar fi indicat anterior drept punct de contact pentru sediul său federal. În acest stadiu, nu este clar dacă toate mesajele publicate sunt autentice și nici dacă volumul de date prezentat de autori corespunde realității. Răspunsul AfD și pașii următori Purtătorul de cuvânt al partidului a declarat că atacul a fost detectat și oprit într-un interval scurt de timp, iar ulterior persoanele ale căror conturi au fost vizate au fost informate. Investigația este în curs, iar circumstanțele exacte ale atacului și amploarea scurgerii de date nu au fost stabilite definitiv. Până la clarificarea incidentului, autenticitatea și proveniența tuturor datelor publicate rămân incerte. [...]