DE$659.96+3.84%

SUA încearcă să transforme eliminarea Huawei din rețele în cheltuială „eligibilă NATO”, mizând pe noile ținte de buget ale alianței, dar reacția inițială a aliaților europeni a fost rece, potrivit The Next Web. Miza este una de securitate cibernetică și de finanțare: dacă înlocuirea echipamentelor chinezești poate fi încadrată la „cheltuieli de apărare”, guvernele ar avea o justificare politică și bugetară mai ușor de susținut.

Propunerea a fost prezentată luna trecută, la Bruxelles, de Joshua Young, coordonatorul pentru China din Departamentul de Stat al SUA, care le-ar fi spus oficialilor că statele NATO ar trebui să folosească finanțarea „legată de apărare” – adică partea care intră în calculul țintelor alianței – pentru a scoate echipamentele Huawei și a le înlocui cu soluții ale altor furnizori. Informația despre discuție a fost relatată de Bloomberg, iar Departamentul de Stat a refuzat să comenteze.

De ce contează: costul înlocuirii ar putea fi „mutat” în bugetele de apărare

Inițiativa se sprijină pe noua arhitectură de cheltuieli agreată de aproape toate statele membre: creșterea bugetelor de apărare la 5% din PIB, din care 3,5% pentru nevoi militare de bază și încă 1,5% pentru domenii „legate de apărare”. Un oficial NATO a confirmat că această a doua componentă poate fi folosită pentru apărarea rețelelor, inclusiv pentru înlocuirea furnizorilor – fereastra pe care Washingtonul încearcă să o folosească.

Argumentul financiar este central, în condițiile în care furnizorii chinezi ar asigura, estimativ, între o treime și 40% din infrastructura 5G a Europei. O eliminare completă ar deveni „cea mai mare înlocuire forțată de echipamente telecom din istoria Europei”, iar reîncadrarea notei de plată ca „apărare” ar oferi atât o sursă de finanțare, cât și un motiv suplimentar de a acționa.

Europa rămâne divizată, iar Berlinul apare ca țintă implicită

Young nu a numit țări, însă o persoană citată de publicație a spus că mesajul ar fi vizat Germania. În plus, reacția din sală ar fi fost una de tăcere: aliații, obișnuiți cu semnale contradictorii din administrația Trump, nu au răspuns pe loc, iar comentariile au venit de la un diplomat descris ca relativ junior.

La nivelul UE, Comisia Europeană a etichetat Huawei și ZTE drept „furnizori cu risc ridicat” și urmărește un control mai strict prin revizuirea Cybersecurity Act. În același timp, Germania și Spania se opun unei interdicții la nivelul UE, preferând control național și invocând riscul de represalii din partea Beijingului. Germania a discutat anterior inclusiv despre costuri și despre posibilitatea de a compensa cu bani publici Deutsche Telekom și alți operatori pentru înlocuirea echipamentelor.

Ce urmează: discuția revine la summitul NATO din Turcia

Există și tensiuni legate de ce intră, concret, în categoria de 1,5% „defence-related”: oficiali americani au criticat încercările unor aliați de a include proiecte doar vag conectate la apărare; Italia ar fi luat în calcul, la un moment dat, includerea unui pod major în Sicilia, înainte de a renunța.

În acest context, securitatea rețelelor este „mai ușor de vândut” politic, iar subiectul ar urma să revină când liderii NATO se întâlnesc în Turcia luna viitoare. Deocamdată, rămâne o sugestie, nu o politică, însă dacă această încadrare prinde, statele cu cea mai mare expunere la echipamente Huawei ar putea găsi mai ușor justificarea pentru o operațiune costisitoare de înlocuire.