Știri
Știri din categoria Externe
Israel și Libanul au acceptat implementarea unui armistițiu, dar acesta depinde de oprirea completă a focului Hezbollah, potrivit The Jerusalem Post, care citează un comunicat comun al Departamentului de Stat al SUA după o nouă rundă de discuții la Washington.
Înțelegerea rezultată din negocierile conduse de SUA condiționează încetarea focului de două măsuri: oprirea totală a tirurilor Hezbollah și evacuarea tuturor operativilor grupării din zona de la sud de râul Litani. În plus, părțile au convenit asupra creării unor „zone pilot” în care armata libaneză ar urma să aibă control exclusiv, fără prezența vreunui actor non-statal.
Departamentul de Stat a susținut că pașii agreați ar putea „permite progrese către un acord cuprinzător de pace și securitate”. În același comunicat, toate părțile au condamnat atacurile Iranului asupra țărilor din regiune și activitățile care „subminează stabilitatea” în Orientul Mijlociu, inclusiv prin sprijinirea unor „proxi” (grupări aliate).
Elementul central al armistițiului este arhitectura de implementare, care mută accentul de la o simplă oprire a focului la controlul efectiv al terenului. Condițiile menționate în comunicat includ:
Aceste condiții indică faptul că armistițiul este tratat ca un aranjament de securitate, nu doar ca o pauză temporară a ostilităților.
Potrivit comunicatului, Israel și Liban au fost de acord să continue negocieri directe pentru „construirea încrederii” și rezolvarea altor probleme rămase în dispută.
Ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, a descris discuțiile drept „un alt pas important” spre facilitarea păcii între cele două țări, dar a avertizat că Hezbollah nu ar trebui să interpreteze rezultatul ca pe o formă de imunitate. El a mai spus că armistițiul este „în întregime condiționat” de încetarea completă a focului către Israel și de „dizolvarea completă” a Hezbollah și a infrastructurii sale.
Delegațiile israeliană și libaneză s-au întâlnit la Departamentul de Stat al SUA pentru o rundă programată de două zile, descrisă drept reluare a negocierilor. În timpul discuțiilor, membri seniori ai delegației israeliene au afirmat că Hezbollah nu a încetat luptele, deși ar fi promis președintelui american Donald Trump că va face acest lucru.
Aceiași reprezentanți israelieni au mai spus că Hezbollah a respins public „ecuația” unui armistițiu în sudul Libanului în schimbul unui armistițiu în nordul Israelului. În aceste condiții, implementarea acordului rămâne legată de comportamentul Hezbollah și de capacitatea armatei libaneze de a impune controlul în zonele vizate.
Recomandate
Atacurile ucrainene cu drone au lovit infrastructură energetică și militară la Sankt Petersburg , chiar în debutul Forumului Economic Internațional SPIEF, un eveniment pe care Kremlinul îl folosește ca vitrină pentru a atrage investitori în pofida sancțiunilor, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că dronele au lovit terminalul petrolier din portul Sankt Petersburg și obiective militare din baza navală Kronstadt, care găzduiește principalele facilități ale flotei ruse din Marea Baltică. Zelenski a descris operațiunea drept un succes al unităților de drone și al serviciilor de informații ucrainene, subliniind că țintele erau la aproape 1.100 km de frontiera Ucrainei. Guvernatorul Sankt Petersburgului, Alexander Beglov, a confirmat avarierea unor obiective de infrastructură, fără să ofere detalii despre amploarea pagubelor. El a precizat că au existat răniți, dar nu s-au înregistrat decese; în zona din jurul orașului, fragmente de drone au provocat și pagube minore unor locuințe. Potrivit comandantului trupelor ucrainene de drone, Robert Browdi, în urma atacului ar fi fost incendiată și corveta rusească „Boiki”. Presiune pe „vitrina economică” a Kremlinului Atacul a coincis cu deschiderea SPIEF, forum pe care Moscova îl prezintă drept dovadă că economia rusă funcționează în pofida sancțiunilor occidentale și a războiului din Ucraina. Kremlinul speră să atragă la eveniment investitori și reprezentanți ai mediului de afaceri din numeroase state, inclusiv din Occident. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a folosit atacul ca argument pentru continuarea războiului împotriva Ucrainei, afirmând că „operațiunea militară specială” trebuie continuată pentru a împiedica lovituri asupra teritoriului rus. În același timp, el a evitat să precizeze dacă Moscova pregătește represalii imediate, indicând că eventualele măsuri țin de competența Ministerului Apărării. Efecte regionale și extinderea riscurilor pentru transport și comerț Ecoul atacului s-a resimțit și în statele vecine: Estonia, Letonia și Finlanda au emis alerte aeriene, iar ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen, a anunțat ridicarea unor avioane de luptă pentru monitorizarea spațiului aerian, precizând că nicio dronă ucraineană nu a pătruns pe teritoriul Finlandei. În paralel, Ucraina a atacat și alte regiuni rusești. Ministerul Apărării de la Moscova susține că a interceptat 354 de drone, însă au fost raportate lovituri în mai multe zone: în regiunea Smolensk au murit doi angajați ai serviciilor de intervenție, iar în regiunea Donețk (anexată de Rusia) cel puțin șapte persoane și-au pierdut viața după ce o dronă a lovit un autobuz. Zelenski a confirmat și atacarea unei întreprinderi din regiunea Tambov implicate în producția de armament rusesc, despre care presa ucraineană și rusă ar fi relatat că produce inclusiv componente pentru tehnică de rachete. Un semnal suplimentar privind riscurile pentru transport și interese economice în regiune vine din Grecia: autoritățile au descoperit lângă insula turistică Lefkada o dronă maritimă de fabricație ucraineană, încărcată cu aproximativ 100 kg de explozibil, iar Atena a protestat oficial pe lângă Kiev. Potrivit unor surse din serviciile elene de securitate citate în material, drona ar putea avea legătură cu operațiuni împotriva „flotei fantomă” a Rusiei, folosită pentru exportul petrolului în pofida sancțiunilor; dacă ipoteza se confirmă, ar însemna că acțiuni militare asociate războiului au ajuns și în bazinul Mării Mediterane. Grecia a avertizat că astfel de incidente pot pune în pericol siguranța navigației, populația civilă și interesele economice și așteaptă o poziție oficială din partea Kievului. [...]
Bruxellesul pregătește sancțiuni mai dure pentru firme și bănci chineze care ar ajuta Rusia să ocolească restricțiile occidentale, pe fondul lucrului la al 21-lea pachet de măsuri împotriva Moscovei, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la David O’Sullivan, trimisul special al UE pentru sancțiuni, care spune că Uniunea va acționa „când avem dovezi”. Într-un interviu pentru Euronews , O’Sullivan afirmă că Beijingul rămâne „o problemă foarte mare” pentru eficiența sancțiunilor, deoarece sprijină mecanismele prin care economia de război a Kremlinului își asigură componente și bunuri pe care nu le mai poate cumpăra direct din Occident. De ce contează: UE mută presiunea pe lanțurile de aprovizionare ale Rusiei Oficialul european susține că UE ridică subiectul „în mod regulat la cel mai înalt nivel” în discuțiile cu autoritățile chineze, însă răspunsul Beijingului ar fi că nu consideră că face ceva greșit. În acest context, Bruxellesul vrea să continue cu măsuri „unilaterale” împotriva companiilor și instituțiilor financiare chineze implicate. Un exemplu invocat este pachetul al 20-lea de sancțiuni, care a inclus 56 de companii implicate în dezvoltarea și producția de echipamente militare folosite de Rusia în războiul din Ucraina, „multe dintre aceste firme” fiind chineze. Acestea au fost sancționate pentru furnizarea de componente tehnologice esențiale, inclusiv pentru drone. O’Sullivan descrie rolul Chinei prin conceptul de „backfilling” (înlocuire pe lanțul de aprovizionare): producători locali care substituie produse și componente ce nu mai pot fi livrate de companii occidentale din cauza sancțiunilor. Fenomenul ar acoperi atât bunuri de consum, cât și echipamente cu utilizare militară, în special componente electronice pentru drone, rachete și sisteme de artilerie. Riscul de escaladare: măsuri și contramăsuri UE–China Potrivit oficialului, includerea firmelor chineze pe listele de sancțiuni a atras reacții de la Beijing. Ca răspuns la pachetul al 20-lea, China a interzis accesul a șapte companii europene din domeniul apărării la produse fabricate în China, iar acest tip de reciprocitate ar fi devenit mai frecvent în ultimii ani. „Dacă noi luăm măsuri, ei vor răspunde cu măsuri similare. Cu toate acestea, este foarte important să transmitem un mesaj clar că suntem vigilenți în fața tentativelor de eludare a sancțiunilor și că vom acționa atunci când avem dovezi.” Petrolul rusesc, punct sensibil în următorul pachet O altă temă majoră pentru viitorul pachet este o posibilă interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești. Măsura a fost aprobată anterior, dar aplicarea a fost amânată până la un acord în G7, în condițiile în care Grecia și Malta se opun, iar în G7 ar exista „puțin entuziasm” pe fondul turbulențelor de pe piețele energetice generate de închiderea Strâmtorii Ormuz . Liderii G7 urmează să se întâlnească luna aceasta la Evian (Franța), însă nu este clar dacă subiectul va fi pe agendă. Întrebat despre șansele unui progres, O’Sullivan s-a declarat pesimist. În paralel, oficialul avertizează că evoluțiile de pe piața petrolului complică și mecanismul plafonului de preț introdus de G7 la finalul lui 2022, deoarece legislația europeană cere ajustări periodice pentru a menține plafonul cu 15% sub prețul mediu al petrolului rusesc. În contextul actual, asta ar însemna o majorare, pe care O’Sullivan spune că UE nu ar trebui să o facă, indicând ca reper „pragul actual” de 60 de dolari pe baril. Ce urmează: al 21-lea pachet și posibile extinderi ale listei Diplomați europeni citați în material afirmă că un incident recent — o dronă rusească prăbușită într-un bloc de locuințe aproape de granița României cu Ucraina, cu doi răniți — ar fi accelerat pregătirile pentru al 21-lea pachet de sancțiuni , aflat în lucru. Separat, materialul menționează că noul guvern de la Budapesta, condus de premierul Péter Magyar, s-ar fi arătat dispus să susțină sancționarea patriarhului Kirill. O’Sullivan nu confirmă includerea numelui în viitorul pachet, dar spune că abordarea Ungariei s-a schimbat și că nume discutate anterior „ar putea fi luate din nou în considerare”, fără garanții că vor ajunge pe lista finală. [...]
Kuweitul a calificat atacul cu drone asupra aeroportului internațional drept „agresiune iraniană odioasă” , după ce o lovitură asupra unui terminal a provocat un mort, zeci de răniți și pagube materiale importante, potrivit Al Jazeera . Ministerul Apărării din Kuweit a transmis că atacul a vizat aeroportul internațional al țării. Conform informațiilor prezentate, drone iraniene au lovit un terminal miercuri, iar impactul a dus la „daune materiale semnificative”. Dincolo de bilanțul uman, incidentul ridică un risc operațional imediat pentru infrastructura critică a statului: un aeroport internațional este un nod esențial pentru transportul de pasageri și marfă, iar avarierea unui terminal poate afecta fluxurile și capacitatea de operare, chiar dacă sursa nu precizează dacă traficul a fost întrerupt sau în ce măsură. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre măsuri de securitate, eventuale restricții de zbor sau reacții din partea Iranului. [...]
UE se apropie de deschiderea primelor capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova , după ce reprezentanții celor 27 de state membre au dat un acord preliminar la Bruxelles, potrivit Economica . Mișcarea are un impact direct de reglementare: fără unanimitate în Consiliu, procesul rămâne blocat, iar semnalul de acum indică o posibilă deblocare chiar în zilele următoare. Blocajul a venit din partea Ungariei, care, sub guvernarea lui Viktor Orban, a pus veto pe continuarea discuțiilor începute oficial în 2024. Deși Republica Moldova nu era ținta directă a veto-ului, negocierile cu Chișinăul au fost „cuplate” cu cele ale Ucrainei, ceea ce a dus la blocarea de facto a ambelor dosare. Ce s-a schimbat: semnalul de la Budapesta și calendarul posibil Potrivit mai multor diplomați europeni citați de Economica, Ungaria – condusă acum de Peter Magyar – a indicat miercuri că își ridică veto-ul, ceea ce ar permite reluarea oficială a negocierilor. O sursă diplomatică a spus că acest pas ar putea fi formalizat chiar săptămâna viitoare, la o reuniune ministerială a celor 27, la Luxemburg. Înainte ca decizia să fie complet „liberă”, ambasadorii statelor membre mai trebuie să finalizeze câteva detalii tehnice, iar Ungaria să confirme explicit ridicarea veto-ului. Ce înseamnă „clusterul” și de ce contează unanimitatea Statele membre ar urma să decidă deschiderea unui prim grup de capitole de negociere – un „cluster”, în limbajul instituțiilor UE. În total există șase astfel de clustere, care acoperă toate domeniile ce trebuie închise pentru ca o țară să poată adera. Miza practică este că deschiderea formală a capitolelor marchează trecerea de la discuții pregătitoare la negocieri structurale, cu condiționalități și pași de implementare care cer, în final, acordul unanim al statelor membre. Condiția politică: acordul privind minoritatea maghiară din Ucraina Peter Magyar a salutat miercuri un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect care a alimentat disputa bilaterală ani la rând. Liderul ungar a condiționat acceptarea deschiderii oficiale a primului cluster de confirmarea acordului de către partea ucraineană. Context: UE temperează așteptările privind o aderare rapidă Chiar dacă se deblochează primul cluster, Economica notează că drumul Ucrainei rămâne „plin de obstacole”. La un summit de la finalul lunii aprilie, liderii UE au temperat așteptările privind o aderare rapidă a Ucrainei, țară cu 40 de milioane de locuitori. Cancelarul german Friedrich Merz a rezumat poziția astfel: „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”. Merz a propus ulterior asocierea Ucrainei la UE înainte de aderarea deplină, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat că aderarea trebuie să fie „pe deplin realizată”. Ce urmează Următorul test este reuniunea ministerială de la Luxemburg, unde ar putea fi decisă deschiderea primului cluster, dacă se închid detaliile tehnice și dacă Ungaria confirmă ridicarea veto-ului. În paralel, confirmarea acordului privind drepturile minorității maghiare rămâne o piesă-cheie pentru menținerea deblocării pe traseu. [...]
UE pregătește sancțiuni pentru patru companii chineze acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei , o mișcare care poate înăspri relația comercială dintre Bruxelles și Beijing și poate ridica riscuri de conformare pentru firmele din lanțurile de aprovizionare cu legături în China, potrivit G4Media . Propunerea vine de la Serviciul European de Acțiune Externă (serviciul diplomatic al UE), care susține că cele patru companii ajută flota „din umbră” a Rusiei, furnizează substanțe chimice pentru armata rusă și livrează componente folosite de Moscova la construirea dronelor de atac. Informațiile se bazează pe documente consultate de POLITICO, conform articolului. Ce urmează procedural și de ce contează pentru companii Documentul, datat 21 mai, ar urma să stea la baza unui „mini-pachet” de sancțiuni care, potrivit a doi oficiali europeni citați, ar putea fi adoptat la reuniunea miniștrilor de externe ai UE din Luxemburg, pe 15 iunie. Orice sancțiuni europene trebuie aprobate în unanimitate de toate cele 27 de state membre, iar ambasadorii pot propune eliminarea unor prevederi din propunerea inițială. În paralel, UE lucrează la un al 21-lea pachet de sancțiuni, descris ca având o abordare mai amplă și sectorială, așteptat ulterior, în cursul verii. Tensiuni UE–China pe fondul unei agende comerciale mai dure Măsura riscă să amplifice tensiunile dintre Bruxelles și Beijing, în condițiile în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , încearcă să obțină sprijin pentru o ofensivă împotriva importurilor chineze subvenționate. Săptămâna trecută, China a avertizat că va adopta „contramăsuri ferme și măsuri eficiente pentru protejarea propriilor interese” dacă UE impune restricții comerciale suplimentare. În acest context, marți, comisarul european pentru comerț Maroš Šefčovič urmează să se întâlnească la Paris cu trimisul comercial chinez Li Chenggang, în marja unei reuniuni ministeriale a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. Lista mai largă: firme din EAU, Turcia și Azerbaidjan, plus filiale Lukoil Pe lângă cele patru companii chineze, documentul mai propune sancționarea: a cinci firme din Emiratele Arabe Unite, a trei firme din Turcia, a unei companii din Azerbaidjan, toate descrise ca facilitând transporturile maritime și vânzările de energie ale Rusiei. De asemenea, sunt propuse sancțiuni împotriva unor filiale ale companiei ruse Lukoil și împotriva a zeci de persoane și companii despre care se afirmă că sprijină „mașina de război” a Moscovei. [...]
Escaladarea atacurilor aeriene ale Rusiei pune presiune pe apărarea antiaeriană a Ucrainei , într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptoare și sisteme moderne, iar Moscova își calibrează loviturile pentru a crește probabilitatea de penetrare a apărării, potrivit Antena 3 . Atacurile aeriene rusești au crescut puternic în ultimele luni, iar schema descrisă de experți urmărește să „copleșească” apărarea: valuri mari de drone, urmate de rachete balistice rapide și, la final, rachete de croazieră, într-o ordine „calculată” pentru a maximiza pagubele. Ce s-a schimbat: volum mai mare și muniții mai greu de interceptat Cel mai recent atac , produs marți, a inclus opt rachete „Zircon ” (hipersonice), despre care autoritățile ucrainene spun că reprezintă cel mai mare număr folosit vreodată într-un singur atac. Conform acestora, niciuna dintre cele opt nu a fost interceptată. Atacul s-a soldat cu 23 de morți și 151 de răniți la nivel național, au anunțat autoritățile ucrainene. În același episod, loviturile au inclus 41 de rachete balistice, mai multe decât a lansat Rusia în întreaga lună precedentă; 30 dintre ele și-au atins țintele. De ce contează: deficitul de interceptoare devine o vulnerabilitate operațională Potrivit sursei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru CBS News că Ucraina primește doar aproximativ 60–65 de rachete interceptoare pe lună, din cauza limitelor de producție. În acest context, rachetele balistice și cele hipersonice sunt mai dificil de contracarat, fiind nevoie de sisteme moderne și interceptoare avansate. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a declarat pentru CNN că nu sunt suficiente rachete pentru sistemele Patriot și că multe au fost folosite în Orientul Mijlociu, adăugând că Rusia folosește rachete balistice mai ales împotriva regiunilor mai slab protejate. Efecte în teren și reacția Kievului În Kiev, mai multe proiectile au trecut de apărare și au avariat clădiri rezidențiale și comerciale, potrivit relatării; au izbucnit incendii și au ars mașini pe străzi. Ministerul rus al Apărării a susținut că a fost lovită și infrastructură militară. Un element notat ca îngrijorător este că apărarea antiaeriană a capitalei ar fi părut mai puțin activă în ultimul val de atacuri de marți dimineață, conform observațiilor unor producători CNN aflați în oraș, care au auzit explozii repetate, dar nu și sunetul sistemelor de apărare care trăgeau. În alte zone, atacurile au provocat victime în Dnipro și au lovit instalații energetice în regiunea Harkov, au transmis autoritățile. Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a ordonat miercuri îmbunătățirea sistemelor de comandă și control ale apărării antiaeriene și a subliniat deficitul de sisteme moderne și de rachete. Contextul strategic invocat de experți Un motiv pentru intensificarea atacurilor aeriene ar fi dificultatea Rusiei de a obține progrese importante pe front, potrivit lui Thomas Withington (Royal United Services Institute), citat de CNN. În aprilie, Ucraina ar fi recucerit pentru prima dată din 2024 mai mult teritoriu decât a ocupat Rusia. În paralel, analiza Center for Strategic and International Studies (CSIS) indică o creștere a lansărilor de drone Shahed: de la aproximativ 5.000 pe lună la începutul anului, la peste 8.000 luna trecută. Experți de la RUSI și CSIS apreciază că Ucraina continuă să doboare aproximativ 90% dintre drone lunar și folosește războiul electronic pentru a devia unele atacuri, însă presiunea rămâne ridicată în zona rachetelor balistice și hipersonice. Zelenski a cerut din nou sprijinul aliaților, afirmând că Europa are nevoie de propriile capacități antibalistice și că Ucraina are nevoie de ajutorul SUA pentru rachete destinate sistemelor Patriot. Ce urmează Potrivit experților citați, atacurile masive nu ar fi episoade izolate de „represalii”, ci parte dintr-o strategie de a crește presiunea asupra populației și, implicit, asupra conducerii de la Kiev, în perspectiva unor negocieri. În același timp, limitările de producție și competiția pentru interceptoare (inclusiv pe fondul utilizării lor în Orientul Mijlociu) sugerează că problema apărării antiaeriene va rămâne una structurală pe termen scurt. [...]
