Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Marco Rubio spune că Rusia își concentrează eforturile pe războiul din Ucraina, nu pe sprijinirea Iranului, potrivit Antena 3 CNN, care citează Reuters via Agerpres. Declarația vine în contextul operațiunii militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului, menționată de publicație ca fiind declanșată „în urmă cu aproape o lună”.
Rubio a fost întrebat despre sprijinul Moscovei pentru Teheran în timp ce pleca de la Washington spre Franța, unde urma să se întâlnească cu omologii săi din țările G7. Discuțiile sunt așteptate să includă atât războiul din Ucraina, cât și conflictul din Iran, pe fondul tensiunilor privind rolul Rusiei în Orientul Mijlociu.
Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a acuzat Rusia că furnizează Iranului informații folosite împotriva americanilor în regiune și a cerut Washingtonului să crească presiunea asupra Moscovei.
„Constatăm că Rusia ajută Iranul cu informații pentru a ținti americani, pentru a ucide americani, iar Rusia furnizează acum și drone Iranului, astfel încât să poată ataca țările vecine, precum și bazele militare americane”, a susținut estona Kaja Kallas în fața presei.
În același timp, Rusia a condamnat atacurile aeriene ale SUA și Israel asupra Iranului, aliatul său, însă, potrivit textului, a evitat să îl critice prea dur pe președintele american Donald Trump, pe fondul interesului de a menține deschise canalele de negociere cu Washingtonul privind războiul din Ucraina.
Articolul amintește și poziția exprimată anterior de Vladimir Putin, care a acuzat SUA și alte state occidentale ce sprijină Ucraina că furnizează informații despre armata rusă obținute prin sateliți și avioane de recunoaștere. Totodată, Putin a susținut că localizarea și direcționarea rachetelor în atacurile ucrainene asupra țintelor ruse nu ar putea fi realizate fără implicarea țărilor care au livrat respectivele rachete.
Recomandate
Serviciile britanice avertizează că Rusia țintește infrastructura critică, ceea ce ridică riscul de întreruperi cu efect economic în Regatul Unit , potrivit Digi24 , care relatează despre primul discurs public al directoarei GCHQ , Anne Keast-Butler . Șefa agenției britanice de informații pentru comunicații (GCHQ) a spus că Rusia „amenință în mod deliberat” nu doar infrastructura critică, ci și procesele democratice, lanțurile de aprovizionare și încrederea publicului. Mesajul vine pe fondul acuzațiilor formulate la Londra privind o serie de comploturi de spionaj pe teritoriul britanic și, mai recent, un „război hibrid nedeclarat” împotriva Regatului Unit și a altor state NATO, acuzații negate de Kremlin. „În fața unei astfel de agresiuni și a unui astfel de haos, GCHQ colaborează neîncetat cu partenerii din domeniul informațiilor și al apărării pentru a diminua și reduce amenințarea rusă.” Ce înseamnă pentru companii și economie: lanțuri de aprovizionare și servicii esențiale Din perspectiva riscului operațional, avertismentul pune accent pe vulnerabilități care pot produce efecte în cascadă: întreruperi de servicii esențiale și blocaje în lanțurile de aprovizionare, cu impact asupra activității companiilor și asupra încrederii publice. Keast-Butler a indicat explicit aceste zone ca ținte, alături de procesele democratice. GCHQ a transmis că lucrează „neîncetat” pentru a respinge atacurile cibernetice și pentru a contracara ceea ce directoarea a descris drept „sabotaje nesăbuite și tentative de asasinat”. Context: rolul GCHQ și măsuri recente ale Londrei GCHQ (Government Communications Headquarters – Centrul de Comunicații al Guvernului) este cea mai mare dintre cele trei agenții de informații ale Regatului Unit, alături de MI5 și MI6. Instituția, cu sediul în Cheltenham, are ca priorități securitatea cibernetică și supravegherea aeriană, iar Digi24 notează că, datorită accentului pe tehnologii avansate, primește o parte semnificativă din bugetul de informații al Regatului Unit. În plan de politici publice, materialul menționează că, marți, 26 mai, Regatul Unit a impus noi sancțiuni împotriva Rusiei, vizând rețele de criptomonede folosite pentru a eluda sancțiunile britanice. Totodată, pe 20 mai, guvernul britanic a introdus o derogare de la sancțiuni care permite importul de motorină și combustibil pentru aviație produse din țiței rusesc în țări terțe. [...]
Rusia mută costurile securității anti-drone către sectorul financiar , după ce o lege nouă permite Băncii Centrale și altor instituții financiare să își creeze sisteme de apărare și să își înarmeze personalul pentru a respinge atacurile cu drone, potrivit Adevărul , care citează un document publicat de Duma de Stat. Măsura vine pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra țintelor din Rusia, inclusiv asupra infrastructurii energetice, pe care Kievul o vizează pentru a reduce veniturile Moscovei și a grăbi încheierea conflictului, potrivit Agerpres. Ce permite noua lege și unde ar putea apărea sistemele anti-drone Conform informațiilor din documentul publicat de Duma de Stat, sistemele de apărare împotriva dronelor ar putea fi amplasate în proximitatea unor obiective financiare majore, inclusiv: Banca Centrală a Rusiei ; Sberbank , cea mai mare bancă comercială din Rusia; Asociația Rusă de Colectare a Numerarului. În plus, personalul acestor instituții va avea permisiunea de a fi înarmat, în cadrul aceluiași cadru legal. Cine plătește: instituțiile, nu statul Costurile pentru apărarea anti-drone vor fi suportate de instituțiile vizate, potrivit lui Anatoli Aksakov, șeful comitetului financiar din Duma de Stat, citat de agenția RBC. Practic, legea creează o obligație operațională și financiară care se transferă către bănci și alte entități financiare, într-un context de risc de securitate în creștere. Context: atacuri asupra infrastructurii financiare În material este menționat un atac asupra birourilor Băncii Rusiei din Sevastopol (Crimeea), despre care guvernatorul local Mihail Razvozhaev a spus că ar fi fost comis cu o rachetă Storm Shadow de fabricație britanică. Potrivit sursei, acesta ar fi fost primul atac asupra unui sediu important al băncii centrale de la începutul războiului. Nu au fost raportate atacuri asupra unor sedii importante ale Sberbank, mai notează publicația. Separat, Alexander Șokhin, șeful celui mai influent grup de lobby al mediului de afaceri din Rusia, i-a transmis președintelui Vladimir Putin că firmele rusești sunt pregătite să finanțeze achiziția de arme și sisteme electronice pentru a-și apăra infrastructura de atacurile cu drone. [...]
Rusia poate bruia și falsifica semnalul GPS pe o rază de până la 450 km de Kaliningrad , ceea ce ridică riscuri operaționale directe pentru aviație și pentru infrastructurile care depind de poziționare și sincronizare, potrivit Mediafax , care citează declarațiile unui oficial lituanian pentru Reuters. Darius Kuliesius , șef adjunct al autorității de reglementare în domeniul comunicațiilor din Lituania, spune că Moscova și-a extins semnificativ capacitățile de interferență și a mărit numărul de antene de „spoofing” GPS (falsificarea semnalului pentru a induce în eroare sistemele de localizare). Antenele ar fi amplasate în Kaliningrad, regiune puternic militarizată între Lituania și Polonia. „Interferențele ocazionale au început odată cu summitul NATO din 2023 de la Vilnius. Acum au construit infrastructura, iar interferențele au devenit o provocare rusă sistemică, permanentă și nesfârșită la adresa securității europene.” Ce zone ar putea fi afectate Potrivit unei hărți prezentate de oficialul lituanian, semnalele GPS falsificate ar putea afecta: statele baltice; cea mai mare parte a Poloniei; parțial Finlanda, Suedia și Belarus. Kuliesius a mai afirmat că nivelurile de spoofing și bruiaj ating maxime în timpul atacurilor cu drone ucrainene asupra Rusiei. Exemple recente: avioane afectate și proceduri de rezervă Materialul amintește două episoade din toamna lui 2025, când semnalul GPS a fost bruiat, inclusiv un caz în care un avion militar spaniol cu ministrul apărării la bord ar fi avut semnalul perturbat în apropierea Kaliningradului. Tot în septembrie, Financial Times relata că aeronava care o transporta pe Ursula von der Leyen spre Plovdiv (Bulgaria) ar fi rămas fără mijloace electronice de navigație la apropierea de aeroport, iar piloții au aterizat folosind hărți pe hârtie; Bruxelles-ul a confirmat atunci că a existat bruiaj GPS, dar zborul s-a încheiat în siguranță. Separat, Estonia și Finlanda au acuzat Rusia că a bruiat dispozitivele de navigație GPS în spațiul aerian al regiunii. Într-un exemplu mai recent, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat la TVR Info că avionul cu care a călătorit în Lituania a fost vizat de sisteme care bruiază GPS, precizând că aeronava militară avea dispozitive anti-bruiaj și că piloții au trecut pe un sistem militar de navigație. „A fost bruiat semnalul, dar nu neapărat pentru avionul nostru, ci pentru zonă. Avionul fiind militar, are dispozitive anti-bruiaj. Am verificat și am avut un bruiaj foarte puternic. Au activat (piloții – n.red.) sistemul militar de navigație, și-au luat măsuri de protecție pentru a face un zbor către destinație în funcție de coordonatele pe care le au ca variantă adițională.” [...]
Cele trei „megabănci” din Japonia primesc acces controlat la un nou model OpenAI pentru apărare cibernetică , într-un aranjament care tratează inteligența artificială de vârf ca infrastructură critică și nu ca produs de larg consum, potrivit The Next Web . Modelul, numit GPT-5.5-Cyber , ar urma să ajungă la MUFG Bank, Sumitomo Mitsui Banking Corporation (SMBC) și Mizuho Bank printr-un program al OpenAI denumit „ Trusted Access for Cyber ”, conceput să ofere cele mai capabile instrumente doar „apărătorilor verificați” (instituții evaluate și validate ca utilizatori legitimi). De ce contează: „pază la intrare” pentru un instrument cu dublă utilizare Logica programului este una de restricționare a accesului: un model suficient de bun pentru a identifica vulnerabilități „la scară” devine periculos dacă ajunge la actori rău-intenționați. În consecință, accesul este raționalizat către organizații care pot fi verificate, într-o încercare de a reduce riscul ca aceleași capabilități să fie folosite pentru atacuri. Publicația notează explicit tensiunea de fond: modelele care pot face atacurile cibernetice mai ieftine și mai ușor de rulat sunt, în același timp, instrumente valoroase pentru apărare — iar aici sunt livrate deliberat către cei care apără. Componenta guvernamentală: nu doar un contract comercial Înțelegerea nu ar fi fost negociată exclusiv la nivel tehnic sau comercial. Ministrul japonez al finanțelor, Satsuki Katayama, și secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, ar fi fost implicați direct în discuțiile care au deschis colaborarea, ceea ce îi dă și caracterul unei înțelegeri „guvern-la-guvern”, nu doar al unui acord de furnizare. În această interpretare, Tokyo ar „achiziționa” capabilități de apărare cibernetică similar cu modul în care ar procura o altă capabilitate strategică. Context: o coaliție public-privată și competiție între laboratoare americane Acordul se înscrie într-un demers mai amplu: la mijlocul lunii mai, Japonia a creat un grup de lucru public-privat privind riscurile cibernetice legate de inteligența artificială, care reunește marile bănci, Banca Japoniei și entități locale ale unor laboratoare de AI de top. Acest grup vizează riscurile unei noi clase de sisteme orientate spre găsirea vulnerabilităților, iar printre cele mai discutate este „Claude Mythos” al Anthropic, la care instituții japoneze ar urma, separat, să aibă acces (menționat de The Next Web într-un material distinct: Claude Mythos ). În acest tablou, acordul cu OpenAI este prezentat ca al doilea laborator „de frontieră” care intră în aceeași coaliție defensivă. Riscul operațional: o securitate „în două viteze” în sectorul financiar Deși accesul controlat reduce riscul de abuz, The Next Web atrage atenția asupra unui efect secundar posibil: concentrarea celor mai puternice instrumente defensive în câteva instituții mari poate lăsa restul sistemului financiar — bănci mai mici și startup-uri fintech — într-un dezavantaj tot mai mare. Rezultatul ar putea fi un peisaj de securitate „pe două niveluri”, în care megabăncile sunt mult mai bine protejate, iar ceilalți rămân relativ mai expuși, tocmai din cauza unui program proiectat să țină instrumentele puternice departe de utilizatori nepotriviți. Ce urmează Pe termen scurt, efectul este direct: trei dintre cele mai mari bănci din lume ar urma să folosească un model de AI de vârf pentru a-și întări propriile apărări, printr-un canal de acces verificat, cu implicare guvernamentală în facilitarea acordului. Întrebarea rămasă deschisă, potrivit analizei, este dacă acest tip de distribuție face întregul sistem mai sigur sau doar „părțile” lui cele mai puternice. [...]
Microsoft a retras discret o postare în care susținea că Windows 11 nu are nevoie de antivirus terț , după ce mesajul a stârnit controverse, potrivit IT之家 . Articolul, publicat în aprilie pe site-ul „Windows Learning Center”, nu mai este accesibil, iar vechiul URL redirecționează către pagina principală a platformei; compania nu a oferit, până acum, o explicație publică pentru eliminare. Postarea avea titlul „Cel mai bun antivirus din 2026: protecția încorporată în Windows de care ai nevoie” și argumenta că funcțiile incluse în Windows 11, în special Microsoft Defender , ar fi suficiente pentru „marea majoritate” a utilizatorilor, sugerând că instalarea unei soluții terțe nu este necesară în scenarii obișnuite. Ce spunea Microsoft că acoperă protecția integrată În materialul retras, Microsoft descria un set de componente de securitate incluse în Windows 11, între care: Microsoft Defender Antivirus; Microsoft Defender SmartScreen (filtrare pentru site-uri și descărcări suspecte); Smart App Control (control suplimentar asupra aplicațiilor); mecanisme native de protecție împotriva ransomware (atacuri de tip „criptare pentru răscumpărare”). Mesajul central era că, dacă utilizatorii păstrează protecțiile implicite activate, își actualizează regulat sistemul și sunt prudenți la descărcarea de software, Defender și SmartScreen pot acoperi o parte importantă din riscurile uzuale: fișiere malițioase, site-uri de tip phishing și instalatoare nesigure. Cronologia dispariției și lipsa unei explicații oficiale Conform aceleiași surse, organizația de testare AV-Comparatives a urmărit existența postării și indică faptul că textul a fost publicat inițial la 9 aprilie 2026 și era încă accesibil cel puțin la 11 mai. În schimb, arhivele Internet Archive arată că, până la 24 mai, articolul dispăruse de pe site. Microsoft nu a comunicat public motivul retragerii, deși eliminarea a venit după reacții critice din partea utilizatorilor. De ce contează pentru utilizatori și companii Din perspectivă operațională, mesajul inițial al Microsoft putea influența decizia de a păstra sau nu un antivirus terț pe stații de lucru, mai ales în rândul utilizatorilor obișnuiți. În același timp, compania recunoștea în text că nevoia de soluții suplimentare depinde de scenariul de utilizare și de funcții extra, menționând explicit situații precum: administrarea unitară a mai multor dispozitive într-un mediu de companie; utilizarea unui dispozitiv partajat în familie; servicii suplimentare precum monitorizarea identității sau control parental. Microsoft avertiza, totodată, că instalarea mai multor instrumente de securitate poate crește activitatea în fundal și complexitatea sistemului, cu potențial impact asupra performanței, recomandând alegerea „în funcție de nevoile reale”. [...]
Datele de localizare colectate pentru publicitatea online pot deveni o vulnerabilitate operațională pentru armata SUA , după ce Comandamentul Central american a indicat că adversari ar fi folosit astfel de informații comerciale pentru a viza sau supraveghea personal din teatre de operațiuni, fără a oferi exemple concrete, potrivit Biziday . Într-un răspuns datat 14 aprilie și pus la dispoziția Reuters de senatorul democrat Ron Wyden , Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) spune că are informații despre „multiple amenințări” legate de exploatarea datelor comerciale de localizare de către adversari, în scopul vizării sau supravegherii militarilor americani. CENTCOM nu detaliază cazuri, dar aria sa de responsabilitate include și regiunea Golfului Persic. De ce contează: din „date pentru reclame” în risc de securitate națională Un grup bipartizan de senatori, inclusiv Wyden, a transmis Pentagonului o scrisoare în care avertizează că datele comerciale de localizare pot fi folosite pentru a identifica locurile unde se adună trupele și tiparele lor de viață. În opinia senatorilor, aceste informații pot fi exploatate pentru atacuri cu rachete, drone și bombe, dar și pentru activități de contrainformații. Parlamentarii susțin că, având în vedere ceea ce oficialii militari ar cunoaște deja despre exploatarea acestor date, Departamentul Apărării ar fi trebuit să acționeze mai devreme și cer măsuri suplimentare de securitate. Ce măsuri propun senatorii pentru reducerea expunerii În scrisoare sunt enumerate mai multe propuneri, orientate spre limitarea colectării și partajării datelor de pe dispozitive: dezactivarea ID-ului unic al dispozitivelor folosit în scop comercial; oprirea automată a partajării locației; folosirea altor browsere decât Google Chrome, pe motiv că ar colecta mai puține date. Reacția Google și lipsa unui punct de vedere al Pentagonului Senatorii critică browsere precum Chrome, despre care afirmă că „sunt construite pentru a colecta și distribui date despre utilizatori”, iar păstrarea lor pe dispozitive guvernamentale ar oferi adversarilor „o armă” împotriva trupelor. Google a transmis, într-un punct de vedere citat de Reuters, că browserul Chrome are „un nivel de securitate de vârf” raportat la standardele industriei și că susține de mult timp măsuri mai ferme împotriva brokerilor de date. Wyden a mai afirmat că sectorul tehnologiei de publicitate ar trebui tratat ca o amenințare la adresa securității naționale. Pentagonul nu a oferit un punct de vedere pentru Reuters, iar senatorii spun că nu au obținut informații suplimentare de la oficialii militari. Context: cum ajung datele de localizare să fie revândute Reuters explică faptul că datele de localizare sunt folosite pe scară largă în publicitatea digitală, o componentă importantă a veniturilor marilor companii de tehnologie. De regulă, datele sunt colectate de dispozitive conectate la internet, aplicații și furnizori de servicii, apoi sunt vândute către „brokeri” (intermediari care agregă și revând date), uneori prin lanțuri complexe de intermediere. Agenția amintește și exemple anterioare de utilizare a unor astfel de date: Wall Street Journal a relatat în 2021 că, în 2016, un contractor a folosit date de localizare disponibile comercial pentru a urmări trupe de operațiuni speciale, iar în 2024 Wired și două agenții germane au analizat miliarde de coordonate de la un broker pentru a detalia mișcări în jurul unor baze și centre de informații americane din Germania. [...]
