Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Marco Rubio spune că Rusia își concentrează eforturile pe războiul din Ucraina, nu pe sprijinirea Iranului, potrivit Antena 3 CNN, care citează Reuters via Agerpres. Declarația vine în contextul operațiunii militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului, menționată de publicație ca fiind declanșată „în urmă cu aproape o lună”.
Rubio a fost întrebat despre sprijinul Moscovei pentru Teheran în timp ce pleca de la Washington spre Franța, unde urma să se întâlnească cu omologii săi din țările G7. Discuțiile sunt așteptate să includă atât războiul din Ucraina, cât și conflictul din Iran, pe fondul tensiunilor privind rolul Rusiei în Orientul Mijlociu.
Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a acuzat Rusia că furnizează Iranului informații folosite împotriva americanilor în regiune și a cerut Washingtonului să crească presiunea asupra Moscovei.
„Constatăm că Rusia ajută Iranul cu informații pentru a ținti americani, pentru a ucide americani, iar Rusia furnizează acum și drone Iranului, astfel încât să poată ataca țările vecine, precum și bazele militare americane”, a susținut estona Kaja Kallas în fața presei.
În același timp, Rusia a condamnat atacurile aeriene ale SUA și Israel asupra Iranului, aliatul său, însă, potrivit textului, a evitat să îl critice prea dur pe președintele american Donald Trump, pe fondul interesului de a menține deschise canalele de negociere cu Washingtonul privind războiul din Ucraina.
Articolul amintește și poziția exprimată anterior de Vladimir Putin, care a acuzat SUA și alte state occidentale ce sprijină Ucraina că furnizează informații despre armata rusă obținute prin sateliți și avioane de recunoaștere. Totodată, Putin a susținut că localizarea și direcționarea rachetelor în atacurile ucrainene asupra țintelor ruse nu ar putea fi realizate fără implicarea țărilor care au livrat respectivele rachete.
Recomandate
Presa americană scrie că FBI a avertizat autoritățile din California despre posibilitatea unui atac cu drone asupra coastei de vest a Statelor Unite, într-un context de tensiuni crescute între Washington, Israel și Iran - portivit ABC News . Potrivit relatărilor din presa americană, Biroul Federal de Investigații ar fi transmis un mesaj de alertă structurilor de aplicare a legii din statul California, cerând creșterea vigilenței în cazul unei posibile amenințări aeriene. Scenariul analizat de autorități presupune lansarea unor drone de pe o navă neidentificată aflată în largul coastelor americane, care ar putea viza zone de pe coasta de vest a SUA. În prezent, informațiile privind această potențială amenințare sunt limitate. Sursele citate de ABC News arată că autoritățile americane nu dețin date concrete despre momentul în care ar putea avea loc un eventual atac, nici despre țintele exacte sau persoanele implicate direct într-o astfel de operațiune. Contextul geopolitic Avertismentul apare pe fondul conflictului militar din Orientul Mijlociu, unde Statele Unite și Israelul sunt implicate în operațiuni împotriva Iranului. În acest context, unele scenarii analizate de experți iau în calcul posibilitatea unor acțiuni de represalii din partea Teheranului, inclusiv operațiuni indirecte sau neconvenționale. Printre variantele discutate în mediul de securitate se numără: atacuri cu drone lansate de pe nave aflate în larg; operațiuni cibernetice asupra infrastructurii critice; acțiuni împotriva unor companii sau instituții occidentale. Totuși, autoritățile americane nu au confirmat public existența unei amenințări imediate. Reacția administrației americane Subiectul a ajuns și în spațiul politic american. Întrebat despre aceste informații, președintele Statelor Unite, Donald Trump , nu a oferit detalii suplimentare și nici nu a precizat dacă există un nivel concret de risc pentru populație. În lipsa unor informații clare, mesajul transmis structurilor locale pare să aibă mai degrabă rol preventiv, pentru a crește nivelul de pregătire al autorităților din California în eventualitatea unei amenințări. Situația rămâne însă incertă, iar scenariul unui atac cu drone lansat din largul oceanului este, deocamdată, analizat doar ca ipoteză în cadrul evaluărilor de securitate. [...]
Cupa Mondială din iunie este văzută ca un test major pentru securitatea SUA , potrivit Biziday , care rezumă o analiză Reuters bazată pe documente ale serviciilor de informații. Autoritățile americane și FIFA se tem că turneul ar putea deveni o țintă pentru extremiști sau infractori, pe fondul tensiunilor interne și internaționale. Competiția începe pe 11 iunie 2026, durează peste o lună și se desfășoară în SUA, Canada și Mexic. În contextul războiului din Orientul Mijlociu, forțele de ordine din SUA sunt în stare de alertă sporită, iar organizarea dispozitivelor de protecție este descrisă ca fiind complicată de întârzieri administrative și de finanțare. Oficiali implicați în organizare au semnalat că subvenții de 625 de milioane de dolari au fost blocate, deși fuseseră adoptate de Congres în vara anului trecut. Agenția responsabilă de distribuirea fondurilor a anunțat miercuri că a acordat banii, după ce oficialii și organizatorii s-au plâns că nu i-au primit, însă întârzierea a pus presiune pe calendarul de achiziții și coordonare între agenții, conform unor surse citate de Reuters sub protecția anonimatului. Mike Sena, președintele National Fusion Center Association, a atras atenția că distribuirea fondurilor, precum și achizițiile de tehnologii și echipamente pot dura, în condițiile în care primele meciuri din SUA sunt programate pe 12 iunie. În practică, aceste bugete sunt folosite pentru echipamente, personal, planuri de intervenție și interoperabilitate între instituții, elemente care au termene de implementare greu de comprimat. Rapoartele de securitate consultate de Reuters indică riscuri variate, de la posibile atacuri asupra infrastructurii de transport până la acte violente izolate sau proteste. O parte dintre riscuri sunt asociate politicilor de imigrație ale președintelui Donald Trump, despre care documentele sugerează că pot alimenta tensiuni și pot genera manifestații sau reacții ostile în timpul turneului. Un raport al serviciilor de informații de la finalul anului trecut menționează că în New Jersey, statul care va găzdui finala, au avut loc atacuri, au fost dejucate comploturi teroriste și s-a intensificat propaganda extremistă, fără a exclude adunări spontane pe fondul tensiunilor dintre țările participante. În același context, sunt invocate temeri privind posibile represalii după conflictul cu Iranul și efectele înăspririi ori interzicerii călătoriilor pentru cetățeni din zeci de țări; Biziday notează că Iranul negociază cu FIFA posibilitatea de a disputa toate meciurile în Mexic. Separat, un raport din septembrie a menționat o postare care încuraja atacuri asupra infrastructurii feroviare pe coasta de vest a SUA și Canadei, iar pentru Mexic sunt semnalate îngrijorări legate de violențele asociate cartelurilor de droguri, cu incertitudini privind capacitatea autorităților de a reduce riscurile până în iunie. [...]
Donald Trump continuă să folosească frecvent propriul iPhone personal pentru a comunica , inclusiv cu lideri politici, jurnaliști și oameni de afaceri, o situație care provoacă îngrijorări în interiorul Casei Albe privind securitatea informațiilor. Informația a fost relatată de publicația Android Authority , citând surse din administrația americană și revista The Atlantic . Potrivit oficialilor, telefonul personal al președintelui SUA este aproape permanent activ, primind apeluri și mesaje de la diverse persoane, inclusiv membri ai presei, directori de companii din tehnologie și alte personalități publice. Situația a devenit și mai sensibilă deoarece numărul privat al lui Trump ar fi început să circule tot mai larg în cercurile politice și media . Îngrijorări privind securitatea Responsabilii din administrație consideră că utilizarea unui telefon personal pentru comunicări frecvente poate crea vulnerabilități, mai ales într-un context geopolitic tensionat. Potrivit surselor citate, există temeri că președintele ar putea primi informații false sau manipulatoare prin apeluri directe, ceea ce ar putea influența decizii sensibile. În mod normal, liderii americani folosesc dispozitive special configurate și rețele securizate pentru comunicări oficiale, însă Trump ar prefera în continuare conversațiile telefonice directe , pe care le consideră mai eficiente decât schimburile de mesaje. Apeluri constante de la presă și mediul de afaceri O mare parte dintre apeluri ar proveni de la jurnaliști care încearcă să obțină declarații directe de la președinte, în afara briefingurilor oficiale ale Casei Albe. În același timp, directori din industria tehnologică și alte personalități influente ar încerca să ia legătura direct cu liderul american. Potrivit administrației, această deschidere este prezentată public drept un semn de transparență. Adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Anna Kelly, l-a descris pe Trump drept „cel mai accesibil și transparent președinte din istorie”. O practică mai veche Utilizarea unui telefon personal de către Donald Trump nu este o noutate. Și în timpul primului său mandat, el a preferat să folosească propriul smartphone pentru convorbiri directe, chiar dacă specialiștii în securitate au recomandat folosirea unor dispozitive dedicate. În prezent, oficialii încearcă să îl convingă să utilizeze canale mai sigure pentru comunicările sensibile, însă potrivit surselor citate, președintele nu pare dispus să renunțe la telefonul personal . [...]
Un grup de hackeri cu presupuse legături cu Iranul afirmă că a atacat site-ul ANAF , într-un incident cibernetic care ar fi fost declanșat de declarațiile recente ale președintelui României privind cooperarea militară cu Statele Unite, potrivit Profit.ro . Gruparea care își spune „Echipa 313 – Rezistența Cibernetică Islamică” susține că a lansat un atac informatic asupra portalului Agenției Naționale de Administrare Fiscală ( ANAF ). Într-un mesaj atribuit hackerilor, aceștia afirmă că operațiunea ar fi durat aproximativ o oră și ar fi dus la întreruperea temporară a serviciilor platformei utilizate de milioane de contribuabili din România. Atacul ar fi fost, potrivit aceleiași revendicări, o reacție la declarațiile făcute de președintele Nicușor Dan după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Atunci, șeful statului a anunțat că România a acceptat ca Statele Unite să trimită echipamente militare la baza aeriană Mihail Kogălniceanu pentru eventuale operațiuni în Orientul Mijlociu. Problemele semnalate la portalul ANAF În ziua anterioară apariției revendicării, utilizatorii au semnalat că site-ul ANAF a funcționat foarte greu sau a devenit temporar inaccesibil. Portalul fiscal are de mai mulți ani dificultăți tehnice în perioadele aglomerate, însă de această dată întreruperile au fost mai ample decât de obicei. Autoritățile române au fost contactate pentru clarificări, iar instituțiile responsabile au transmis că vor analiza situația și vor comunica oficial dacă incidentul a fost într-adevăr rezultatul unui atac cibernetic. Contextul politic și militar Declarațiile invocate de hackeri au venit după ce CSAT a aprobat solicitarea Statelor Unite de a disloca în România mai multe echipamente militare, inclusiv: avioane de realimentare sisteme de monitorizare echipamente de comunicații satelitare Acestea ar urma să fie amplasate la baza Mihail Kogălniceanu pentru misiuni ce ar putea avea legătură cu situația din Orientul Mijlociu. Președintele Nicușor Dan a subliniat că echipamentele sunt defensive și că parteneriatul este similar cooperării militare pe care o au și alte state NATO. Cine este gruparea care revendică atacul „Echipa 313” a mai fost asociată în trecut cu atacuri de tip DDoS asupra unor ținte din regiunea Golfului Persic, inclusiv instalații militare din Bahrain și Arabia Saudită. De asemenea, gruparea ar fi participat la campanii cibernetice care au vizat instituții și infrastructuri din Israel. Deocamdată nu există o confirmare oficială că problemele tehnice ale site-ului ANAF au fost cauzate de un atac informatic sau dacă revendicarea grupului de hackeri este autentică. Context militar mai larg În paralel cu aceste evoluții, România discută și extinderea infrastructurii militare. Printre proiectele analizate se află modernizarea poligonului de la Smîrdan, în județul Galați, unde ar putea fi creat un centru de instruire pentru echipajele de tancuri Abrams din mai multe țări europene. Proiectul face parte din cooperarea militară dintre România și Statele Unite, în contextul consolidării securității pe flancul estic al NATO. [...]
Dominic Fritz îl acuză pe Sorin Grindeanu de inconsecvență între declarații și acțiuni , potrivit Antena 3 CNN . Președintele USR susține că liderul PSD ar fi transmis la Bruxelles că exclude orice colaborare cu AUR, în timp ce, în Parlament, deputați PSD ar fi anunțat că vor vota o moțiune simplă inițiată de AUR împotriva ministrei Mediului. Fritz afirmă că mesajul public al lui Grindeanu către oficialii europeni intră în contradicție cu poziționarea PSD în legislativ, unde social-democrații ar urma să susțină moțiunea depusă de AUR. În același context, Fritz spune că ar fi vorba despre o repetare a situației și despre o încălcare a protocolului de coaliție. „Ieri, nici nu a apucat să termine Sorin Grindeanu să ne transmită din Bruxelles că PSD «exclude orice variantă de colaborare» cu AUR, că în România, colegii lui PSD din Parlament anunțau că vor vota moțiunea inițiată de extremiști. A doua oară. Încălcând din nou protocolul de coaliție”, a scris Fritz pe Facebook. Consemnează Antena 3 CNN că liderul USR îl acuză pe Grindeanu și de inducerea în eroare a propriului electorat, pe fondul tensiunilor din coaliție și al disputelor legate de activitatea ministrei USR Diana Buzoianu la Mediu. În paralel, PSD începe din 27 martie consultări interne privind viitorul Coaliției de guvernare, cu opt întâlniri regionale cu liderii din teritoriu, urmate de un vot pentru rămânerea sau ieșirea de la guvernare. Rezultatul final este așteptat pe 20 aprilie, mai notează sursa. [...]
DGPI a atribuit un contract de 434.789 lei pentru cursuri de securitate cibernetică unei firme fără angajați , potrivit Fanatik . Contractul a fost semnat la 16 martie 2026 și este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul proiectului „Sistem de alertă timpurie – SAT”. Contractul și proiectul finanțat prin PNRR Achiziția vizează organizarea unor cursuri de formare profesională în domeniul securității cibernetice, cu activități descrise drept „dezvoltare și coordonare a Centrelor Operaționale de Securitate Cibernetică”. Beneficiarul este Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), structură aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. DGPI este serviciul de informații și securitate internă al MAI, cu rol de protecție a instituției și a structurilor din subordine împotriva riscurilor de securitate, în limitele domeniului afacerilor interne. „Cursurile fac parte dintr-un proiect mai amplu de digitalizare, care urmărește creșterea capacității instituțiilor de a răspunde la incidente de securitate cibernetică, în contextul implementării cărții electronice de identitate și a altor servicii digitale”, așa cum reiese din documentele de licitație. Procedura de achiziție și criteriul de selecție Procedura a fost derulată pe baza unor norme proprii (Anexa 2B din Legea 98/2016), un mecanism mai flexibil decât licitațiile clasice, folosit în special pentru servicii precum formarea profesională sau consultanța. În acest cadru, achiziția nu a presupus licitație electronică și nici publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În anunțul de atribuire, criteriile de desemnare a câștigătorului nu sunt detaliate explicit, însă, conform explicațiilor din material, selecția se face, de regulă, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, care combină prețul cu elemente tehnice (de exemplu, experiența furnizorului, calitatea programului, expertiza lectorilor sau metodologia). Cine este Bloovia Brands and Services SRL și ce date financiare are Contractul a fost semnat cu Bloovia Brands and Services SRL, companie din Dobroești (Ilfov), înființată în septembrie 2021, cu capital social de 200 de lei. Firma este deținută în mod egal de George Totoescu și Alexandra-Magdalena Totoescu (câte 50%), ambii fiind administratori încă de la înființare. Activitatea principală declarată este comerțul online (CAEN 4791), iar compania are și obiecte secundare în zona IT și educație, inclusiv formare profesională, consultanță IT și servicii digitale. Potrivit informațiilor prezentate, firma nu a avut angajați de la înființare și are o evoluție financiară modestă: pierderi în 2022, apoi o cifră de afaceri de aproximativ 35.700 de lei în 2023, urmată de scăderi în 2024 (cifră de afaceri 33.509 lei și profit net 806 lei). Alte contracte menționate și profilul acționarilor Materialul mai notează că firma ar mai avea un singur contract asemănător, atribuit de STS în decembrie, în valoare de 270.000 de lei, pentru „servicii pentru instruire și formare profesională”. Despre acționari, textul indică faptul că George Totoescu a lucrat anterior, conform CV-ului de pe LinkedIn, la Institutul de Virusologie „Ștefan S. Nicolau”, ca specialist în achiziții publice, și a fost consilier în cadrul Biroului Reprezentantului Special al Guvernului României (iunie 2005 – februarie 2008). În cazul Alexandrei Totoescu, se menționează că ar ocupa funcția de Compliance Manager la ProVision din august 2022, conform LinkedIn. Elemente-cheie din informațiile prezentate Contract DGPI: 434.789 lei fără TVA, semnat la 16 martie 2026, finanțat prin PNRR, proiectul „Sistem de alertă timpurie – SAT”. Obiect: cursuri de securitate cibernetică și activități de „dezvoltare și coordonare a Centrelor Operaționale de Securitate Cibernetică”. Furnizor: Bloovia Brands and Services SRL (Dobroești, Ilfov), deținută de soții Totoescu, fără angajați de la înființare. Procedură: Anexa 2B din Legea 98/2016, fără licitație electronică și fără publicare în Jurnalul Oficial al UE. Alt contract menționat: STS – 270.000 de lei, în decembrie, pentru instruire/formare profesională. [...]
