Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Serviciile britanice avertizează că Rusia țintește infrastructura critică, ceea ce ridică riscul de întreruperi cu efect economic în Regatul Unit, potrivit Digi24, care relatează despre primul discurs public al directoarei GCHQ, Anne Keast-Butler.
Șefa agenției britanice de informații pentru comunicații (GCHQ) a spus că Rusia „amenință în mod deliberat” nu doar infrastructura critică, ci și procesele democratice, lanțurile de aprovizionare și încrederea publicului. Mesajul vine pe fondul acuzațiilor formulate la Londra privind o serie de comploturi de spionaj pe teritoriul britanic și, mai recent, un „război hibrid nedeclarat” împotriva Regatului Unit și a altor state NATO, acuzații negate de Kremlin.
„În fața unei astfel de agresiuni și a unui astfel de haos, GCHQ colaborează neîncetat cu partenerii din domeniul informațiilor și al apărării pentru a diminua și reduce amenințarea rusă.”
Din perspectiva riscului operațional, avertismentul pune accent pe vulnerabilități care pot produce efecte în cascadă: întreruperi de servicii esențiale și blocaje în lanțurile de aprovizionare, cu impact asupra activității companiilor și asupra încrederii publice. Keast-Butler a indicat explicit aceste zone ca ținte, alături de procesele democratice.
GCHQ a transmis că lucrează „neîncetat” pentru a respinge atacurile cibernetice și pentru a contracara ceea ce directoarea a descris drept „sabotaje nesăbuite și tentative de asasinat”.
GCHQ (Government Communications Headquarters – Centrul de Comunicații al Guvernului) este cea mai mare dintre cele trei agenții de informații ale Regatului Unit, alături de MI5 și MI6. Instituția, cu sediul în Cheltenham, are ca priorități securitatea cibernetică și supravegherea aeriană, iar Digi24 notează că, datorită accentului pe tehnologii avansate, primește o parte semnificativă din bugetul de informații al Regatului Unit.
În plan de politici publice, materialul menționează că, marți, 26 mai, Regatul Unit a impus noi sancțiuni împotriva Rusiei, vizând rețele de criptomonede folosite pentru a eluda sancțiunile britanice. Totodată, pe 20 mai, guvernul britanic a introdus o derogare de la sancțiuni care permite importul de motorină și combustibil pentru aviație produse din țiței rusesc în țări terțe.
Recomandate
Peste 55 de campanii de publicitate malițioasă legate de fotbal au vizat utilizatori pe platformele Meta , într-un val de fraude care combină magazine online false, pagini de tip phishing (furt de date) și escrocherii pe e-mail, potrivit unei investigații Bitdefender . Miza operațională pentru utilizatori și companii este creșterea riscului de plăți frauduloase și compromitere de date personale, pe fondul interesului în urcare pentru FIFA World Cup 2026 . Cercetarea Bitdefender Labs arată că infractorii exploatează loialitatea față de cluburi și echipe naționale, cererea pentru streaming și piața de colecționabile (inclusiv Panini), folosind în special reclame care se „camuflează” în fluxurile sociale cu imagini realiste, cronometre de tip numărătoare inversă și mesaje de presiune precum „stoc limitat” sau „doar azi”. Cum arată ecosistemul de fraude: de la reclame la magazine false și phishing Investigatorii descriu un tipar recurent: reclamele trimit către magazine online false sau pagini de phishing concepute să colecteze date de plată ori informații personale. În campanii au fost promovate, între altele: „merchandise oficial” FIFA World Cup; echipamente pentru Anglia și Scoția, inclusiv mesaje și simboluri asociate („Three Lions”, Tartan Army); articole tematice Hearts FC; pachete și albume de stickere Panini și colecționabile „ediție limitată”; servicii de streaming pentru fotbal; oferte false de bilete și produse pentru fani. În investigație apar și domenii suspecte folosite repetat în astfel de redirecționări, între care: faithoutfit[.]uk, defwear[.]uk, savebigwear[.]com, teamcollections[.]com, fanzonewear[.]com, crestwearus[.]com. Ținte și geografie: unde s-au concentrat campaniile Cercetătorii au identificat peste 55 de campanii de tip „scam ads” (reclame frauduloase) care au vizat fani ai fotbalului pe platforme deținute de Meta. Cele mai vizate țări au fost: Regatul Unit, Portugalia, Spania, Algeria, Statele Unite, Canada, Mexic, Belgia, Germania, Brazilia și Australia. În paralel, analiza menționează campanii care au urmărit audiențe vorbitoare de portugheză, în special în Brazilia, inclusiv prin reclame pentru presupuse precomenzi de albume și kituri „oficiale” FIFA World Cup 2026. Bitdefender notează și indicii că unele materiale promoționale ar fi putut folosi imagini generate sau îmbunătățite cu inteligență artificială, pentru a părea mai „profesioniste”, în ciuda unor inconsecvențe de brand și greșeli (de exemplu, „WordCup” în loc de „World Cup”). Escrocherii pe e-mail: „loterii FIFA” și riscuri de furt de identitate Pe canalul de e-mail, Bitdefender Antispam Lab a identificat campanii care impersonau organizații sau programe asociate FIFA World Cup 2026 și pretindeau că destinatarii au câștigat premii în bani. Unele mesaje promiteau câștiguri de până la 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei) și cereau contactarea unor „agenți” sau „birouri de verificare”. În unele variante, victimele erau împinse să furnizeze rapid date personale (naționalitate, ocupație, adresă, telefon), iar în altele se cereau devreme date de pașaport sau identificare națională, ceea ce ridică riscul de furt de identitate, nu doar de fraudă financiară. Piraterie IPTV și aplicații false: aceeași logică, alte pretexte Investigația descrie și operațiuni coordonate de piraterie IPTV și aplicații false pentru fani care caută transmisiuni ale meciurilor. În Portugalia, Bitdefender leagă UniTV și Xtream IPTV prin entități comune și infrastructură suprapusă, sugerând un operator care rulează mai multe „branduri” în paralel pentru reziliență (dacă unul este blocat, altul rămâne activ). Sunt menționate și campanii de aplicații false asociate cu „Goal Rush” și „BEST APP”, inclusiv tehnici de evitare a moderării, precum folosirea de caractere chirilice pentru a imita litere latine. Ce pot face utilizatorii și organizațiile, practic Recomandările din analiză vizează reducerea expunerii la fraude alimentate de reclame și mesaje nesolicitate: prudență la promoții cu reduceri nerealiste, „giveaway”-uri și oferte „pe timp limitat”; evitarea accesării linkurilor din reclame sau e-mailuri nesolicitate pentru bilete, produse, streaming sau colecționabile; introducerea manuală a adreselor site-urilor oficiale, când este posibil; tratarea cronometrelor și mesajelor de urgență ca semnale de risc; verificarea linkurilor și mesajelor suspecte cu instrumente dedicate, precum Bitdefender Scamio și Bitdefender Link Checker . Pentru cei care au introdus deja date de plată sau informații personale, Bitdefender recomandă contactarea imediată a băncii/emitentului cardului, monitorizarea conturilor și tratarea documentelor de identitate furnizate ca potențial compromise, inclusiv prin păstrarea dovezilor și raportarea către autoritățile competente. [...]
Rusia mută costurile securității anti-drone către sectorul financiar , după ce o lege nouă permite Băncii Centrale și altor instituții financiare să își creeze sisteme de apărare și să își înarmeze personalul pentru a respinge atacurile cu drone, potrivit Adevărul , care citează un document publicat de Duma de Stat. Măsura vine pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra țintelor din Rusia, inclusiv asupra infrastructurii energetice, pe care Kievul o vizează pentru a reduce veniturile Moscovei și a grăbi încheierea conflictului, potrivit Agerpres. Ce permite noua lege și unde ar putea apărea sistemele anti-drone Conform informațiilor din documentul publicat de Duma de Stat, sistemele de apărare împotriva dronelor ar putea fi amplasate în proximitatea unor obiective financiare majore, inclusiv: Banca Centrală a Rusiei ; Sberbank , cea mai mare bancă comercială din Rusia; Asociația Rusă de Colectare a Numerarului. În plus, personalul acestor instituții va avea permisiunea de a fi înarmat, în cadrul aceluiași cadru legal. Cine plătește: instituțiile, nu statul Costurile pentru apărarea anti-drone vor fi suportate de instituțiile vizate, potrivit lui Anatoli Aksakov, șeful comitetului financiar din Duma de Stat, citat de agenția RBC. Practic, legea creează o obligație operațională și financiară care se transferă către bănci și alte entități financiare, într-un context de risc de securitate în creștere. Context: atacuri asupra infrastructurii financiare În material este menționat un atac asupra birourilor Băncii Rusiei din Sevastopol (Crimeea), despre care guvernatorul local Mihail Razvozhaev a spus că ar fi fost comis cu o rachetă Storm Shadow de fabricație britanică. Potrivit sursei, acesta ar fi fost primul atac asupra unui sediu important al băncii centrale de la începutul războiului. Nu au fost raportate atacuri asupra unor sedii importante ale Sberbank, mai notează publicația. Separat, Alexander Șokhin, șeful celui mai influent grup de lobby al mediului de afaceri din Rusia, i-a transmis președintelui Vladimir Putin că firmele rusești sunt pregătite să finanțeze achiziția de arme și sisteme electronice pentru a-și apăra infrastructura de atacurile cu drone. [...]
Rusia poate bruia și falsifica semnalul GPS pe o rază de până la 450 km de Kaliningrad , ceea ce ridică riscuri operaționale directe pentru aviație și pentru infrastructurile care depind de poziționare și sincronizare, potrivit Mediafax , care citează declarațiile unui oficial lituanian pentru Reuters. Darius Kuliesius , șef adjunct al autorității de reglementare în domeniul comunicațiilor din Lituania, spune că Moscova și-a extins semnificativ capacitățile de interferență și a mărit numărul de antene de „spoofing” GPS (falsificarea semnalului pentru a induce în eroare sistemele de localizare). Antenele ar fi amplasate în Kaliningrad, regiune puternic militarizată între Lituania și Polonia. „Interferențele ocazionale au început odată cu summitul NATO din 2023 de la Vilnius. Acum au construit infrastructura, iar interferențele au devenit o provocare rusă sistemică, permanentă și nesfârșită la adresa securității europene.” Ce zone ar putea fi afectate Potrivit unei hărți prezentate de oficialul lituanian, semnalele GPS falsificate ar putea afecta: statele baltice; cea mai mare parte a Poloniei; parțial Finlanda, Suedia și Belarus. Kuliesius a mai afirmat că nivelurile de spoofing și bruiaj ating maxime în timpul atacurilor cu drone ucrainene asupra Rusiei. Exemple recente: avioane afectate și proceduri de rezervă Materialul amintește două episoade din toamna lui 2025, când semnalul GPS a fost bruiat, inclusiv un caz în care un avion militar spaniol cu ministrul apărării la bord ar fi avut semnalul perturbat în apropierea Kaliningradului. Tot în septembrie, Financial Times relata că aeronava care o transporta pe Ursula von der Leyen spre Plovdiv (Bulgaria) ar fi rămas fără mijloace electronice de navigație la apropierea de aeroport, iar piloții au aterizat folosind hărți pe hârtie; Bruxelles-ul a confirmat atunci că a existat bruiaj GPS, dar zborul s-a încheiat în siguranță. Separat, Estonia și Finlanda au acuzat Rusia că a bruiat dispozitivele de navigație GPS în spațiul aerian al regiunii. Într-un exemplu mai recent, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat la TVR Info că avionul cu care a călătorit în Lituania a fost vizat de sisteme care bruiază GPS, precizând că aeronava militară avea dispozitive anti-bruiaj și că piloții au trecut pe un sistem militar de navigație. „A fost bruiat semnalul, dar nu neapărat pentru avionul nostru, ci pentru zonă. Avionul fiind militar, are dispozitive anti-bruiaj. Am verificat și am avut un bruiaj foarte puternic. Au activat (piloții – n.red.) sistemul militar de navigație, și-au luat măsuri de protecție pentru a face un zbor către destinație în funcție de coordonatele pe care le au ca variantă adițională.” [...]
Companiile din România riscă blocaje operaționale totale din cauza atacurilor cibernetice frecvente , într-un context în care „cele mai multe” nu sunt pregătite să gestioneze astfel de incidente, potrivit Știrile Pro TV . Miza nu este doar financiară: un atac poate opri complet activitatea unei afaceri. Publicația indică o statistică potrivit căreia în România au loc zilnic între 20.000 și 30.000 de atacuri cibernetice , iar țintele nu sunt limitate la companii: sunt vizate atât persoane juridice , cât și persoane fizice. Din perspectiva impactului asupra mediului de afaceri, vulnerabilitatea principală evidențiată este lipsa de pregătire pentru un incident: pe lângă pierderi de bani, consecința imediată poate fi blocarea completă a operațiunilor , ceea ce se traduce în întreruperea activității, întârzieri și imposibilitatea de a livra servicii sau produse. Materialul nu oferă detalii despre sectoarele cele mai afectate, tipurile de atacuri sau sursa exactă a statisticii menționate, însă semnalul de risc este legat de frecvența ridicată a incidentelor și de nivelul insuficient de pregătire în rândul companiilor. [...]
Un atac asupra emitentului european StablR a arătat că stablecoin-urile pot „ceda” operațional și financiar chiar și când nu există o vulnerabilitate în cod , după ce au fost create tokenuri neacoperite în valoare de 13,5 milioane de dolari (aprox. 61,5 milioane lei), iar atacatorul a extras circa 2,8 milioane de dolari (aprox. 12,7 milioane lei) în ether, potrivit Gizmodo . Incidentul a avut loc pe rețeaua Ethereum , prin portofelul de tip multisignature (multisemnătură) folosit pentru „minting” (emiterea de tokenuri) de către StablR. Configurația era 1-din-3, adică o singură semnătură autorizată putea aproba tranzacții. Atacatorul ar fi compromis o cheie privată, s-a adăugat ca administrator și i-a eliminat pe operatorii legitimi, apoi a emis aproximativ 8,35 milioane USDR (stablecoin legat de dolar) și 4,5 milioane EURR (stablecoin legat de euro). Firmele de securitate blockchain Blockaid și GoPlus Security au descris cauza drept o problemă de configurare și de administrare a cheilor, nu un defect al contractelor inteligente (smart contracts) în sine. De ce contează: „siguranța” stablecoin-urilor depinde și de operațiuni, nu doar de cod După emiterea tokenurilor neacoperite, atacatorul le-a schimbat pe burse descentralizate (DEX). Lichiditatea redusă a limitat suma ce putea fi scoasă, însă atacatorul a plecat cu aproximativ 1.115 ether, evaluați la circa 2,8 milioane de dolari la acel moment. Spre deosebire de multe stablecoin-uri cu emitent centralizat, ether nu are mecanisme de intervenție care să permită înghețarea rapidă a fondurilor sau inversarea tranzacțiilor, ceea ce complică recuperarea. Efectul imediat a fost deteriorarea „ancorării” (peg) la monedele de referință: USDR și-a revenit, însă EURR era tranzacționat cu aproximativ 17% sub valoarea țintă, potrivit datelor CoinMarketCap citate de publicație. Pentru utilizatori, asta înseamnă că un instrument promovat drept „dolar/euro digital” poate introduce pierderi prin devalorizare, chiar dacă promisiunea este stabilitatea. Măsuri de limitare și întrebarea-cheie: cine acoperă pierderile StablR a reacționat prin înghețarea ambelor tokenuri, suspendarea emiterilor și răscumpărărilor și solicitarea către burse să oprească tranzacționarea, depunerile și retragerile, potrivit CoinDesk, citat de Gizmodo. Rămâne neclar dacă și cum vor fi despăgubiți utilizatorii afectați. Conturile oficiale de pe X asociate stablecoin-urilor au transmis: „Vom împărtăși detalii verificate și pașii următori cât mai curând posibil.” Context: centralizare, „uși din spate” și riscul de reglementare prin înghețări Materialul plasează incidentul într-o tensiune mai largă: stablecoin-urile sunt mai controlate decât criptomonedele „native”, tocmai pentru că pot include mecanisme de înghețare sau confiscare, utile în unele cazuri, dar care reintroduc intermediari de încredere (trusted third parties) pe care tehnologia blockchain pretinde că îi elimină. Gizmodo amintește și exemple recente: Circle a fost criticată de o parte a comunității cripto pentru că nu ar fi folosit suficient aceste pârghii în alte incidente, iar guvernul SUA a înghețat 344 milioane de dolari în USDT (Tether) într-un alt caz menționat de publicație. În paralel, competiția și presiunea pe modelul de afaceri cresc: Circle ar fi strâns recent 222 milioane de dolari într-un „presale” pentru tokenul ARC, pentru a-și finanța propriul blockchain și a reduce dependența de rețele precum Ethereum și Solana. Pentru piață, concluzia practică este că „stabilitatea” stablecoin-urilor nu ține doar de rezerve și de cod, ci și de guvernanță, administrarea cheilor și capacitatea emitentului de a gestiona rapid o criză — inclusiv cu efecte directe asupra prețului și lichidității. [...]
Atacatorii folosesc deja AI ca să găsească breșe „zero-day” care pot ocoli inclusiv autentificarea în doi pași , iar asta mută presiunea operațională pe companii: controalele clasice și scanările automate nu mai sunt suficiente pentru a prinde vulnerabilități de logică, greu de observat în testele standard, potrivit Mediafax , care citează Euronews și un raport al Google Threat Intelligence Group . Google spune că a identificat pentru prima dată un atac în care inteligența artificială a fost folosită pentru a descoperi și exploata o vulnerabilitate „zero-day ” – o breșă necunoscută inclusiv dezvoltatorilor și pentru care nu există încă o soluție de protecție. Compania afirmă că a detectat atacul înainte să fie lansat la scară largă și a avertizat discret compania afectată. De ce contează pentru companii: 2FA poate fi ocolită, iar „scanarea” nu mai ajunge Ținta a fost un sistem popular de administrare web, iar vulnerabilitatea identificată cu ajutorul AI ar fi permis ocolirea autentificării în doi pași (2FA), una dintre măsurile considerate esențiale în protecția conturilor. În raportul citat se arată că „actorul criminal intenționa să folosească vulnerabilitatea într-un atac masiv”. Miza operațională este că astfel de breșe nu arată ca erorile „clasice” de programare. Specialiștii citați explică faptul că era vorba de o contradicție logică ascunsă în structura codului: instrumentele tradiționale caută, de regulă, erori evidente sau probleme de memorie, în timp ce AI poate analiza logica sistemelor și poate identifica excepții sau reguli contradictorii pe care oamenii și programele standard le pot rata. Raportul compară situația cu „un seif bancar” care are o încuietoare funcțională, dar se deschide pentru cineva care știe o excepție secretă introdusă accidental. AI „industrializează” atacurile: de la căutarea de breșe la phishing personalizat Google avertizează că grupări asociate cu China și Coreea de Nord folosesc deja AI pentru a căuta vulnerabilități la scară industrială, inclusiv prin trimiterea a mii de solicitări automate pentru analizarea vulnerabilităților software și construirea rapidă de instrumente de atac. În paralel, grupări asociate cu Rusia ar dezvolta malware care se rescrie singur pentru a evita detectarea de către programele antivirus. Raportul mai indică o schimbare și în phishing: în locul mesajelor generice trimise în masă, atacatorii folosesc AI pentru a analiza organigrame, a identifica angajați-cheie și a crea mesaje credibile și personalizate, mai greu de depistat chiar și de utilizatori cu experiență. „Combatant activ”, nu doar instrument: cum răspunde Google Una dintre concluziile raportului este că AI nu mai funcționează doar ca instrument de analiză, ci ca participant direct în lanțul ofensiv. „LLM-ul nu mai este doar un consilier pasiv, ci un participant activ în lanțul ofensiv”, avertizează Google. Compania spune că folosește, la rândul ei, AI pentru a detecta și repara vulnerabilități mai rapid decât ar putea-o face echipele umane, însă avertizează că avantajul tehnologic dintre atacatori și apărători devine tot mai fragil. [...]
