Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică

Sisteme americane de monitorizare a combustibilului, folosite în depozite de gaze, au fost compromise, iar autoritățile și experți din sector suspectează o implicare iraniană, pe fondul unui tipar mai vechi de atacuri asupra infrastructurii critice, potrivit The Jerusalem Post, care citează un material CNN bazat pe mai multe surse.
Este vorba despre sisteme „automatic tank gauge” (ATG) – echipamente care monitorizează nivelurile de combustibil din rezervoare. Conform informațiilor citate, unele dintre aceste sisteme erau conectate la internet și nu erau protejate prin parolă, ceea ce a permis atacatorilor să modifice valorile afișate. Sursele indică însă că hackerii nu au putut schimba efectiv nivelurile de combustibil, iar până acum nu au fost raportate pagube fizice sau victime.
Chiar dacă incidentul pare limitat la manipularea afișajelor, accesul la un ATG poate avea consecințe operaționale serioase. CNN, citată de publicație, notează că un atacator care controlează un astfel de sistem ar putea, teoretic, să oprească detectarea unei scurgeri de gaz, potrivit unor experți privați și oficiali americani.
În termeni practici, vulnerabilitatea nu ține doar de integritatea datelor, ci de capacitatea operatorilor de a detecta și gestiona rapid incidente care pot escalada în probleme de siguranță și întreruperi de activitate.
Potrivit materialului citat, Iranul este considerat principalul suspect deoarece are un istoric de țintire a sistemelor ATG. Totuși, sursele avertizează că atacatorii au lăsat puține indicii, ceea ce face imposibilă o identificare definitivă pe baza informațiilor disponibile public.
Publicația mai arată că grupuri de hacking asociate Iranului au interferat și cu alte sisteme de infrastructură din SUA, inclusiv unele care interacționează cu facilități din petrol și gaze și cu sisteme de apă, în contextul în care „mulți operatori” nu și-ar fi securizat corespunzător sistemele.
În sprijinul ideii că ATG-urile sunt o țintă recurentă, sunt menționate mai multe episoade:
Separat, este menționat grupul Handala, descris ca fiind asociat Iranului, care ar fi publicat e-mailuri private ale directorului FBI Kash Patel; totuși, CNN (citată de publicație) susține că grupul și-ar fi exagerat realizările, iar compromiterea ar fi vizat doar un cont Gmail mai vechi, nu sisteme interne ale FBI.
Potrivit informațiilor prezentate, cercetători în securitate cibernetică și guvernul federal au încurajat operatorii să își securizeze mai bine sistemele. Incidentul readuce în prim-plan o problemă de bază în infrastructura critică: echipamente conectate la internet fără controale minime (precum parole) pot transforma un atac informatic într-un risc de siguranță și continuitate operațională.
Recomandate

Un nou incident cibernetic la FBI riscă să compromită integritatea datelor folosite zilnic de poliție și alte agenții , după ce atacatori ar fi obținut acces la baza națională americană de date despre infracțiuni, potrivit Meduza , care citează informații publicate de CNN. FBI investighează o presupusă compromitere a bazei de date a National Crime Information Center (NCIC), utilizată de forțele de ordine. Un fost angajat al FBI a explicat pentru CNN că NCIC este una dintre cele mai importante platforme de schimb de informații între agenții la nivel federal, statal și local, folosită zilnic pentru identificarea persoanelor căutate, verificarea mandatelor de arestare și accesarea unor date care pot influența direct siguranța publică. Operarea NCIC este în responsabilitatea FBI. Miza principală, potrivit unei surse CNN, nu este doar accesul neautorizat, ci posibilitatea ca atacatorii să fi modificat informațiile din sistem — un scenariu care ar putea afecta decizii operative în teren (de la verificări de identitate până la executarea mandatelor). Ce se știe și ce rămâne neclar Deocamdată, consecințele și amploarea incidentului nu sunt cunoscute. Nici momentul exact al compromiterii nu este clar; din relatarea CNN reiese că atacul ar fi fost observat în urmă cu câteva zile. FBI nu a comentat informațiile CNN. În același timp, Meduza notează că directorul FBI, Kash Patel , lăudase public instituția pe 19 noiembrie pentru progrese în securitatea cibernetică. Context: nu este primul atac asupra sistemelor FBI Incidentul ar veni după o serie de breșe recente. În septembrie, gruparea ShinyHunters ar fi obținut acces la date medicale ale angajaților FBI, potrivit informațiilor citate de Meduza din CNN. [...]

Oprirea supercomputerului japonez Fugaku după un presupus atac cibernetic riscă să blocheze proiecte de cercetare și să expună credențiale ale utilizatorilor , într-un incident care ridică semne de întrebare despre securitatea operațională a unor infrastructuri critice de calcul, potrivit TechRadar . RIKEN , organizația de cercetare responsabilă de Fugaku, spune că atacul ar fi avut loc între 10 și 13 noiembrie 2026, iar ancheta este în desfășurare pentru a stabili cât de adânc au pătruns atacatorii în rețea și ce date au obținut. Instituția indică faptul că intrușii au ajuns la sisteme care conțineau informații despre utilizatori înregistrați. Punctul de intrare: un tablou de bord online Investigația de până acum arată că atacul a început prin compromiterea unui tablou de bord online care afișa starea operațională a supercomputerului. Pe serverele afectate au fost găsite și urme de malware (software malițios), ceea ce sugerează că incidentul nu s-a limitat la interfața de monitorizare. Sistemele compromise stocau nume, adrese de e-mail și credențiale de autentificare folosite pentru acces la Fugaku și la servicii de calcul operate de organizații externe. RIKEN a identificat: 4.222 de utilizatori Fugaku potențial afectați; 375 de utilizatori ai sistemului mai mic Rikyu, de asemenea potențial afectați. Pe 13 noiembrie 2026, după ce cineva a încercat să folosească credențiale compromise pentru a accesa Fugaku, RIKEN a scos imediat sistemul din funcțiune. Efect operațional: cercetarea, întreruptă pe termen nedeterminat Fugaku rămâne offline, iar oprirea afectează o infrastructură cu capacitate mare de calcul, ceea ce înseamnă perturbări pentru cercetătorii care își programaseră deja accesul. TechRadar notează că Fugaku are 158.976 de noduri de calcul, fiecare cu un procesor cu 48 de nuclee și 32 GiB de memorie utilizabilă, totalizând 7.630.848 de nuclee și peste cinci petabytes de memorie pentru sarcini științifice. RIKEN afirmă că nu a găsit dovezi că seturi de date de cercetare ar fi fost divulgate, însă anchetatorii nu au stabilit încă ce informații ar fi putut părăsi sistemele. Organizația verifică și dacă înregistrările expuse includ date aparținând unor organizații sau persoane din afara RIKEN. Efect de propagare: verificări la alte centre de calcul Un risc suplimentar este legat de credențialele stocate pe serverele afectate, care ar fi putut oferi acces și la servicii de calcul ale unor organizații externe. RIKEN spune că îi contactează pe operatorii altor supercomputere ale căror servicii ar fi putut fi expuse; aceștia verifică dacă a existat acces neautorizat, deși RIKEN nu a confirmat intruziuni în acele sisteme externe. Incidentul este relatat de TechRadar „via” The Register și vine pe fondul mai multor atacuri cibernetice care au afectat în ultimele luni companii japoneze, furnizori de telecomunicații, servicii cloud și instituții publice, situație care a determinat guvernul de la Tokyo să aloce finanțare de urgență pentru întărirea capabilităților naționale de securitate cibernetică. [...]

Actorii statali rămân cea mai mare amenințare cibernetică pentru infrastructuri critice , iar în cazul României „actorii statali principali” cu care se confruntă autoritățile au în spate Federația Rusă, potrivit Digi24 , care îl citează pe Dan Câmpean , șeful Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) . Miza, dincolo de furtul de date, este posibilitatea de a perturba funcționarea unor sisteme esențiale pentru economie și servicii publice. Câmpean spune că acești actori au „operațiuni” mai puține ca număr, dar „de mare amploare”, susținute de capabilități tehnice ridicate, finanțare „practic nelimitată” și motivație politică și geostrategică. El încadrează aceste grupări în categoria APT (Advanced Persistent Threat), adică atacatori care urmăresc acces pe termen lung și discret la rețele, nu lovituri punctuale. Ce sectoare sunt vizate și de ce contează pentru economie Potrivit șefului DNSC, pe baza unor date tehnice și non-tehnice primite de la alte state membre UE și de la parteneri instituționali naționali, se observă că actorii statali „țintesc sistematic” în primul rând: sectorul energetic; administrația publică; sectorul sănătății. Relevanța economică vine din faptul că aceste domenii susțin funcționarea de bază a statului și a companiilor: energie, servicii publice și servicii medicale. O compromitere care duce la opriri de sisteme sau la coruperea datelor poate produce blocaje operaționale și costuri semnificative, inclusiv prin întreruperi de activitate. Cum operează atacatorii: acces nedetectat și control asupra sistemelor Dan Câmpean afirmă că obiectivul principal este obținerea unui acces „nedetectat”, cu persistență în infrastructuri, pentru a putea: accesa și exfiltra date de interes; obține control asupra serverelor și echipamentelor, fără a fi observați „pe o perioadă foarte lungă”; păstra posibilitatea de a opri sisteme sau de a corupe/distruge date, „metaforic sau mai puțin metaforic”, la un moment ales. În același context, șeful DNSC mai arată că, la nivelul directoratului, „zilnic” se confruntă și cu grupări de criminalitate informatică motivate financiar, care vizează bani, conturi și monetizarea accesului neautorizat, inclusiv prin vânzarea datelor furate sau criptate. Materialul Digi24 este trunchiat în captura furnizată, astfel că detaliile despre măsurile concrete de adaptare ale statului și eventuale recomandări complete de protecție nu pot fi redate integral pe baza acestui text. [...]

Informațiile despre un posibil atac cu „bombe murdare” în Washington DC ridică miza pentru securitatea internă a SUA și pot împinge autoritățile spre măsuri suplimentare de protecție și prevenție , potrivit Mediafax , care citează CNN. Datele invocate de televiziunea americană indică faptul că Iranul ar analiza fie detonarea unui dispozitiv care combină explozibili convenționali cu materiale radioactive, fie folosirea unei arme chimice împotriva unor membri importanți ai administrației Trump. Doi oficiali citați de CNN susțin că planurile identificate ar fi „foarte precise” și ar include locații și potențiale ținte din capitala SUA. În același timp, aceleași surse spun că, în etapa actuală, pregătirile par mai degrabă o încercare a Teheranului de a-și crea opțiuni de represalii, nu o dovadă a unui atac iminent. „Dacă au într-adevăr oamenii necesari pentru a pune în aplicare un asemenea atac este o chestiune asupra căreia există opinii diferite.” Reacția Casei Albe și măsuri discutate în regim de urgență Informațiile au dus la organizarea mai multor reuniuni de securitate în ultima săptămână, în care oficialii americani au discutat măsuri de prevenire a unui eventual atac. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Lauren Bis, a confirmat monitorizarea amenințărilor potențiale, dar a transmis că nu există indicii privind un pericol credibil și imediat. „Monitorizăm toate amenințările potențiale, dar, în acest moment, nu există amenințări credibile la adresa teritoriului național.” Serviciile americane ar interpreta însă datele ca semn al unei disponibilități mai mari a Iranului de a escalada confruntarea cu SUA, pe fondul atacurilor militare americane și al blocadei economice impuse Teheranului. Ipoteza materialelor deja introduse în SUA și riscul de recrutare locală Una dintre cele mai sensibile piste analizate de Washington este posibilitatea ca Iranul să fi introdus deja pe teritoriul american materiale care ar putea fi folosite la fabricarea unor dispozitive explozive. Potrivit unei surse CNN, ar fi fost interceptate comunicări iraniene care susțin că astfel de materiale ar fi fost ascunse în SUA, însă credibilitatea informației este disputată în interiorul comunității de informații americane. Oficialii se tem, totodată, că Iranul ar putea încerca să recruteze persoane aflate deja în SUA, fără a trimite agenți special pregătiți din exterior. Ce înseamnă „bombă murdară” și de ce impactul e mai ales operațional Materialul citat explică faptul că o „bombă murdară” nu este o armă nucleară propriu-zisă: nu produce reacție nucleară în lanț, ci folosește explozibili convenționali pentru a dispersa materiale radioactive. Un astfel de atac poate provoca victime prin explozia inițială și poate contamina zone din apropiere, cu efecte precum perturbări majore, operațiuni de decontaminare și panică. Amploarea contaminării depinde de tipul și cantitatea materialului radioactiv, de condițiile meteo și de caracteristicile exploziei. Un oficial citat de CNN descrie dispozitivul drept o „armă a terorii, nu o armă de precizie”, iar experții menționați indică drept principal obstacol obținerea materialelor radioactive, nu realizarea componentei explozive. Semnale de escaladare: protecție sporită pentru oficiali și scenariul armelor chimice Pe fondul acestor îngrijorări, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , ar fi fost mutat săptămâna trecută din locuința sa din Washington într-o unitate rezidențială militară, după amenințări atribuite Iranului, potrivit CNN. Informația a fost relatată și de Reuters, care precizează că gravitatea exactă a amenințărilor nu este cunoscută. În paralel, serviciile americane analizează indicii că Iranul ar putea recurge la arme chimice împotriva trupelor americane staționate în Orientul Mijlociu, iar unii oficiali avertizează că unele unități nu ar avea echipamentele sau pregătirea necesare pentru un astfel de scenariu. Autoritățile ar evalua măsuri suplimentare de protecție pentru personalul diplomatic și agenții de informații din regiune. Iranul, prin misiunea sa permanentă la ONU , a respins acuzațiile privind posibila utilizare a armelor chimice, afirmând într-un comunicat transmis CNN că le consideră „complet ilegitime” și calificând acuzațiile drept „false și fabricate”. [...]

TSMC investighează o scurgere de date de personal printr-un furnizor cloud terț , un incident care ridică riscuri operaționale și de conformitate pentru cel mai mare producător de semiconductori din lume, cu potențiale efecte în lanț asupra ecosistemului său de parteneri. Informațiile sunt prezentate de TechRadar , care notează că datele nu ar fi fost extrase din sistemele companiei, ci din servicii găzduite la un terț. Potrivit materialului, un actor de amenințare care folosește aliasul „SmithBianl” a publicat pe un forum clandestin un fișier-text cu 499 rânduri, descris ca mostră dintr-un set mai mare de date. Acesta ar conține 46.000 de înregistrări despre angajați și ar avea aproape 7 GB, fiind oferit la vânzare pentru 3 BTC (puțin sub 200.000 de dolari, conform sursei). Ce tip de date ar fi fost expuse Atacatorul susține că arhiva include date personale și financiare ale angajaților TSMC, între care: numere de identificare națională; adrese; date de contact; informații bancare. TechRadar precizează că „46.000 de înregistrări” nu înseamnă neapărat 46.000 de persoane, deoarece pot exista tipuri diferite de înregistrări pentru aceeași victimă (de exemplu, nume și date bancare). Poziția TSMC: sistemele companiei nu ar fi fost compromise Într-o declarație citată de publicație, Wendell Huang , vicepreședinte senior și director financiar (CFO) al TSMC, afirmă că datele au apărut neautorizat pe un site extern, dar că nu există indicii că infrastructura TSMC ar fi fost spartă. „În prezent, nu am găsit nicio dovadă că sistemele TSMC au fost compromise. Această informație a fost verificată ca fiind identică cu date stocate în serviciile de sistem ale unui furnizor de servicii cloud, dar nu are legătură cu operațiunile companiei sau cu datele legate de clienți.” Compania nu a indicat numele furnizorului cloud și, conform sursei, nu răspunde în acest moment solicitărilor media, astfel că rămâne neclar cum a fost compromis terțul și dacă au fost afectate și alte companii. Ce măsuri spune TSMC că a luat Conform declarației citate, TSMC: notifică persoanele afectate și oferă suport; colaborează cu furnizorul cloud; lucrează cu autoritățile de investigare relevante; a angajat și o agenție terță de securitate cibernetică pentru a stabili faptele și a lua măsuri. Context: un incident cu miză mare, dar cu informații încă incomplete TechRadar amintește rolul critic al TSMC în economia globală, compania fiind un furnizor major pentru clienți precum Apple, Nvidia și AMD. Publicația menționează și precedente: în 2018, o infecție malware a afectat mai multe facilități de producție și a perturbat operațiunile, cu pierderi estimate la 85 milioane de dolari; iar în urmă cu trei ani, LockBit a pretins că a furat date, care s-au dovedit a proveni de la un furnizor (Kinmax Technology). În cazul actual, termenul-limită invocat de atacator pentru publicarea completă a arhivei a fost 15 noiembrie 2026, iar TechRadar notează că acest termen a expirat. Nu este clar din informațiile disponibile dacă datele au fost publicate integral sau dacă a existat un cumpărător. [...]

Atacurile Plex2Shell pot transforma rapid un NAS expus pe internet într-un „proxy” pentru infractori, cu impact direct asupra continuității și securității datelor , iar QNAP le cere utilizatorilor să actualizeze imediat aplicația Plex Media Server , potrivit TechRadar . QNAP a publicat un avertisment de securitate în care susține că versiuni mai vechi de Plex Media Server instalate pe dispozitivele sale NAS sunt exploatate „activ” în atacuri care folosesc lanțul de vulnerabilități numit Plex2Shell. Compania indică faptul că Plex a confirmat exploatarea „activă și pe scară largă” a acestor probleme și recomandă actualizarea imediată, plus verificări suplimentare ale dispozitivelor. De ce contează pentru companii: NAS-ul poate fi folosit ca infrastructură de atac În scenariile observate de companii de securitate (conform articolului), atacatorii au folosit exploatarea Plex2Shell mai ales pentru a instala software de tip „proxy” și mineri de criptomonede. Miza operațională este însă în special componenta de proxy: un NAS compromis poate deveni un nod într-o rețea care redirecționează trafic malițios prin conexiuni rezidențiale/legitime, ceea ce poate ajuta infractorii să-și ascundă identitatea și să lanseze atacuri de tip DDoS (blocarea serviciilor prin supraîncărcare). Pe lângă acest risc, lanțul de vulnerabilități permite, în anumite condiții, preluarea completă a dispozitivului și accesul la conținutul stocat, inclusiv date sensibile. Ce este Plex2Shell și ce versiuni sunt vizate Plex a anunțat că a remediat patru vulnerabilități care afectau Plex Media Server 1.43.2 și versiunile mai vechi (CVE-2026-96652, CVE-2026-96654, CVE-2026-96655, CVE-2026-96656). Luate separat sunt „relativ periculoase”, dar combinate permit executarea de cod de la distanță, fără autentificare, cu privilegii maxime — adică un atacator poate prelua controlul asupra NAS-ului prin Plex Media Server. Conform informațiilor prezentate, Plex a livrat corecția în septembrie 2026, iar la câteva săptămâni a apărut și un exploit demonstrativ (proof-of-concept), după care au fost raportate exploatări „în teren”. Ce recomandă QNAP: actualizare, dar și măsuri de remediere dacă NAS-ul a fost expus Plex a corectat problemele în Plex Media Server 1.43.3 (build 1.43.3.10861), disponibil pentru descărcare prin App Center-ul QNAP. QNAP precizează că vulnerabilitățile sunt în Plex Media Server, nu în sistemele de operare QTS și QuTS. Totuși, mesajul operațional cheie este că simpla actualizare poate să nu fie suficientă dacă dispozitivul a fost accesibil din internet în timp ce rula o versiune vulnerabilă. În acest caz, Plex indică faptul că NAS-ul ar trebui tratat ca posibil compromis, iar utilizatorii sunt sfătuiți să facă: reinstalare „curată” (clean reinstall); verificări de compromitere; resetarea credențialelor. Dimensiunea potențială a expunerii Numărul exact de dispozitive QNAP NAS accesibile din internet este greu de stabilit, însă datele BitSight citate în material indică existența a „zeci de mii” de astfel de sisteme în prezent. Asta nu înseamnă că toate rulează Plex Media Server sau că toate sunt vulnerabile, dar sugerează o suprafață teoretică de atac semnificativă pentru organizațiile care folosesc NAS-uri expuse public. [...]