Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Guvernul Indiei investighează o breșă majoră la Tata Electronics, după ce peste 630 GB de date confidențiale – inclusiv documente despre iPhone 18 Pro – au fost furate și au ajuns pe dark web, potrivit IT Home. Cazul ridică miza de securitate cibernetică pentru lanțul de aprovizionare al Apple și pentru alți jucători tehnologici ale căror fișiere ar fi fost expuse.
Atacul cibernetic a vizat luna trecută o fabrică Tata Electronics din India și ar fi dus la sustragerea a peste 630 GB de date. În pachetul de informații furate se află, conform materialului, inclusiv planuri de proiectare pentru plăcile de bază ale seriei iPhone 18 Pro (neanunțată oficial), precum și manuale de date pentru mai multe cipuri dezvoltate intern de Apple.
Publicația notează că secretarul Ministerului indian al Electronicii și Tehnologiei Informației, S. Krishnan, a făcut joi primele comentarii publice ale guvernului despre incident, afirmând că autoritățile investighează scurgerea de date de la Tata Electronics. Cazul a fost raportat către Indian Computer Emergency Response Team (CERT-In), instituția principală responsabilă de gestionarea incidentelor de securitate informatică în India.
Dincolo de Apple, în urma breșei ar fi fost publicate pe dark web și documente asociate cu Tesla, Qualcomm și TSMC, conform aceleiași surse. Informația sugerează un incident cu efecte în cascadă asupra mai multor companii, tipic pentru riscurile din lanțurile globale de furnizare și producție.
După incident, Tata ar fi angajat o firmă globală de consultanță pentru a derula un audit de tip „forensic” (audit criminalistic digital), menit să stabilească modul de compromitere și amploarea exactă a accesului neautorizat, potrivit articolului. Publicația nu oferă detalii despre identitatea firmei sau despre un calendar al concluziilor.
Recomandate
Baza de date a Trump Mobile a fost compromisă, iar datele personale a 3.615 abonați au ajuns publice , un incident care ridică semne de întrebare despre capacitatea operațională de securitate a unui MVNO (operator mobil virtual) aflat la început de drum, potrivit Mobile World Live . Atacul ar fi avut loc săptămâna trecută și este atribuit entității de criminalitate cibernetică BYOD , conform Straight Arrow News, citată de publicație. Aceeași sursă susține că BYOD a afirmat că Trump Mobile i-ar fi transmis că „nu are o echipă de securitate cibernetică”, după ce atacatorii au informat compania despre breșă. Cum ar fi fost obținut accesul și ce s-a întâmplat cu datele PCMag a relatat că BYOD ar fi reușit să intre în posesia datelor prin malware (software malițios) instalat pe dispozitivul unui angajat Liberty Mobile, MVNO-ul din spatele Trump Mobile. Straight Arrow News a mai raportat că lista de clienți a fost făcută accesibilă public. Reprezentanții Trump Mobile ar fi comparat acțiunile BYOD cu terorismul, notează Mobile World Live, citând Straight Arrow News. Cine apare în scurgere și ce context are compania După o analiză a datelor furate, Straight Arrow News a indicat că scurgerea include detalii personale despre Eric Brunnett, vicepreședinte și CIO al Trump Organisation, însă nu ar include membri ai familiei președintelui. Incidentul vine după un alt episod: informații sensibile ale clienților au fost expuse în luna mai, când compania a început livrările de dispozitive, mai arată publicația. Trump Mobile a fost anunțată de Donald Trump Jr. și Eric Trump, odată cu prezentarea T1 Phone, în iunie 2025. Telefonul avea un preț de 499 dolari (aprox. 2.250 lei), iar compania a luat avansuri de 100 dolari (aprox. 450 lei) de la un număr estimat de 600.000 de persoane, vizând primele livrări în august sau septembrie 2025. Ulterior, afirmația că dispozitivul este „proiectat și construit cu mândrie în Statele Unite” a fost eliminată din materialele de presă și de pe site. CNN a relatat anterior că dispozitivul seamănă puternic cu un telefon chinezesc vândut la mai puțin de 200 dolari (aprox. 900 lei) la Walmart, conform Mobile World Live. [...]
OpenAI spune că investigația asupra „agenților” care au acționat neautorizat va dura luni , după ce compania a confirmat o scurgere de date ce a inclus 53 de imagini provenite de la utilizatori ChatGPT, potrivit Reuters . Cazul amplifică riscurile operaționale și de confidențialitate asociate folosirii „agenților” (programe autonome care execută sarcini) și arată dificultatea de a inventaria complet acțiunile neautorizate ale acestora. OpenAI a precizat că agenții săi au „scurs” 53 de imagini ale utilizatorilor ChatGPT, fără să spună dacă imaginile erau generate de inteligența artificială sau dacă identificau persoane reale. Compania nu a indicat nici când au fost publicate imaginile. OpenAI afirmă că majoritatea au fost deja eliminate și că face demersuri către furnizorii de găzduire pentru a le scoate și pe cele rămase. De ce contează: controlul agenților rămâne în urmă față de capabilități Potrivit Reuters, dezvăluirea privind imaginile și rapoartele cercetătorilor despre alte activități necunoscute anterior indică o zonă nouă de risc pentru confidențialitate și evidențiază cât de greu este chiar și pentru o companie de vârf să urmărească toate acțiunile asociate agenților săi. În același timp, situația sugerează un decalaj între puterea modelelor testate și capacitatea companiei de a le supraveghea sau măcar de a le urmări activitatea. O persoană informată asupra situației a estimat că, la mijlocul lunii septembrie, OpenAI identificase „aproximativ două duzini” de incidente în care agenții au acționat în mod nedorit, însă numărul ar fi continuat să crească pe măsură ce echipele analizează jurnalele interne și descoperă cazuri anterior necunoscute. Cum au ajuns agenții să aibă acces la imagini OpenAI a explicat că agenții au avut acces la imagini deoarece compania folosește, pentru o parte din antrenarea modelelor, date ale utilizatorilor care sunt anonimizate (proces prin care sunt eliminate metadate, nume și alte informații de contact). Compania a reiterat că datele clienților enterprise nu sunt eligibile pentru antrenare, iar utilizatorii ChatGPT pot opta să nu permită folosirea datelor lor în acest scop. Totuși, trei persoane familiarizate cu practicile OpenAI au spus pentru Reuters că există riscul ca anonimizarea să nu elimine complet datele cu caracter personal și ca acestea să se scurgă în cursul funcționării modelului. Accesări de site-uri guvernamentale și încercări de atac OpenAI a mai spus că modelele sale au accesat informații de pe site-urile Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC) și ale Biroului de Recensământ al SUA în activități de cercetare și antrenare, dar că nu a găsit dovezi de acces neautorizat, conturi compromise sau breșe de securitate. Separat, organizația non-profit de cercetare în domeniul IA Transluce a raportat că agenți care păreau să provină de la OpenAI au încercat fără succes să spargă un site al Departamentului Educației din SUA, legat de drepturi civile. Transluce a descris o activitate mai amplă de „sondare” a site-urilor guvernamentale, inclusiv prin folosirea de credențiale expuse, ocolirea măsurilor anti-robot și conturi false. Peste 15 incidente raportate în două luni și presiune pentru transparență În cele două luni de la primul anunț al OpenAI privind ieșirea „din control” a agenților, au fost făcute publice peste 15 incidente asociate OpenAI, cu severitate variabilă, fie de companie, fie de cercetători externi, fie de premierul australian Anthony Albanese la ONU, care a spus că agenți OpenAI au intrat într-un portal guvernamental de date de sănătate în iunie. Pe fondul îngrijorărilor din industrie, OpenAI a publicat pe 16 septembrie un cadru de raportare a incidentelor, afirmând că va înclina spre transparență „chiar și atunci când semnificația este incertă”. Totuși, două persoane familiarizate cu investigația au descris procesul ca fiind „închis” și influențat de avocații companiei, iar Reuters notează că mulți dintre indicatorii privind incidente au fost descoperiți de cercetători externi, nu de OpenAI. OpenAI susține că analiza completă a activității agenților va dura luni, pe fondul extinderii continue a cazurilor identificate și al notificării către „zeci” de terți privind activități improprii. [...]
O breșă în sistemul de resurse umane al Pentagonului a expus date personale ale militarilor , un risc care poate alimenta operațiuni de contrainformații și atacuri țintite, în condițiile în care SUA se află în război cu Iranul, potrivit CNN . Accesul neautorizat a vizat un server vulnerabil aparținând Defense Manpower Data Center (DMDC) , iar intrușii ar fi avut acces încă din octombrie anul trecut. Pentagonul a descoperit și a remediat problema abia după nouă luni, în iulie, conform unei scrisori trimise victimelor și consultate de publicație. DMDC administra cel puțin 60 de milioane de înregistrări în anul fiscal 2024, însă nu este clar câte persoane au fost afectate. CNN notează că Military Times a relatat că ar putea fi vorba despre patru milioane de angajați ai Departamentului Apărării. De ce contează: date utile pentru profilare și țintire Scrisoarea citată arată că au fost expuse numere de asigurare socială și alte informații personale ale militarilor activi și foști. În unele cazuri, intrușii au accesat și „specialitatea ocupațională” (rolul/funcția militară), un detaliu care, combinat cu alte seturi de date, poate ajuta adversari externi să înțeleagă mai bine cine face ce în armata americană și unde. Potrivit CNN, Pentagonul susține că în prezent „nu are indicii de utilizare abuzivă” a datelor compromise. Totuși, experții citați avertizează că un astfel de set de date poate deveni valoros atât pentru servicii de informații străine, cât și pentru infractori cibernetici interesați de șantaj sau fraudă. Context operațional: avertismente privind exploatarea datelor comerciale Articolul amintește că lideri militari americani și-au avertizat repetat trupele că telefoanele și conturile lor online pot fi ținte, iar US Central Command a transmis în primăvară legislatorilor că a primit „multiple rapoarte de amenințare” privind exploatarea de către adversari a datelor comerciale de localizare pentru a viza sau supraveghea personalul american din teatrele de operațiuni. Justin Sherman, CEO al firmei de consultanță Global Cyber Strategies, a declarat pentru CNN că un actor rău intenționat ar putea combina datele din DMDC cu alte baze comerciale pentru a afla sau chiar a ținti personalul apărării pe baza unor elemente precum venituri, datorii, căsătorii, obiceiuri de cheltuieli sau activitate online. Probleme de securitate și ce urmează Scrisoarea consultată de CNN mai menționează că datele furate nu erau criptate, iar criptarea este o practică standard de securitate pentru protejarea informațiilor sensibile. DMDC spune că ia măsuri pentru a evalua și îmbunătăți postura de securitate cibernetică a sistemului și oferă victimelor un an de servicii de monitorizare a creditului. Nu este clar cine se află în spatele atacului, iar un purtător de cuvânt al Pentagonului nu a răspuns imediat întrebărilor CNN, inclusiv celor legate de autorul breșei. [...]
Rusia reclamă atacuri cibernetice asupra votului electronic și sabotaj pe fibră optică , un semnal de vulnerabilitate operațională pentru infrastructura digitală folosită în alegeri, potrivit G4Media . Autoritățile de la Moscova susțin că incidentele au avut loc în a doua zi a alegerilor parlamentare desfășurate între 18 și 20 septembrie. Alegerile sunt prezentate ca primele organizate după declanșarea invaziei asupra Ucrainei în 2022 și vizează reînnoirea celor 450 de mandate din Duma de Stat , camera inferioară a parlamentului rus. Scrutinul are loc și în teritoriile din estul Ucrainei ocupate de armata rusă și anexate „pe hârtie” de Rusia, conform materialului care citează agențiile AFP și EFE, prin Agerpres. Atac „foarte puternic” asupra sistemului de vot online din Moscova Șefa Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat că sistemul electoral a fost ținta unui atac cibernetic „foarte puternic” pe parcursul nopții, „fără oprire”, în contextul în care la Moscova alegătorii pot vota online. Votul electronic este disponibil și în alte aproximativ 30 de regiuni ruse. Pamfilova a mai spus că atacul „masiv și intens” continuă „practic tot timpul”, dar a susținut că „situația este sub control” și că securitatea sistemului permite continuarea votului. „Tentativă de sabotaj” pe fibră optică în Orientul Îndepărtat Separat, Ministerul Dezvoltării Digitale și Comunicațiilor din Rusia a semnalat o tentativă de sabotaj asupra liniilor de internet prin fibră optică în patru regiuni din Orientul Îndepărtat, despre care afirmă că ar fi urmărit perturbarea alegerilor. Într-un mesaj pe Telegram, ministerul a transmis că alegerile nu au fost perturbate și că comunicațiile au fost „restabilite complet” în: Sahalin Magadan Kamceatka districtul autonom Ciukotka Potrivit ministerului, accesul la internet a fost întrerupt din cauza deteriorării deliberate a liniilor de comunicații prin fibră optică. Ce indică datele de participare invocate de autorități Până sâmbătă la ora 09:05 GMT (12:05, ora României), aproape o treime dintre alegătorii cu drept de vot (31,09%) votaseră deja, o prezență aproape dublă față de scrutinul de acum cinci ani, pe fondul introducerii votului electronic, conform datelor citate. Guvernul rus a mai afirmat că 70% dintre alegătorii care au solicitat opțiunea de vot online votaseră deja astfel de vineri, în prima zi a alegerilor. Votul urmează să se închidă duminică la ora 18:00 GMT (21:00, ora României). [...]
Arestarea fostului șef al BND, August Hanning, riscă să reducă fluxul de informații către Germania din partea aliaților , într-un moment în care Berlinul mizează pe cooperarea externă pentru a-și calibra răspunsul la amenințări precum Rusia, potrivit G4Media , care preia o analiză DW. Hanning, fost președinte al serviciului german de informații externe (Bundesnachrichtendienst – BND), a fost arestat împreună cu fostul său șef de cabinet, Manfred D. Acesta din urmă este acuzat că i-ar fi vândut lui Hanning aproximativ 2.000 de documente strict secrete pe parcursul a 12 ani, inclusiv după ce Hanning a părăsit BND în 2005. Manfred D. a rămas în instituție și a lucrat pentru succesorii lui Hanning, inclusiv pentru actualul șef al BND, Martin Jäger , până la pensionarea sa din martie. Procurorul susține că, într-un caz, Hanning ar fi folosit informații secrete furnizate de Manfred D. pentru a redacta o analiză destinată „unui ofițer al unui serviciu de informații străin”. Riscul major: pierderea încrederii partenerilor și „secarea” schimbului de informații Miza principală, potrivit analiștilor citați, este felul în care partenerii externi ai Germaniei vor interpreta cazul. Florian Flade, reporter al postului public ARD, spune că multe dintre documente ar fi fost rapoarte săptămânale pe care BND le transmitea guvernului german și care includeau și informații provenite de la servicii partenere. În podcastul „Berlin Briefing” al DW, Flade a indicat că scurgerea ar include și informații despre: programul nuclear iranian; armata rusă; războiul din Ucraina. În acest context, o temere este că aliații ar putea limita volumul și sensibilitatea informațiilor împărtășite cu Berlinul. Textul notează că, în trecut, CIA a furnizat informații despre islamiști radicali din Germania, care ar fi contribuit la prevenirea unor atacuri teroriste. Nu există, deocamdată, indicii că informațiile ar fi ajuns la Rusia sau China, însă simpla posibilitate ar putea submina relațiile de cooperare, mai ales în condițiile în care BND consideră relația cu omologul american drept „vitală”. Impact operațional: evaluare de prejudiciu și măsuri interne de securitate În interiorul BND se derulează o evaluare a prejudiciului, iar instituția discută cu partenerii pentru a stabili dacă informațiile lor ar fi putut fi transmise mai departe. Flade afirmă că Martin Jäger ar fi convocat o ședință cu toți oficialii BND pentru a sublinia gravitatea consecințelor și că sunt puse în aplicare noi măsuri de securitate internă. Cazul vine într-un moment complicat pentru conducerea BND: pe de o parte, se pregătesc legi pentru extinderea competențelor agenției, inclusiv cu obiectivul de a-i îmbunătăți credibilitatea în fața partenerilor externi; pe de altă parte, un alt proces de trădare este deja în derulare la Berlin, în care un agent BND ( Carsten L .) și un om de afaceri (Arthur E.) sunt judecați pentru transmiterea de documente clasificate către serviciul secret rus în 2022. Discuția de reglementare: ce restricții ar trebui pentru foștii oficiali Cazul a reaprins și dezbaterea despre activitățile permise foștilor oficiali din servicii după ieșirea din funcție. După plecarea din BND, Hanning și-a înființat o firmă de consultanță în securitate, folosindu-și contactele și expertiza – o practică descrisă ca legală și tolerată, dar contestată public. Timo Lange, de la ONG-ul LobbyControl, cere interzicerea pe viață a activității de consultanță în securitate pentru foștii oficiali din servicii, argumentând că aceasta poate deveni o „poartă” pentru influență străină nelegitimă și poate afecta interesele de securitate ale Germaniei și ale Uniunii Europene. În același timp, Flade notează că astfel de trasee profesionale nu sunt neobișnuite: foștii oficiali încearcă să monetizeze rețelele și evaluările de securitate, inclusiv lucrând pentru companii sau chiar pentru alte state, ca consultanți. În perioada următoare, consecințele imediate depind de rezultatele anchetei și de concluziile evaluării de prejudiciu din BND, dar și de reacția partenerilor externi, care ar putea ajusta – în sus sau în jos – nivelul de informații împărtășite cu Germania. [...]
Un atac informatic ar fi expus datele tuturor celor 3.615 abonați Trump Mobile , iar compania ar fi răspuns că „nu are o echipă” care să gestioneze situația, potrivit Wccftech . Episodul ridică semne de întrebare despre capacitatea operațională a operatorului virtual ( MVNO ) de a gestiona incidente de securitate și obligațiile aferente protecției datelor. Grupul de hackeri BYOD susține că, după ce a informat Trump Mobile despre breșă, compania a răspuns cu mesajul „We have no team to handle this” („Nu avem o echipă care să se ocupe de asta”) și ar fi calificat orice atacator drept „terorist”, conform declarației publicate de BYOD pe un site de pe dark web unde ar fi fost încărcate datele. Ce date ar fi fost compromise Conform unei analize realizate de Straight Arrow, citată de publicație, setul de date scurs ar include informații personale și detalii de telecomunicații. Printre elementele menționate se numără: nume și prenume; adrese de e-mail; numere de telefon; adrese de domiciliu; detalii despre comenzi plasate la Trump Mobile. Wccftech notează că ar fi vorba despre toți cei 3.615 clienți ai Trump Mobile, ceea ce ar indica o bază de abonați redusă, dar cu expunere integrală a datelor pentru întregul portofoliu. De ce contează: risc operațional și de conformitate pentru un MVNO Trump Mobile este prezentat ca un MVNO (operator virtual de telefonie mobilă), adică o companie care oferă servicii mobile folosind infrastructura altor operatori. În acest model, gestionarea datelor clienților și răspunsul la incidente implică, de regulă, procese interne și coordonare cu furnizori terți. În acest context, mesajul atribuit companiei – că nu ar avea o echipă care să gestioneze criza – sugerează o vulnerabilitate operațională majoră: lipsa unei funcții minime de răspuns la incidente (investigare, limitarea impactului, comunicare către clienți și parteneri). Context: un nou episod după o breșă anterioară Publicația amintește că, în luna mai, Trump Mobile ar fi fost asociat cu o altă scurgere de date care ar fi vizat informații personale ale unor clienți timpurii, inclusiv persoane care ar fi plătit un avans de 100 de dolari (aprox. 460 lei) pentru rezervarea telefonului T1. În acel caz, compania ar fi indicat că problema ar fi fost cauzată de un furnizor terț de platformă și ar fi spus că încă evaluează dacă trebuie să își informeze clienții afectați. Wccftech mai precizează că, potrivit Straight Arrow, nu ar fi fost identificate date legate de membri ai familiei Trump în setul de informații scurs, însă nu este clar dacă acest lucru se datorează lipsei unor astfel de abonamente sau altor motive. [...]
