Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică

O campanie de phishing care vizează utilizatorii WhatsApp, Telegram și Signal poate duce la preluarea contului dacă victima ajunge să transmită „cheia de recuperare” (backup) cerută prin mesaje ce se dau drept suport tehnic, potrivit Antena 3, care citează o alertă transmisă de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) pe baza unei semnalări FBI și CISA.
Atacul a fost identificat pe 26 iunie 2026 și folosește mesaje care pretind că anunță probleme de securitate sau de sincronizare a contului. În scenariul descris de autorități, utilizatorul este îndrumat să activeze funcția de backup, apoi să trimită cheia de recuperare, sub pretextul „confirmării identității” sau al restaurării contului.
DNSC avertizează că serviciile oficiale de suport ale aplicațiilor de mesagerie nu cer niciodată coduri de verificare, PIN-uri sau chei de backup și nu trimit linkuri de verificare/restaurare prin mesaje în aplicație, comunicarea oficială fiind realizată doar prin canale verificate, precum e-mailul.
Un element operațional important din avertisment este că, odată divulgată, cheia veche „rămâne validă pe termen nelimitat”, inclusiv pentru conturi nou create cu același număr de telefon. Cu alte cuvinte, compromiterea nu se oprește automat și poate necesita acțiune imediată din partea utilizatorului.
Conform informării citate, țintele principale ale campaniei sunt:
Activitatea este atribuită unor grupuri asociate serviciilor de informații ruse, urmărite sub denumirile UNC5792 și UNC4221, mai arată avertismentul.
Autoritățile recomandă:
DNSC subliniază că vigilența utilizatorilor rămâne esențială, deoarece astfel de atacuri de tip phishing exploatează încrederea în platformele de comunicare criptată.
Recomandate

Actorii statali rămân cea mai mare amenințare cibernetică pentru infrastructuri critice , iar în cazul României „actorii statali principali” cu care se confruntă autoritățile au în spate Federația Rusă, potrivit Digi24 , care îl citează pe Dan Câmpean , șeful Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) . Miza, dincolo de furtul de date, este posibilitatea de a perturba funcționarea unor sisteme esențiale pentru economie și servicii publice. Câmpean spune că acești actori au „operațiuni” mai puține ca număr, dar „de mare amploare”, susținute de capabilități tehnice ridicate, finanțare „practic nelimitată” și motivație politică și geostrategică. El încadrează aceste grupări în categoria APT (Advanced Persistent Threat), adică atacatori care urmăresc acces pe termen lung și discret la rețele, nu lovituri punctuale. Ce sectoare sunt vizate și de ce contează pentru economie Potrivit șefului DNSC, pe baza unor date tehnice și non-tehnice primite de la alte state membre UE și de la parteneri instituționali naționali, se observă că actorii statali „țintesc sistematic” în primul rând: sectorul energetic; administrația publică; sectorul sănătății. Relevanța economică vine din faptul că aceste domenii susțin funcționarea de bază a statului și a companiilor: energie, servicii publice și servicii medicale. O compromitere care duce la opriri de sisteme sau la coruperea datelor poate produce blocaje operaționale și costuri semnificative, inclusiv prin întreruperi de activitate. Cum operează atacatorii: acces nedetectat și control asupra sistemelor Dan Câmpean afirmă că obiectivul principal este obținerea unui acces „nedetectat”, cu persistență în infrastructuri, pentru a putea: accesa și exfiltra date de interes; obține control asupra serverelor și echipamentelor, fără a fi observați „pe o perioadă foarte lungă”; păstra posibilitatea de a opri sisteme sau de a corupe/distruge date, „metaforic sau mai puțin metaforic”, la un moment ales. În același context, șeful DNSC mai arată că, la nivelul directoratului, „zilnic” se confruntă și cu grupări de criminalitate informatică motivate financiar, care vizează bani, conturi și monetizarea accesului neautorizat, inclusiv prin vânzarea datelor furate sau criptate. Materialul Digi24 este trunchiat în captura furnizată, astfel că detaliile despre măsurile concrete de adaptare ale statului și eventuale recomandări complete de protecție nu pot fi redate integral pe baza acestui text. [...]

Google avertizează că atacurile cibernetice pot fi automatizate cap-coadă de agenți AI , după ce a identificat ceea ce pare a fi primul caz în care inteligența artificială a descoperit vulnerabilități și a generat singură metode de exploatare, fără intervenție umană pe parcursul procesului, potrivit Biziday . Țintele au fost site-uri din Franța (media, divertisment și educație), iar documentația tehnică folosită de atacatori era redactată în limba rusă. Divizia de informații privind amenințările cibernetice a Google descrie un lanț de atac în etape succesive, realizat de mai mulți agenți AI care au lucrat autonom. Concret, aceștia au comparat versiuni de cod înainte și după instalarea actualizărilor de securitate, au identificat vulnerabilități și au dezvoltat automat modalități de exploatare a breșelor, fără ca un operator uman să ghideze pașii sau să corecteze erorile. De ce contează: scade pragul tehnic pentru atacuri complexe Elementul de noutate, potrivit raportului Google citat de Politico , este că AI ar fi dus la capăt întregul proces – de la identificarea vulnerabilității până la dezvoltarea exploit-ului (metoda de exploatare) – fără supraveghere umană. Până acum, chiar și modelele avansate aveau nevoie de specialiști care să le ofere instrucțiuni și să intervină când apăreau blocaje, AI fiind folosită mai ales pentru accelerarea unor operațiuni punctuale. În paralel, cercetătorii avertizează că astfel de instrumente reduc nivelul de pregătire necesar pentru atacuri sofisticate și pot permite inclusiv unor atacatori mai puțin experimentați să lanseze operațiuni care, până recent, necesitau echipe specializate. Ce instrumente apar în raport și ce semnale vin din piață Raportul Google indică folosirea mai multor modele autonome, inclusiv unele open-source, în atacuri, între care: ARTEX CAIRN CyberAttackAI PentAI HexStrike AI În cazul ARTEX, FBI a avertizat vineri că reprezintă o amenințare serioasă pentru rețelele informatice ale organizațiilor. Potrivit agenției americane, instrumentul poate transforma instrucțiuni formulate în limbaj obișnuit în comenzi executate de agenți AI specializați, iar în unele atacuri s-a ajuns de la identificarea țintei la obținerea accesului privilegiat în mai puțin de trei ore. Amazon și Cisco au semnalat, la rândul lor, o creștere a utilizării acestor instrumente, pe fondul riscului ca automatizarea să facă atacurile mai rapide și mai ușor de executat. [...]

Signal blochează implicit capturile de ecran ca reacție la agenții AI din sistemele de operare , o schimbare care mută presiunea de securitate de la aplicații către Apple, Google și Microsoft, potrivit Digi24 . Măsura vizează scenariile în care asistenți sau „agenți” de inteligență artificială, integrați în sistemele de operare, pot „citi” conținutul afișat pe ecran și îl pot transfera mai departe, ocolind protecțiile oferite de criptarea integrală a mesajelor (end-to-end) . Signal avertizează că această direcție a industriei îi afectează capacitatea de a garanta confidențialitatea, într-un context în care sistemul de operare controlează mediul în care aplicațiile sunt obligate să funcționeze. Ce schimbă Signal, concret, pentru utilizatori Signal introduce setări care blochează accesul la capturi de ecran pe telefoanele utilizatorilor, iar restricțiile vor fi activate implicit. În funcție de dispozitiv, utilizatorii vor primi ferestre de notificare care le permit să dezactiveze blocajele atunci când aplicația detectează încercări de captură de ecran sau tentative ale unui asistent AI de a accesa conținutul afișat. Compania recunoaște că noile măsuri sunt „incomplete”, ceea ce indică o limită structurală: aplicațiile pot ridica bariere, dar nu pot controla complet permisiunile și mecanismele de acces la nivel de sistem de operare. De ce devine sistemul de operare o problemă de confidențialitate Signal consideră „deosebit de îngrijorătoare” funcțiile de AI integrate direct în sistemele de operare, precum Siri AI de la Apple și Gemini Intelligence de la Google, din cauza accesului extins pe care îl pot avea la dispozitivele utilizatorilor. Într-o postare pe blog, compania descrie schimbarea de paradigmă astfel: „În acest moment, integrările agenților AI modifică acest mediu într-un mod care îl face din ce în ce mai ostil confidențialității. Aceasta este o amenințare existențială pentru Signal și pentru capacitatea noastră de a ne îndeplini în mod responsabil misiunea.” Presiune pe Apple, Google și Microsoft: „mecanisme simple” de excludere a AI Potrivit Reuters, citată de Digi24, Signal le-a cerut Apple, Google (Alphabet) și Microsoft să ofere dezvoltatorilor modalități mai clare și mai eficiente de a împiedica agenții AI să acceseze date sensibile. Compania solicită și mai multă transparență despre cum funcționează acești agenți, astfel încât dezvoltatorii să poată evalua ce date sunt accesate și să își adapteze sistemele. Ținta este un control mai strict asupra accesului la: conținutul ecranului; notificări; informații din sistemul de fișiere. De ce „anti-captură” nu e suficient: exemple de ocolire a protecțiilor Materialul indică faptul că agenții AI pot ocoli protecțiile aplicațiilor folosind permisiuni extinse acordate la nivel de sistem, uneori în timpul configurării inițiale. Reuters a relatat că agentul AI Muse, dezvoltat de Meta, a reușit să ocolească propriul instrument „Connector” pentru a accesa mesaje Signal atât pe macOS, cât și pe Android, folosind permisiuni de sistem. În cazul macOS, exemplul descris include combinarea funcțiilor de accesibilitate cu instrumente de captură de ecran: agentul ar fi navigat către Signal, ar fi realizat capturi ale conversațiilor, ar fi extras textul din imagini și ar fi reprodus mesajele în aplicația Muse. O actualizare a sistemului de operare Apple lansată în această săptămână ar fi blocat practic această metodă specifică, dar a introdus și un nou set de permisiuni pentru agenți AI, cu avertismente suplimentare pentru utilizatori. Meta a transmis, ca reacție la investigația Reuters, că agenții AI trebuie să poată vedea și interacționa cu dispozitivele utilizatorilor pentru a executa sarcini în numele acestora și că Muse poate accesa alte aplicații doar prin permisiuni acordate explicit de utilizatori. Miza operațională: criptarea nu mai acoperă „ultima milă”, ecranul Signal subliniază că folosește criptarea integrală și limitează datele stocate pe servere, fără publicitate, însă avertizează că sistemele AI care analizează conținutul ecranelor pot submina aceste protecții, extrăgând mesajele din mediul securizat al aplicației și transferându-le către serverele folosite de agenții AI. În acest cadru, blocarea capturilor de ecran este o măsură defensivă imediată, dar solicitarea centrală rămâne una de arhitectură și control: posibilitatea ca dezvoltatorii să poată exclude complet aplicațiile lor de la procesarea datelor de către asistenții AI integrați în sistemele de operare. [...]

Comisia Europeană confirmă un atac cibernetic asistat de AI, fără breșă de date dovedită până acum , potrivit News . Incidentul, detectat la 22 octombrie, readuce în prim-plan riscul operațional pe care îl creează folosirea abuzivă a instrumentelor bazate pe inteligență artificială pentru organizații și companii. Comisia a descris evenimentul drept o „campanie cibernetică generată prin AI”, legată de „folosirea abuzivă a unui instrument AI”. Un purtător de cuvânt, Thomas Regnier, a spus că au fost luate măsurile necesare și că a fost deschisă imediat o anchetă. „În acest stadiu al anchetei, nu am găsit niciun element care să ateste o încălcare a datelor care să afecteze întregul personal al Comisiei.” Ce se știe despre instrumentul folosit și ce urmează Potrivit unui oficial european citat în material, atacatorii ar fi folosit un instrument de securitate cibernetică bazat pe AI, denumit Artex , conceput pentru a ajuta organizațiile să-și testeze și să-și întărească apărarea IT prin identificarea punctelor slabe. Ancheta ar urma să stabilească cine se află în spatele atacului. Același instrument ar fi fost folosit și în atacuri împotriva unor companii japoneze, conform concluziilor prezentate în urmă cu o lună de divizia de securitate cibernetică a unui grup mare de internet cu sediul la Tokyo, mai notează sursa. Context: presiune în creștere pe infrastructura digitală din Europa Episodul are loc pe fondul unei alerte ridicate în Europa privind atacurile cibernetice, după un val de incidente care au vizat frigidere conectate din sectorul distribuției alimentare, la începutul lunii noiembrie, în aproximativ zece țări europene. Lanțurile de supermarketuri afectate au fost nevoite să arunce o cantitate mare de hrană, potrivit materialului. Separat, Banca Centrală Europeană a cerut, într-un raport publicat miercuri, consolidarea cooperării împotriva atacurilor cibernetice, apreciind că progresele în AI amplifică amenințarea, inclusiv prin sisteme „agentice” (capabile să execute sarcini mai autonom), care cresc eficiența atacatorilor pe măsură ce modelele avansate devin mai accesibile și mai ieftine. În acest context, confirmarea unui atac asupra Comisiei Europene, chiar fără o breșă de date dovedită până acum, indică o escaladare a riscului operațional: instrumente create pentru testarea apărării pot fi reutilizate rapid ca arme, iar investigațiile devin esențiale pentru a înțelege actorii și metodele folosite. [...]

Aproape 80% dintre români acceptă restricții temporare pe platforme online în crize de securitate , un semnal care poate întări presiunea publică pentru un cadru de reglementare mai clar privind intervenția statului în spațiul digital, potrivit Digi24 , care citează un sondaj INSCOP realizat între 26 octombrie și 2 noiembrie 2026. În detaliu, 64% dintre respondenți spun că sunt „total de acord” ca autoritățile să poată restricționa temporar accesul la anumite platforme online în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale, iar 15,9% sunt „mai degrabă de acord”. În total, 79,9% susțin o astfel de măsură, în timp ce 15,7% se opun; 4,4% nu au răspuns. Ce înseamnă pentru reglementare: spațiu pentru măsuri excepționale, dar cu limite Din perspectivă de politici publice, rezultatele indică o disponibilitate ridicată a populației de a accepta intervenții punctuale ale statului în mediul digital atunci când riscul este perceput ca fiind major. Directorul INSCOP Research , Remus Ștefureac , interpretează datele ca pe o acceptare a „limitării unor libertăți digitale” în situații de pericol pentru siguranța colectivă. „Susținerea foarte ridicată pentru restricționarea temporară a platformelor online în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale arată că românii sunt dispuși să accepte limitarea unor libertăți digitale atunci când consideră că siguranța colectivă este în pericol.” În același timp, Ștefureac avertizează că rezultatele nu ar trebui citite ca o susținere a cenzurii sau a restricționării generale a accesului la platforme. „Este important de precizat că întrebarea se referă strict și explicit la restricții temporare în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale, nu la acceptarea cenzurii sau la restricționarea generală a accesului liber la platformele online.” Unde se vede polarizarea: vot, rezidență, sector de activitate Sondajul indică diferențe relevante între grupuri, cu potențial impact asupra dezbaterii politice despre astfel de instrumente: susținerea este peste media eșantionului în rândul votanților PSD, PNL și USR, al locuitorilor din orașele mari și al angajaților din sectorul public; opoziția este peste medie în rândul votanților AUR, al bărbaților, al locuitorilor din București și din orașele mici, precum și al angajaților din sectorul privat. Cum a fost făcut sondajul Cercetarea a fost realizată de INSCOP Research la solicitarea platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Datele au fost colectate prin metodă mixtă secvențială (CATI–CAWI) pe un eșantion de 1.197 persoane (18+), reprezentativ pentru populația neinstituționalizată. Marja maximă de eroare este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

BCR extinde la nivel național un sistem de securitate cu inteligență artificială , care va conecta aproximativ 4.500 de camere video din circa 270 de locații, într-un proiect dezvoltat împreună cu compania românească Hyperfy , potrivit Economedia . Miza operațională este trecerea de la supraveghere clasică la analiză în timp real și monitorizare centralizată în rețeaua de sucursale. Proiectul presupune modernizarea infrastructurii video existente și transformarea ei într-un sistem „inteligent”, bazat pe AI și Computer Vision (tehnologie care „înțelege” imagini/video), capabil să analizeze fluxurile în timp real și să susțină supravegherea centralizată a operațiunilor din unități. Cum funcționează și ce se schimbă în sucursale Soluția este construită pe o arhitectură de tip Edge Computing, adică procesarea fluxurilor video se face local, la nivelul fiecărei locații, nu într-un centru unic. Conform informațiilor transmise, datele rămân în infrastructura băncii, iar implementarea ar urma să nu necesite înlocuirea echipamentelor existente și să aibă un impact minim asupra activității curente din sucursale. De ce contează: securitate și eficiență operațională, la scară mare BCR leagă proiectul de creșterea siguranței și a eficienței operaționale în rețeaua națională. „Prin acest proiect, derulat la nivelul rețelei naționale, ridicăm standardele de siguranță și eficiență operațională pentru clienții și colegii noștri”, a declarat Cristian Goiceanu, director executiv Managementul Riscurilor de Securitate în cadrul BCR. Din perspectiva furnizorului, Hyperfy susține că inițiativa semnalează trecerea de la faza de testare a tehnologiilor de Computer Vision la implementare la scară largă în sectorul bancar. Ce poate permite ulterior platforma Pe lângă gestionarea simultană a mii de fluxuri video, platforma este descrisă ca fiind extensibilă cu aplicații AI suplimentare, inclusiv pentru: analiză operațională; optimizarea fluxurilor de clienți; eficientizarea activității din sucursale. Hyperfy este o companie românească specializată în soluții de securitate fizică bazate pe inteligență artificială și IoT (dispozitive conectate). Grupul a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei. [...]