Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Franța acuză oficial Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran că a orchestrat un atac cibernetic care a provocat pierderi de „zeci de milioane de euro” în retailul alimentar, prin sabotarea de la distanță a echipamentelor frigorifice din sute de supermarketuri, potrivit HotNews.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a spus că Iranul „va suporta consecințele” și a anunțat convocarea ambasadorului iranian la Paris, precum și intenția de a impune sancțiuni la nivel european împotriva celor considerați responsabili.
„Pot confirma că responsabilitatea pentru acest atac revine Corpului Gardienilor Revoluției Islamice din Iran. Este un atac de o amploare fără precedent și de o agresivitate fără precedent”, a declarat Jean-Noël Barrot, citat de AFP.
„Vom impune sancțiuni la nivel european împotriva tuturor celor responsabili pentru acest atac”, a adăugat șeful diplomației franceze.
Incidentul, produs luna trecută, a dus la creșterea temperaturilor în frigidere și congelatoare din sute de magazine, cu efect direct asupra stocurilor: produse proaspete și congelate s-au alterat, iar pierderile sunt estimate la „zeci de milioane de euro”, conform informațiilor citate de HotNews din BBC News și Reuters.
În unele cazuri, temperatura a crescut atât de mult încât echipamentele au luat foc. În orele de după atac, angajații au aruncat cantități mari de carne alterată și înghețată topită. Un proprietar de supermarket a estimat că, la nivel național, costurile totale ar putea ajunge la zeci de milioane de euro.
Atacul din 11 octombrie a permis modificarea de la distanță a setărilor de temperatură ale frigiderelor comerciale. Experți în securitate cibernetică citați anterior de Reuters au apreciat că atacul pare să fi fost relativ ușor de executat.
Producătorul unei părți importante din echipamentele afectate a indicat că unele unități erau depășite tehnologic sau rulau versiuni învechite ale programelor interne (firmware – software-ul de bază care controlează funcționarea dispozitivului), ceea ce le-ar fi putut face vulnerabile.
Parchetul din Paris a anunțat că a cerut mandate internaționale de arestare pentru liderul grupării Shahid Kaveh (descrisă ca unitate de atacuri cibernetice afiliată Gardienilor Revoluției) și pentru doi adjuncți ai acestuia.
În această lună, atacurile ar fi fost urmate de un al doilea val care a vizat peste 100 de unități din Europa, inclusiv frigidere folosite de băncile de sânge din Franța, ceea ce a obligat personalul să mute o parte din rezerve în alte instalații frigorifice. Iranul nu reacționase până la momentul publicării acuzațiilor.
În România, șase magazine ale aceluiași lanț comercial ar fi fost vizate de un posibil atac similar, unde echipamentele frigorifice au înregistrat brusc temperaturi neobișnuit de ridicate, potrivit unui material HotNews despre acest episod.
Recomandate
Amenințările Iranului privind cablurile submarine din Strâmtoarea Hormuz ridică un risc operațional direct pentru conectivitatea de date și pentru fluxurile comerciale digitale din regiune, într-un context de escaladare militară început în februarie, potrivit Tom's Hardware . Generalul Hossein Mohebbi, purtător de cuvânt al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), a declarat la un eveniment din această săptămână că mai multe cabluri submarine de fibră optică din zonă ar fi „ținte noi legitime” pentru atacuri viitoare, relatează The Telegraph . În aceeași relatare, Mohebbi susține că „șapte cabluri mari” trec pe sub Strâmtoarea Hormuz și că „toate datele de internet și comerciale” ar trece prin acestea. De ce contează pentru companii: un punct de vulnerabilitate pentru date și operațiuni Dincolo de dimensiunea militară, mesajul IRGC indică o posibilă extindere a conflictului către infrastructura critică de comunicații. În termeni practici, cablurile submarine sunt coloana vertebrală a traficului internațional de date, iar o întrerupere în Strâmtoarea Hormuz ar putea afecta conectivitatea și continuitatea operațiunilor pentru companii care depind de transferuri de date transfrontaliere (servicii digitale, plăți, logistică, comunicații corporative). Sursa nu oferă detalii tehnice sau un calendar privind un atac, iar afirmațiile despre volumul de trafic („toate datele”) nu sunt însoțite de date independente în textul citat. Ce semnal transmite IRGC: represalii dacă infrastructura Iranului este lovită Separat, un alt general IRGC, Yadollah Javani, adjunct politic al organizației, ar fi sugerat că, dacă infrastructura iraniană este atacată, Iranul ar răspunde prin atacarea cablurilor, potrivit unor comentarii relatate de Iran International . În acest stadiu, informația rămâne la nivel de amenințare și condiționare, însă include explicit infrastructura de telecomunicații ca posibilă țintă, ceea ce crește riscul perceput pentru operatori și pentru companiile cu expunere operațională în regiune. [...]
Hubul european de securitate maritimă la Marea Neagră va funcționa în două locații, la Constanța și la Varna , o arhitectură operațională care ar urma să împartă responsabilitățile regionale și să accelereze punerea în funcțiune a unui mecanism european de monitorizare și răspuns la amenințări, inclusiv cibernetice, potrivit Agerpres . Finanțarea anunțată de Comisia Europeană pentru hub este de 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), informație menționată de deputata USR Oana Țoiu într-o postare pe Facebook, în contextul vizitei la București a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ce va face hubul și de ce contează pentru infrastructura critică Conform informațiilor prezentate, centrul va avea atribuții în: monitorizare și avertizare timpurie; protecția infrastructurii maritime critice, inclusiv porturi, cabluri submarine, conducte, instalații offshore și rute de navigație; creșterea rezilienței la amenințări hibride și cibernetice. Din perspectiva companiilor care operează în porturi, energie offshore sau telecom (prin cabluri submarine), miza este reducerea riscurilor operaționale și a vulnerabilităților care pot produce întreruperi, costuri suplimentare și întârzieri logistice. Cum se leagă de securitatea cibernetică: conectarea la ENISA și Centrul de la București Oana Țoiu afirmă că hubul va fi interconectat cu mai multe mecanisme și instituții relevante, între care: CISE (mediul comun european pentru schimbul de informații maritime), asociat Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA); MARSUR (rețeaua de supraveghere maritimă) din cadrul Agenției Europene de Apărare (EDA); SCOMAR, sistemul românesc de supraveghere și observare la Marea Neagră; FRONTEX, SATCEN, ENISA (agenția UE pentru securitate cibernetică) și Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică de la București , precum și structuri relevante ale NATO. Interconectarea cu ENISA și cu centrul de competențe de la București indică faptul că dimensiunea cibernetică este tratată ca parte integrată a securității maritime, nu ca un capitol separat. Ce urmează: calendar, structură juridică și bugete naționale Pașii următori enumerați de Oana Țoiu includ formalizarea calendarului de operaționalizare și desemnarea coordonatorilor (național și comun), înființarea structurii juridice și stabilirea unui Consiliu de Conducere. De asemenea, este menționată includerea în bugetele anuale 2027 a contribuțiilor naționale în România și Bulgaria, precum și continuarea dialogului cu Turcia, Comisia Europeană și state membre precum Germania și Franța. Separat de finanțarea hubului, Ursula von der Leyen a anunțat și alocarea a 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) către autoritățile române pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră și a vorbit despre accelerarea demersurilor pentru operaționalizarea hubului, cu un calendar pentru finalizare. [...]
Un presupus complot de spionaj industrial care îl vizează pe CEO-ul Nvidia ridică riscuri directe pentru controlul exporturilor de cipuri AI și pentru securitatea lanțurilor de aprovizionare , potrivit The Jerusalem Post , care citează un material The New York Times bazat pe surse informate despre un memorandum al serviciilor de informații americane. Publicația scrie că Jensen Huang , CEO-ul Nvidia, ar fi fost ținta unei operațiuni coordonate de Ministerul Securității Statului din China (MSS). O femeie de afaceri chinezoaică, Alice Huang (cunoscută și ca Huang Le), executiv la o companie de centre de date din Singapore, ar fi fost recrutată de MSS pentru a dezvolta o relație apropiată cu Huang și pentru a colecta informații despre acesta și despre tehnologiile sensibile din spatele cipurilor americane pentru inteligență artificială. De ce contează: presiune pe regimul de restricții și pe „ocolirea” accesului la cipuri Memorandumul, distribuit „primăvara trecută” către decidenți de rang înalt din administrația Trump, ar fi descris un plan de obținere de informații despre tehnologia cipurilor AI americane, la care China „a fost în mare parte privată de acces”, notează articolul. The New York Times califică informațiile drept un exemplu „deosebit de îndrăzneț” al eforturilor de spionaj industrial ale Chinei. În paralel, agențiile americane ar încerca să stabilească obiectivul Beijingului în menținerea unei relații apropiate între o presupusă agentă și CEO-ul Nvidia, în contextul în care Huang este prezentat ca o figură influentă în cursa globală pentru AI și un aliat al lui Donald Trump. Ce ar fi descoperit serviciile americane: supraveghere și conexiuni în industrie Potrivit relatării, evaluări anterioare ale serviciilor americane ar fi concluzionat că Huang Le era un „activ” chinez care transmitea informații către Beijing, iar memorandumul ar fi inclus detalii despre activitate de spionaj „directă”. The New York Times ar fi raportat anterior, la 29 octombrie, că Huang a fost ținta unui astfel de complot, după ce agențiile americane ar fi desfășurat cel puțin un an de supraveghere electronică asupra lui Le. Persoane care o cunosc pe Le ar fi spus că aceasta avea legături și cu alți executivi din zona cipurilor AI, inclusiv cu liderii Gigabyte, descrisă ca un asamblor important de supercomputere Nvidia. Punctul sensibil: achiziții mari de cipuri și acces „din spate” prin centre de date Un element cu implicații operaționale este legat de compania din Singapore a lui Le, Megaspeed . Conform materialului citat, Megaspeed ar fi inițiat o achiziție de cipuri AI Nvidia de ordinul „miliardelor de dolari” la scurt timp după ce Le a fost fotografiată public pentru prima dată alături de Jensen Huang, în 2024, achiziție care ar fi surprins industria. Ulterior, Megaspeed ar fi construit centre de date în Asia de Sud-Est și ar fi închiriat putere de calcul către Alibaba, ceea ce ar fi putut oferi companiei chineze acces la cipuri pe care altfel nu le-ar fi putut utiliza din cauza restricțiilor, susține relatarea. Context: MSS și accentul pe AI, inclusiv prin operațiuni cibernetice Articolul mai notează că rețeaua lui Le ar fi inclus legături financiare cu armata chineză, inclusiv investiții într-o subsidiară de securitate cibernetică a unuia dintre cei mai importanți dezvoltatori militari-tehnologici ai Beijingului. Fostul analist CIA de contrainformații Peter Mattis a declarat pentru The New York Times că MSS și-a intensificat concentrarea pe tehnologie, pe fondul percepției Beijingului că supremația în AI este „lupta cheie pentru dominanță în lumea economică”. Între 2015 și 2023, MSS și-ar fi extins operațiunile cibernetice și rețeaua de spionaj, prin recrutare agresivă, potrivit cercetătorilor și oficialilor americani citați de publicația americană. În acest stadiu, informațiile sunt prezentate ca provenind dintr-un memorandum de intelligence și din surse informate despre acesta; articolul nu indică o concluzie finală a anchetelor, ci faptul că agențiile americane încearcă să stabilească miza exactă a operațiunii. [...]
Peste 800 de instalări ale instrumentului Artex au fost găsite expuse pe internet fără parolă , o configurație care poate permite oricui să le acceseze și, potențial, să le folosească pentru lansarea de atacuri cibernetice, potrivit TechCrunch . Artex este un instrument „open source” (cu cod public) de testare autonomă de penetrare, adică un software care scanează automat sisteme informatice pentru a găsi vulnerabilități. De la lansarea sa publică, în iulie, a fost asociat cu mai multe atacuri, iar Microsoft l-a descris anterior ca un sistem de agenți de inteligență artificială capabil să ducă un atac „de la recunoaștere până la exfiltrarea datelor” cu intervenție umană minimă. Ce au găsit cercetătorii și de ce contează operațional Într-o analiză publicată de Censys (companie care scanează internetul pentru sisteme expuse sau vulnerabile), cercetătorii spun că au identificat mai mult de 800 de implementări distincte de Artex accesibile direct de pe web, fără a fi necesară autentificarea cu parolă. Silas Cutler, cercetător principal la Censys, precizează că nu toate instanțele sunt operate cu intenții malițioase și că multe sunt folosite de testeri autorizați, însă rămâne neclar de ce „sute” dintre aceste sisteme sunt expuse public, în condițiile în care software-ul nu are nevoie să fie accesibil din internet. Riscul nu este doar accesul neautorizat la instrument, ci și expunerea „uneltelor” de atac stocate în aceste instanțe, inclusiv așa-numitelor „implanturi” (software malițios ascuns) folosite pentru compromiterea și menținerea accesului persistent într-o rețea. Legături cu atacuri la scară largă: finanțe și furnizori IT Potrivit articolului, companii de securitate au asociat utilizarea Artex cu mai multe atacuri extinse, inclusiv unele îndreptate împotriva industriei financiare din Coreea de Sud în septembrie. CrowdStrike a atribuit atacurile unui hacker vorbitor de chineză care ar fi folosit o instanță Artex, inclusiv pentru că ar fi lăsat un „director deschis” (o listare publică de fișiere) care găzduia sistemul. Censys spune că datele sale arată că instanța respectivă a fost expusă public luni de zile și părea să conțină date de atac care depășeau „cu mult băncile sud-coreene”, vizând și companii de plăți și jocuri. Artex a fost folosit și într-un atac asupra ConnectWise la începutul lui octombrie. Microsoft a transmis într-o postare pe blog că atacatorii au folosit Artex pentru a pătrunde în mediile cloud ale clienților și a le fura datele într-un ritm care le-a lăsat apărătorilor „puțin timp să detecteze și să răspundă”. Vectori simpli, efecte mari: parole slabe și lipsa MFA Un element recurent în atacurile asociate Artex, conform articolului, a fost exploatarea unor vulnerabilități simple: ghicirea unor parole slabe sau cunoscute și absența autentificării multifactor (MFA). Concluzia operațională este că erori de configurare și controale de bază insuficiente pot expune atât țintele, cât și chiar infrastructura atacatorilor. Ce urmează: Artex trece la model închis, dar codul rămâne disponibil Echipa Artex a anunțat că va trece la un model „closed-source” (cod închis), ceea ce ar limita lansările viitoare la clienți plătitori. Totuși, rămân disponibile „zeci” de copii ale codului pe platforme de partajare, care pot fi folosite în continuare în atacuri active, potrivit materialului. [...]
OpenAI ridică nivelul automatizării în securitatea cibernetică, dar își condiționează accesul de controale stricte , odată cu lansarea GPT‑6 Cyber, un model orientat spre găsirea și remedierea vulnerabilităților, disponibil inițial doar pentru un grup select de clienți aprobați, potrivit OpenAI . Modelul este prezentat ca un salt de capabilitate față de GPT‑5.6 Cyber și ca fiind mai bun decât GPT‑6 Astra pe majoritatea sarcinilor „cyber”, inclusiv în scenarii de exploatare și testare ofensivă controlată. În același timp, OpenAI spune că a investit explicit în „aliniere” – adică în antrenarea modelului să rămână în limitele autorizate ale unei misiuni – pentru a reduce riscul ca agentul să iasă din scopul stabilit de cercetători. Ce se schimbă operațional pentru echipele de securitate Dincolo de rezultate de laborator, OpenAI afirmă că GPT‑6 Cyber este deja folosit pentru securizarea unor proiecte și infrastructuri reale, inclusiv prin identificarea și validarea de exploatări în baze de cod critice precum Linux și Firefox. Într-un exemplu concret, cercetătorii companiei spun că au folosit modelul pentru a dezvolta 948 de exploatări de escaladare de privilegii în Linux și pentru a identifica 81 de vulnerabilități noi, de severitate ridicată, în Firefox; Mozilla ar fi publicat remedieri pentru multe dintre acestea, conform unui buletin de securitate al companiei. OpenAI mai indică utilizări în industrie: echipe de securitate de la Cisco, Calif și CodeRabbit ar folosi modelul pentru cercetare de vulnerabilități și revizuire de cod, iar compania l-ar fi utilizat și pentru a găsi și repara slăbiciuni în propria infrastructură. Performanță: mai multe exploatări, mai puține „ieșiri din perimetru” Pe benchmark-ul ExploitGym (care testează dacă un model poate exploata o vulnerabilitate specificată), GPT‑6 Cyber obține 48,5%, față de 32,1% pentru GPT‑5.6 Cyber, potrivit datelor publicate. OpenAI menționează și o evaluare separată de aliniere: modelul ar fi evitat exploatarea unor servicii „în afara scopului” în 99,93% dintre teste fără promptul de implementare și în 100% dintre teste cu acest prompt. Într-un alt test, pentru descoperirea de vulnerabilități în aplicații web fără acces la codul sursă, OpenAI raportează un „recall” (proporția vulnerabilităților identificate din totalul celor existente în setul de test) de 40,3% pentru GPT‑6 Cyber, comparativ cu 32,0% pentru GPT‑6 Astra. Acces limitat și garduri de protecție: condiția pentru capabilități „critice” OpenAI spune că a clasificat modelul ca „Critical” în zona de securitate cibernetică în cadrul propriului Preparedness Framework, un nivel superior față de „High” pentru GPT‑5.6 Cyber. În acest context, compania pune accent pe măsuri de prevenire a abuzului și pe controlul accesului, inclusiv pentru scenarii cu risc ridicat. Printre măsurile enumerate se află monitorizare specifică pentru „dezaliniere” (când acțiunile nu corespund autorizării), monitorizare țintită pentru amenințări emergente, folosirea Private Safety Processing (PSP) pentru verificări automate legate de abuz și cerințe de tip „allowlisting” (listă de IP-uri permise) pentru accesul Daybreak Red, implicit. OpenAI recomandă, de asemenea, sandboxing (izolare a execuției) și supraveghere umană pentru fluxuri de lucru cu risc ridicat. Infrastructură critică: acces subvenționat, dar cu restricții suplimentare Compania leagă lansarea și de programul Daybreak, inclusiv un grant de 1 miliard de dolari pentru „Frontline Defenders”, care ar subvenționa accesul pentru echipe cu resurse limitate, precum organizații guvernamentale și furnizori de servicii esențiale. OpenAI anunță și o categorie separată, „Daybreak Red for Critical Infrastructure”, destinată apărătorilor aprobați din infrastructura critică, cu permisiuni pentru testare autorizată, dar cu protecții păstrate împotriva utilizărilor neautorizate. În evaluarea acestor măsuri, OpenAI menționează un parteneriat cu Dragos , furnizor specializat în securitate pentru tehnologie operațională (OT) și sisteme industriale, care ar fi rulat teste în laborator controlat și ar fi oferit feedback pentru ajustarea protecțiilor. Ce urmează: extindere treptată a accesului GPT‑6 Cyber este disponibil inițial prin API și Codex pentru un grup select de clienți Daybreak Red aprobați, cu promisiunea unei extinderi progresive către toți clienții Daybreak Red „în curând”. În paralel, OpenAI spune că face GPT‑5.6 Cyber disponibil tuturor clienților Daybreak Red și că extinde accesul „alpha” Daybreak Blue pentru GPT‑6 Astra către mai multe organizații și cercetători individuali. [...]
O campanie atribuită APT29 a compromis telefoane Android printr-o combinație de vulnerabilități din Chrome și din driverul GPU Adreno , ceea ce ridică miza pentru companiile și instituțiile care se bazează pe actualizări la timp ale browserului și ale patch-urilor de securitate, potrivit Android Authority . Atacul, descris de cercetătorii de la Sekoia , a pornit de la simpla accesare a unei pagini web infectate într-o versiune mai veche de Chrome pe Android. Nu era nevoie ca victima să dea click pe un link, să instaleze o aplicație sau să acorde permisiuni: deschiderea paginii era suficientă pentru compromitere, în condițiile unei versiuni vulnerabile. Cum a funcționat lanțul de exploatare și cine a fost expus Conform raportului Sekoia, atacul a rulat în etape. Mai întâi, exploata o vulnerabilitate din Chrome (CVE-2026-3910) pentru a executa cod în browser. Apoi, folosea o a doua breșă (CVE-2025-27038) din driverul GPU Qualcomm Adreno pentru a ieși din „sandbox”-ul (mecanismul de izolare) Chrome și a obține acces mai profund la telefon. Pentru că GPU-urile Adreno se găsesc în cipurile Snapdragon, dispozitivele cu procesoare Qualcomm au fost cele afectate. Campania a vizat Chrome pe Android în versiunile 139–145, sărind versiunea 143 din motive pe care Sekoia spune că nu le poate explica. Ce date au fost urmărite: cookie-uri, parole salvate și Wi‑Fi După compromitere, atacatorii instalau un malware pe care Sekoia îl numește AndroSnitch. Acesta copia: cookie-urile din Chrome; datele de autentificare salvate; istoricul de navigare; fișierul de configurare Wi‑Fi salvat pe telefon (care include parolele rețelelor folosite). Sekoia notează că furtul de cookie-uri este deosebit de valoros, deoarece poate permite accesul în conturi deja autentificate. Un detaliu neobișnuit: exploit-ul pentru Android era programat să se oprească dacă detecta un Samsung Galaxy S25 Ultra. Raportul nu indică alte modele sau versiuni de Android vizate explicit. Distribuția atacului și atribuirea către APT29 Victimele ar fi fost atinse prin mai multe canale: injectare de cod malițios în site-uri legitime, clonarea unor site-uri reale și compromiterea unui serviciu ucrainean de analiză web folosit de mii de site-uri (în principal ucrainene) între 27 august și 3 septembrie. Paginile foloseau un script care „profila” dispozitivul vizitatorului și livra exploit-ul potrivit. Sekoia leagă campania de APT29, un grup asociat serviciului rus de informații externe. Țintele sugerate de investigație ar indica un interes pentru diplomați și persoane conectate la războiul din Ucraina, nu pentru utilizatori obișnuiți. Au fost vizate și iPhone-uri, prin lanțuri de exploatare separate, potrivit aceleiași analize. De ce contează pentru utilizatori și organizații: fereastra de risc e „update-ul întârziat” Partea favorabilă este că, potrivit Sekoia, toate vulnerabilitățile folosite fuseseră deja remediate înainte ca atacurile să înceapă. Riscul major a apărut pentru dispozitivele care rulau versiuni învechite de Chrome și nu aveau la zi actualizările lunare de securitate (prin care vin și remedieri pentru driverele GPU Qualcomm). Pentru protecție, recomandarea din material este actualizarea Chrome din Play Store și verificarea versiunii din „Settings > About Chrome”, precum și instalarea celor mai recente patch-uri de securitate ale telefonului. [...]
