Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
O campanie atribuită APT29 a compromis telefoane Android printr-o combinație de vulnerabilități din Chrome și din driverul GPU Adreno, ceea ce ridică miza pentru companiile și instituțiile care se bazează pe actualizări la timp ale browserului și ale patch-urilor de securitate, potrivit Android Authority.
Atacul, descris de cercetătorii de la Sekoia, a pornit de la simpla accesare a unei pagini web infectate într-o versiune mai veche de Chrome pe Android. Nu era nevoie ca victima să dea click pe un link, să instaleze o aplicație sau să acorde permisiuni: deschiderea paginii era suficientă pentru compromitere, în condițiile unei versiuni vulnerabile.
Conform raportului Sekoia, atacul a rulat în etape. Mai întâi, exploata o vulnerabilitate din Chrome (CVE-2026-3910) pentru a executa cod în browser. Apoi, folosea o a doua breșă (CVE-2025-27038) din driverul GPU Qualcomm Adreno pentru a ieși din „sandbox”-ul (mecanismul de izolare) Chrome și a obține acces mai profund la telefon.
Pentru că GPU-urile Adreno se găsesc în cipurile Snapdragon, dispozitivele cu procesoare Qualcomm au fost cele afectate. Campania a vizat Chrome pe Android în versiunile 139–145, sărind versiunea 143 din motive pe care Sekoia spune că nu le poate explica.
După compromitere, atacatorii instalau un malware pe care Sekoia îl numește AndroSnitch. Acesta copia:
Sekoia notează că furtul de cookie-uri este deosebit de valoros, deoarece poate permite accesul în conturi deja autentificate.
Un detaliu neobișnuit: exploit-ul pentru Android era programat să se oprească dacă detecta un Samsung Galaxy S25 Ultra. Raportul nu indică alte modele sau versiuni de Android vizate explicit.
Victimele ar fi fost atinse prin mai multe canale: injectare de cod malițios în site-uri legitime, clonarea unor site-uri reale și compromiterea unui serviciu ucrainean de analiză web folosit de mii de site-uri (în principal ucrainene) între 27 august și 3 septembrie. Paginile foloseau un script care „profila” dispozitivul vizitatorului și livra exploit-ul potrivit.
Sekoia leagă campania de APT29, un grup asociat serviciului rus de informații externe. Țintele sugerate de investigație ar indica un interes pentru diplomați și persoane conectate la războiul din Ucraina, nu pentru utilizatori obișnuiți. Au fost vizate și iPhone-uri, prin lanțuri de exploatare separate, potrivit aceleiași analize.
Partea favorabilă este că, potrivit Sekoia, toate vulnerabilitățile folosite fuseseră deja remediate înainte ca atacurile să înceapă. Riscul major a apărut pentru dispozitivele care rulau versiuni învechite de Chrome și nu aveau la zi actualizările lunare de securitate (prin care vin și remedieri pentru driverele GPU Qualcomm).
Pentru protecție, recomandarea din material este actualizarea Chrome din Play Store și verificarea versiunii din „Settings > About Chrome”, precum și instalarea celor mai recente patch-uri de securitate ale telefonului.
Recomandate
Atacurile asupra aplicațiilor de alertă publică din Ucraina și Rusia arată cât de fragilă rămâne infrastructura civilă digitală chiar și după un armistițiu local , potrivit Mediafax . În interval de câteva ore, ambele părți au raportat compromiterea unor aplicații folosite pentru avertizări către populație, inclusiv prin distribuirea de informații false. Ce s-a întâmplat în Rusia: „atac cibernetic masiv” și informații false Ministerul Situațiilor de Urgență din Rusia a anunțat luni că aplicația sa mobilă, utilizată pentru alerte privind atacuri cu drone ucrainene și alte amenințări, a fost ținta unui „atac cibernetic masiv”, potrivit Le Figaro, citat de Mediafax. Într-un mesaj publicat pe Telegram, instituția a susținut că atacul a permis autorilor să „răspândească informații false publicului” și a precizat că lucrează la remedierea vulnerabilităților și la restabilirea funcționării normale a aplicației. Ce a raportat Ucraina: alerte neobișnuite și mesaje în limba rusă Cu câteva ore înainte, Forțele Aeriene Ucrainene au transmis că aplicația oficială folosită la nivel național pentru alerte în timp real privind amenințările de atac aerian rusesc a fost atacată prin hacking. Rusia nu a indicat imediat cine ar fi responsabil pentru atacul asupra aplicației sale. În schimb, Centrul Ucrainean pentru Comunicații Strategice (Spravdi) a atribuit Rusiei atacul asupra aplicației ucrainene și a invocat apariția unor alerte neobișnuite, inclusiv un mesaj în limba rusă care menționa „Orechnik”, descris ca o rachetă rusească. „Acest lucru este evident prin apariția mai multor alerte neobișnuite. În plus, un mesaj în limba rusă menționează «Orechnik», o rachetă rusească.” Spravdi a mai indicat că în aplicație au apărut mesaje care includeau rapoarte despre o presupusă amenințare de radiații nucleare și amenințări chimice. Context: atacurile au venit după expirarea unui armistițiu local Episodul are loc după expirarea, duminică seara, a unui armistițiu de șase zile la Olechky , pe linia frontului din regiunea Herson. Încetarea ostilităților a permis evacuarea locuitorilor din oraș, într-o zonă descrisă ca având acces minat și fiind sub foc încrucișat al dronelor. Mediafax notează că acesta ar fi cel mai lung armistițiu de la începutul invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, iar nici Kievul, nici Moscova nu au raportat încălcări ale acordului în această perioadă. De ce contează: risc operațional direct pentru populație Atacurile descrise vizează canale digitale folosite pentru avertizare rapidă, iar compromiterea lor poate produce efecte imediate: de la perturbarea accesului la alerte până la inducerea în eroare a populației prin mesaje false. În informațiile disponibile în material nu sunt menționate durata întreruperilor, amploarea exactă a impactului sau cine ar fi autorii confirmați ai atacurilor. [...]
SRI și TSA au semnat un memorandum care extinde schimbul de informații pentru securitatea aviației civile , un pas cu impact operațional direct asupra modului în care România și SUA își coordonează prevenția și răspunsul la riscuri ce pot afecta transportul aerian, potrivit Mediafax . Documentul a fost încheiat luni, 2 noiembrie, la București, între Serviciul Român de Informații și Transportation Security Administration (TSA), agenție aflată în subordinea Departamentului de Securitate Națională al SUA, cu misiunea de a proteja sistemul național de transport. Memorandumul permite cooperarea și schimbul de informații relevante pentru securitatea aviației civile în ambele state. Din partea TSA, memorandumului i-a fost aplicată semnătura de ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, iar din partea SRI de directorul interimar, generalul Răzvan Ionescu . Ce se schimbă operațional În comunicarea citată de Mediafax, generalul Răzvan Ionescu indică faptul că relația cu agențiile americane este importantă nu doar pentru schimbul de informații, ci și pentru activități comune pe mai multe paliere: operațional; analitic; pregătire. „Relația SRI cu agențiile SUA este deosebit de valoroasă pentru noi, din perspectiva schimbului de informații și a derulării de activități comune, în plan operațional, analitic și de pregătire”, a declarat generalul Răzvan Ionescu. Acesta a adăugat că relația dintre instituții „ne inspiră și ne obligă să menținem un nivel înalt de calitate și profesionalism”. Mesajul părții americane Ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, a spus că documentul „aprofundează schimbul de experiență și de bune practici” și consolidează cooperarea bilaterală în zona de securitate aviatică. „Statele Unite și România continuă să promoveze împreună securitatea aviatică. Acest Memorandum consolidează cooperarea dintre țările noastre, aprofundează schimbul de experiență și de bune practici”, a declarat Darryl Nirenberg. Potrivit acestuia, memorandumul „intensifică angajamentul nostru comun față de siguranța călătorilor noștri”. Ce rămâne neclar din informațiile publice Materialul nu oferă detalii despre durata memorandumului, mecanismele concrete de implementare sau tipurile de informații vizate în schimbul bilateral, astfel că amploarea efectelor practice va depinde de modul în care prevederile vor fi aplicate în activitățile curente ale celor două instituții. [...]
Atacurile cibernetice asupra aplicațiilor oficiale de alertare au generat alerte nucleare false în Ucraina și Rusia , un tip de incident care poate compromite încrederea publică în sistemele de avertizare și poate amplifica riscurile operaționale în situații reale de criză, potrivit Biziday . Duminică seara, la ora 22:47, aplicația ucraineană oficială Air Alert a emis avertismente privind o amenințare cu radiații, urmate de o amenințare chimică la adresa Kievului. În aplicație au apărut și mesaje despre lupte stradale și atacuri cu rachete în toată Ucraina, inclusiv un text în limba rusă care anunța o „alertă nucleară” la nivel național. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis rapid că alerta este falsă și că „persoane neautorizate au intervenit în funcționarea aplicației”, precizând că echipa tehnică lucrează la restaurarea funcționării și cerând scuze publicului. La aproximativ două ore, aplicația mobilă a Ministerului Situațiilor de Urgență din Rusia a trimis, la rândul ei, o notificare generală pe teritoriul Federației Ruse, susținând că Ucraina ar fi lansat drone P1-SUN cu focoase nucleare și că populația ar trebui să se adăpostească în subteran cu provizii pentru trei săptămâni. În realitate, P1-SUN sunt descrise ca drone mici, antiaeriene, cu rază de până la 17 km. Ministerul rus pentru Situații de Urgență a comunicat că aplicația sa „a fost supusă unui atac cibernetic masiv”, în urma căruia atacatorii au reușit să transmită informații false populației. Informațiile sunt atribuite de Biziday unei relatări BBC, disponibilă aici . [...]
Avertismentul SUA către Rusia privind un posibil atac la Moscova ridică din nou miza cooperării pe informații de securitate , într-un context în care astfel de alerte pot declanșa măsuri operative imediate și pot afecta activitatea în zone publice, potrivit HotNews . Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a transmis că a fost informat de Statele Unite despre „planuri pentru un atac terorist la Moscova” și că autoritățile ruse iau „măsurile corespunzătoare”, conform declarației citate de presa de stat. Informația este atribuită de HotNews agențiilor AFP și Reuters. Separat, Ambasada SUA la Moscova a emis o alertă de securitate urgentă, avertizând asupra posibilității unui „eveniment cu victime multiple” în capitala rusă. Potrivit The Moscow Times , misiunea diplomatică a indicat că are cunoștință de „o amenințare credibilă” pentru ziua de 31 octombrie, la Muzeul-Rezervație Țarițîno din Moscova, și a precizat că guvernul SUA se coordonează cu autoritățile ruse „competente” privind răspunsul. Ambasada a îndemnat oamenii să evite zona și să ia măsuri pentru siguranța personală. Context: precedentul din 2024 și problema „informațiilor prea generale” HotNews amintește că, în 2024, SUA avertizaseră Rusia despre o amenințare teroristă înaintea atacului de la Crocus City Hall din 22 martie, soldat cu 145 de morți și sute de răniți. După acel atac, șeful spionajului rus, Serghei Narîșkin, a susținut că informațiile primite de la partea americană au fost „prea generale” și nu au permis identificarea completă a autorilor. În acest cadru, noua alertă testează din nou cât de rapid și eficient pot fi transformate avertismentele externe în măsuri operative, mai ales când ținta indicată este un obiectiv public și intervalul de timp este foarte scurt. [...]
SUA iau în calcul o investigație cu miză de sancțiuni după furtul de 6,3 mld. dolari de la Binance (aprox. 28,4 mld. lei), în condițiile în care administrația americană spune că încearcă să stabilească dacă în spatele atacului s-ar afla hackeri nord-coreeni, potrivit news . Președintele SUA, Donald Trump , a declarat vineri că autoritățile „analizează problema”, întrebat fiind dacă atacul ar trebui atribuit unui grup de hackeri nord-coreeni. Formularea indică faptul că atribuirea oficială nu este încă stabilită. Cooperare cu FBI și Serviciul Secret, după un furt record Binance colaborează cu autorități de aplicare a legii din mai multe țări, inclusiv cu Biroul Federal de Investigații (FBI) și Serviciul Secret al Statelor Unite (USSS), după ce hackerii ar fi furat de pe platformă 6,3 miliarde de dolari, a declarat pentru Reuters o persoană familiarizată cu situația. FBI a transmis, într-un comunicat, că este la curent cu incidentul și lucrează cu parteneri din sectorul public și privat pentru a înțelege amploarea activității, a evalua impactul potențial și a coordona măsurile de investigație. De ce contează: riscul de escaladare pe zona de sancțiuni și conformitate Experți în securitate cibernetică citați de Reuters afirmă că hackeri nord-coreeni s-ar afla „probabil” în spatele furtului și că veniturile obținute din astfel de operațiuni contribuie la finanțarea programelor de înarmare ale Coreei de Nord. Dacă această atribuire va fi confirmată de autorități, cazul poate alimenta presiunea de reglementare și măsuri de conformitate mai dure în ecosistemul cripto. În paralel, firmele de investigații blockchain TRM Labs și Chainalysis atribuie jaful unui grup nord-coreean cunoscut sub numele „TraderTraitor”, denumire folosită într-o avertizare comună din 2022 emisă de FBI, CISA și Trezoreria SUA. Avertizarea descria utilizarea de programe malware și alte metode pentru a viza dezvoltatori de software și personal IT din companii de criptomonede. Ce urmează În acest moment, SUA spun doar că „analizează” responsabilitatea, fără o concluzie oficială. Următorul pas relevant pentru piață este dacă investigația va produce o atribuire formală și, implicit, măsuri asociate (investigații extinse, acțiuni de aplicare a legii și posibile consecințe de reglementare). [...]
Binance spune că a acoperit deja circa 80% din pierderea de 6,3 miliarde de dolari (aprox. 28,4 miliarde lei) după compromiterea unor portofele și retrageri neautorizate, iar restul îl cumpără din piață și prin tranzacții extrabursiere (OTC), potrivit Profit . Miza imediată pentru utilizatori este continuitatea operațională: compania afirmă că va compensa integral pierderile și că lucrează la reluarea retragerilor. Binance afirmă că portofelele i-au fost compromise, iar atacatorii au furat active token în valoare de aproximativ 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,4 miliarde lei). Compania susține că a alocat peste 6,34 miliarde dolari din fonduri proprii pentru a gestiona incidentul, din care 5 miliarde dolari sunt deja deținute în aceleași tipuri de active afectate (de exemplu USDC, USDT, BTC, ETH, BNB), ceea ce ar acoperi aproximativ 80% din cantitatea afectată. Cum încearcă Binance să limiteze pierderile și să recupereze fondurile În primele 24 de ore de la identificarea incidentului, compania spune că a luat măsuri de limitare a riscului și de întărire a controalelor, inclusiv revocarea autorizațiilor afectate și implementarea unor controale suplimentare pentru a preveni activități neautorizate. Pe partea de recuperare, Binance afirmă că lucrează cu forțele de ordine, firme specializate în analiză blockchain, emitenți de active și parteneri din industrie pentru urmărirea și înghețarea fondurilor. Potrivit companiei, aproximativ 3 miliarde de dolari au fost „înghețate la lanț” până în prezent, iar alte eforturi de recuperare ar urma să continue. Separat, Tether și Circle ar fi înghețat împreună 1,79 miliarde de dolari în USDT și USDC care erau transferate din portofelele Binance, conform informațiilor redate de Profit. Ce spune compania despre cauza incidentului și ce urmează Investigația internă inițială ar fi indicat posibilitatea implicării unui laptop compromis, însă ulterior ar fi fost identificate „puncte suplimentare de încălcare”. În acest stadiu, Binance afirmă că nu a găsit dovezi că ar fi fost compromise cheile private ale portofelului, iar ancheta rămâne în desfășurare. Operațional, compania spune că urmărește reluarea retragerilor în aproximativ 34 de ore, condiționat de finalizarea controalelor de securitate, cu o repornire etapizată. Totodată, Binance afirmă că va face o revizuire completă a securității și va publica un raport tehnic detaliat, iar în aproximativ 48 de ore ar urma să comunice constatări tehnice suplimentare, după verificare și dacă divulgarea nu afectează investigația. În paralel, compania indică drept obiectiv verificarea publică a fondurilor utilizatorilor prin mecanismul de „Dovadă a Rezervelor” (Proof of Reserves), adică o metodă prin care o platformă încearcă să demonstreze că deține active suficiente pentru a acoperi soldurile clienților. Context: dimensiunea atacului și reacția pieței Profit notează că incidentul „se conturează” drept cel mai mare atac cibernetic din istoria pieței activelor digitale, depășind atacul de 1,5 miliarde de dolari asupra Bybit din 2025 . Companiile TRM Labs și Chainalysis ar fi atribuit atacul unei echipe de atacatori din Coreea de Nord, cunoscută drept TraderTraitor, potrivit BBC, menționează publicația. În același timp, Bitcoin se tranzacționa la aproximativ 78.030 de dolari (aprox. 351.000 lei), în scădere cu 2,4% în ultimele 24 de ore și cu 4,6% în ultimele șapte zile, conform datelor citate. [...]
