Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Un presupus complot de spionaj industrial care îl vizează pe CEO-ul Nvidia ridică riscuri directe pentru controlul exporturilor de cipuri AI și pentru securitatea lanțurilor de aprovizionare, potrivit The Jerusalem Post, care citează un material The New York Times bazat pe surse informate despre un memorandum al serviciilor de informații americane.
Publicația scrie că Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, ar fi fost ținta unei operațiuni coordonate de Ministerul Securității Statului din China (MSS). O femeie de afaceri chinezoaică, Alice Huang (cunoscută și ca Huang Le), executiv la o companie de centre de date din Singapore, ar fi fost recrutată de MSS pentru a dezvolta o relație apropiată cu Huang și pentru a colecta informații despre acesta și despre tehnologiile sensibile din spatele cipurilor americane pentru inteligență artificială.
Memorandumul, distribuit „primăvara trecută” către decidenți de rang înalt din administrația Trump, ar fi descris un plan de obținere de informații despre tehnologia cipurilor AI americane, la care China „a fost în mare parte privată de acces”, notează articolul. The New York Times califică informațiile drept un exemplu „deosebit de îndrăzneț” al eforturilor de spionaj industrial ale Chinei.
În paralel, agențiile americane ar încerca să stabilească obiectivul Beijingului în menținerea unei relații apropiate între o presupusă agentă și CEO-ul Nvidia, în contextul în care Huang este prezentat ca o figură influentă în cursa globală pentru AI și un aliat al lui Donald Trump.
Potrivit relatării, evaluări anterioare ale serviciilor americane ar fi concluzionat că Huang Le era un „activ” chinez care transmitea informații către Beijing, iar memorandumul ar fi inclus detalii despre activitate de spionaj „directă”.
The New York Times ar fi raportat anterior, la 29 octombrie, că Huang a fost ținta unui astfel de complot, după ce agențiile americane ar fi desfășurat cel puțin un an de supraveghere electronică asupra lui Le. Persoane care o cunosc pe Le ar fi spus că aceasta avea legături și cu alți executivi din zona cipurilor AI, inclusiv cu liderii Gigabyte, descrisă ca un asamblor important de supercomputere Nvidia.
Un element cu implicații operaționale este legat de compania din Singapore a lui Le, Megaspeed. Conform materialului citat, Megaspeed ar fi inițiat o achiziție de cipuri AI Nvidia de ordinul „miliardelor de dolari” la scurt timp după ce Le a fost fotografiată public pentru prima dată alături de Jensen Huang, în 2024, achiziție care ar fi surprins industria.
Ulterior, Megaspeed ar fi construit centre de date în Asia de Sud-Est și ar fi închiriat putere de calcul către Alibaba, ceea ce ar fi putut oferi companiei chineze acces la cipuri pe care altfel nu le-ar fi putut utiliza din cauza restricțiilor, susține relatarea.
Articolul mai notează că rețeaua lui Le ar fi inclus legături financiare cu armata chineză, inclusiv investiții într-o subsidiară de securitate cibernetică a unuia dintre cei mai importanți dezvoltatori militari-tehnologici ai Beijingului.
Fostul analist CIA de contrainformații Peter Mattis a declarat pentru The New York Times că MSS și-a intensificat concentrarea pe tehnologie, pe fondul percepției Beijingului că supremația în AI este „lupta cheie pentru dominanță în lumea economică”. Între 2015 și 2023, MSS și-ar fi extins operațiunile cibernetice și rețeaua de spionaj, prin recrutare agresivă, potrivit cercetătorilor și oficialilor americani citați de publicația americană.
În acest stadiu, informațiile sunt prezentate ca provenind dintr-un memorandum de intelligence și din surse informate despre acesta; articolul nu indică o concluzie finală a anchetelor, ci faptul că agențiile americane încearcă să stabilească miza exactă a operațiunii.
Recomandate
Peste 800 de instalări ale instrumentului Artex au fost găsite expuse pe internet fără parolă , o configurație care poate permite oricui să le acceseze și, potențial, să le folosească pentru lansarea de atacuri cibernetice, potrivit TechCrunch . Artex este un instrument „open source” (cu cod public) de testare autonomă de penetrare, adică un software care scanează automat sisteme informatice pentru a găsi vulnerabilități. De la lansarea sa publică, în iulie, a fost asociat cu mai multe atacuri, iar Microsoft l-a descris anterior ca un sistem de agenți de inteligență artificială capabil să ducă un atac „de la recunoaștere până la exfiltrarea datelor” cu intervenție umană minimă. Ce au găsit cercetătorii și de ce contează operațional Într-o analiză publicată de Censys (companie care scanează internetul pentru sisteme expuse sau vulnerabile), cercetătorii spun că au identificat mai mult de 800 de implementări distincte de Artex accesibile direct de pe web, fără a fi necesară autentificarea cu parolă. Silas Cutler, cercetător principal la Censys, precizează că nu toate instanțele sunt operate cu intenții malițioase și că multe sunt folosite de testeri autorizați, însă rămâne neclar de ce „sute” dintre aceste sisteme sunt expuse public, în condițiile în care software-ul nu are nevoie să fie accesibil din internet. Riscul nu este doar accesul neautorizat la instrument, ci și expunerea „uneltelor” de atac stocate în aceste instanțe, inclusiv așa-numitelor „implanturi” (software malițios ascuns) folosite pentru compromiterea și menținerea accesului persistent într-o rețea. Legături cu atacuri la scară largă: finanțe și furnizori IT Potrivit articolului, companii de securitate au asociat utilizarea Artex cu mai multe atacuri extinse, inclusiv unele îndreptate împotriva industriei financiare din Coreea de Sud în septembrie. CrowdStrike a atribuit atacurile unui hacker vorbitor de chineză care ar fi folosit o instanță Artex, inclusiv pentru că ar fi lăsat un „director deschis” (o listare publică de fișiere) care găzduia sistemul. Censys spune că datele sale arată că instanța respectivă a fost expusă public luni de zile și părea să conțină date de atac care depășeau „cu mult băncile sud-coreene”, vizând și companii de plăți și jocuri. Artex a fost folosit și într-un atac asupra ConnectWise la începutul lui octombrie. Microsoft a transmis într-o postare pe blog că atacatorii au folosit Artex pentru a pătrunde în mediile cloud ale clienților și a le fura datele într-un ritm care le-a lăsat apărătorilor „puțin timp să detecteze și să răspundă”. Vectori simpli, efecte mari: parole slabe și lipsa MFA Un element recurent în atacurile asociate Artex, conform articolului, a fost exploatarea unor vulnerabilități simple: ghicirea unor parole slabe sau cunoscute și absența autentificării multifactor (MFA). Concluzia operațională este că erori de configurare și controale de bază insuficiente pot expune atât țintele, cât și chiar infrastructura atacatorilor. Ce urmează: Artex trece la model închis, dar codul rămâne disponibil Echipa Artex a anunțat că va trece la un model „closed-source” (cod închis), ceea ce ar limita lansările viitoare la clienți plătitori. Totuși, rămân disponibile „zeci” de copii ale codului pe platforme de partajare, care pot fi folosite în continuare în atacuri active, potrivit materialului. [...]
OpenAI ridică nivelul automatizării în securitatea cibernetică, dar își condiționează accesul de controale stricte , odată cu lansarea GPT‑6 Cyber, un model orientat spre găsirea și remedierea vulnerabilităților, disponibil inițial doar pentru un grup select de clienți aprobați, potrivit OpenAI . Modelul este prezentat ca un salt de capabilitate față de GPT‑5.6 Cyber și ca fiind mai bun decât GPT‑6 Astra pe majoritatea sarcinilor „cyber”, inclusiv în scenarii de exploatare și testare ofensivă controlată. În același timp, OpenAI spune că a investit explicit în „aliniere” – adică în antrenarea modelului să rămână în limitele autorizate ale unei misiuni – pentru a reduce riscul ca agentul să iasă din scopul stabilit de cercetători. Ce se schimbă operațional pentru echipele de securitate Dincolo de rezultate de laborator, OpenAI afirmă că GPT‑6 Cyber este deja folosit pentru securizarea unor proiecte și infrastructuri reale, inclusiv prin identificarea și validarea de exploatări în baze de cod critice precum Linux și Firefox. Într-un exemplu concret, cercetătorii companiei spun că au folosit modelul pentru a dezvolta 948 de exploatări de escaladare de privilegii în Linux și pentru a identifica 81 de vulnerabilități noi, de severitate ridicată, în Firefox; Mozilla ar fi publicat remedieri pentru multe dintre acestea, conform unui buletin de securitate al companiei. OpenAI mai indică utilizări în industrie: echipe de securitate de la Cisco, Calif și CodeRabbit ar folosi modelul pentru cercetare de vulnerabilități și revizuire de cod, iar compania l-ar fi utilizat și pentru a găsi și repara slăbiciuni în propria infrastructură. Performanță: mai multe exploatări, mai puține „ieșiri din perimetru” Pe benchmark-ul ExploitGym (care testează dacă un model poate exploata o vulnerabilitate specificată), GPT‑6 Cyber obține 48,5%, față de 32,1% pentru GPT‑5.6 Cyber, potrivit datelor publicate. OpenAI menționează și o evaluare separată de aliniere: modelul ar fi evitat exploatarea unor servicii „în afara scopului” în 99,93% dintre teste fără promptul de implementare și în 100% dintre teste cu acest prompt. Într-un alt test, pentru descoperirea de vulnerabilități în aplicații web fără acces la codul sursă, OpenAI raportează un „recall” (proporția vulnerabilităților identificate din totalul celor existente în setul de test) de 40,3% pentru GPT‑6 Cyber, comparativ cu 32,0% pentru GPT‑6 Astra. Acces limitat și garduri de protecție: condiția pentru capabilități „critice” OpenAI spune că a clasificat modelul ca „Critical” în zona de securitate cibernetică în cadrul propriului Preparedness Framework, un nivel superior față de „High” pentru GPT‑5.6 Cyber. În acest context, compania pune accent pe măsuri de prevenire a abuzului și pe controlul accesului, inclusiv pentru scenarii cu risc ridicat. Printre măsurile enumerate se află monitorizare specifică pentru „dezaliniere” (când acțiunile nu corespund autorizării), monitorizare țintită pentru amenințări emergente, folosirea Private Safety Processing (PSP) pentru verificări automate legate de abuz și cerințe de tip „allowlisting” (listă de IP-uri permise) pentru accesul Daybreak Red, implicit. OpenAI recomandă, de asemenea, sandboxing (izolare a execuției) și supraveghere umană pentru fluxuri de lucru cu risc ridicat. Infrastructură critică: acces subvenționat, dar cu restricții suplimentare Compania leagă lansarea și de programul Daybreak, inclusiv un grant de 1 miliard de dolari pentru „Frontline Defenders”, care ar subvenționa accesul pentru echipe cu resurse limitate, precum organizații guvernamentale și furnizori de servicii esențiale. OpenAI anunță și o categorie separată, „Daybreak Red for Critical Infrastructure”, destinată apărătorilor aprobați din infrastructura critică, cu permisiuni pentru testare autorizată, dar cu protecții păstrate împotriva utilizărilor neautorizate. În evaluarea acestor măsuri, OpenAI menționează un parteneriat cu Dragos , furnizor specializat în securitate pentru tehnologie operațională (OT) și sisteme industriale, care ar fi rulat teste în laborator controlat și ar fi oferit feedback pentru ajustarea protecțiilor. Ce urmează: extindere treptată a accesului GPT‑6 Cyber este disponibil inițial prin API și Codex pentru un grup select de clienți Daybreak Red aprobați, cu promisiunea unei extinderi progresive către toți clienții Daybreak Red „în curând”. În paralel, OpenAI spune că face GPT‑5.6 Cyber disponibil tuturor clienților Daybreak Red și că extinde accesul „alpha” Daybreak Blue pentru GPT‑6 Astra către mai multe organizații și cercetători individuali. [...]
O campanie atribuită APT29 a compromis telefoane Android printr-o combinație de vulnerabilități din Chrome și din driverul GPU Adreno , ceea ce ridică miza pentru companiile și instituțiile care se bazează pe actualizări la timp ale browserului și ale patch-urilor de securitate, potrivit Android Authority . Atacul, descris de cercetătorii de la Sekoia , a pornit de la simpla accesare a unei pagini web infectate într-o versiune mai veche de Chrome pe Android. Nu era nevoie ca victima să dea click pe un link, să instaleze o aplicație sau să acorde permisiuni: deschiderea paginii era suficientă pentru compromitere, în condițiile unei versiuni vulnerabile. Cum a funcționat lanțul de exploatare și cine a fost expus Conform raportului Sekoia, atacul a rulat în etape. Mai întâi, exploata o vulnerabilitate din Chrome (CVE-2026-3910) pentru a executa cod în browser. Apoi, folosea o a doua breșă (CVE-2025-27038) din driverul GPU Qualcomm Adreno pentru a ieși din „sandbox”-ul (mecanismul de izolare) Chrome și a obține acces mai profund la telefon. Pentru că GPU-urile Adreno se găsesc în cipurile Snapdragon, dispozitivele cu procesoare Qualcomm au fost cele afectate. Campania a vizat Chrome pe Android în versiunile 139–145, sărind versiunea 143 din motive pe care Sekoia spune că nu le poate explica. Ce date au fost urmărite: cookie-uri, parole salvate și Wi‑Fi După compromitere, atacatorii instalau un malware pe care Sekoia îl numește AndroSnitch. Acesta copia: cookie-urile din Chrome; datele de autentificare salvate; istoricul de navigare; fișierul de configurare Wi‑Fi salvat pe telefon (care include parolele rețelelor folosite). Sekoia notează că furtul de cookie-uri este deosebit de valoros, deoarece poate permite accesul în conturi deja autentificate. Un detaliu neobișnuit: exploit-ul pentru Android era programat să se oprească dacă detecta un Samsung Galaxy S25 Ultra. Raportul nu indică alte modele sau versiuni de Android vizate explicit. Distribuția atacului și atribuirea către APT29 Victimele ar fi fost atinse prin mai multe canale: injectare de cod malițios în site-uri legitime, clonarea unor site-uri reale și compromiterea unui serviciu ucrainean de analiză web folosit de mii de site-uri (în principal ucrainene) între 27 august și 3 septembrie. Paginile foloseau un script care „profila” dispozitivul vizitatorului și livra exploit-ul potrivit. Sekoia leagă campania de APT29, un grup asociat serviciului rus de informații externe. Țintele sugerate de investigație ar indica un interes pentru diplomați și persoane conectate la războiul din Ucraina, nu pentru utilizatori obișnuiți. Au fost vizate și iPhone-uri, prin lanțuri de exploatare separate, potrivit aceleiași analize. De ce contează pentru utilizatori și organizații: fereastra de risc e „update-ul întârziat” Partea favorabilă este că, potrivit Sekoia, toate vulnerabilitățile folosite fuseseră deja remediate înainte ca atacurile să înceapă. Riscul major a apărut pentru dispozitivele care rulau versiuni învechite de Chrome și nu aveau la zi actualizările lunare de securitate (prin care vin și remedieri pentru driverele GPU Qualcomm). Pentru protecție, recomandarea din material este actualizarea Chrome din Play Store și verificarea versiunii din „Settings > About Chrome”, precum și instalarea celor mai recente patch-uri de securitate ale telefonului. [...]
Atacurile asupra aplicațiilor de alertă publică din Ucraina și Rusia arată cât de fragilă rămâne infrastructura civilă digitală chiar și după un armistițiu local , potrivit Mediafax . În interval de câteva ore, ambele părți au raportat compromiterea unor aplicații folosite pentru avertizări către populație, inclusiv prin distribuirea de informații false. Ce s-a întâmplat în Rusia: „atac cibernetic masiv” și informații false Ministerul Situațiilor de Urgență din Rusia a anunțat luni că aplicația sa mobilă, utilizată pentru alerte privind atacuri cu drone ucrainene și alte amenințări, a fost ținta unui „atac cibernetic masiv”, potrivit Le Figaro, citat de Mediafax. Într-un mesaj publicat pe Telegram, instituția a susținut că atacul a permis autorilor să „răspândească informații false publicului” și a precizat că lucrează la remedierea vulnerabilităților și la restabilirea funcționării normale a aplicației. Ce a raportat Ucraina: alerte neobișnuite și mesaje în limba rusă Cu câteva ore înainte, Forțele Aeriene Ucrainene au transmis că aplicația oficială folosită la nivel național pentru alerte în timp real privind amenințările de atac aerian rusesc a fost atacată prin hacking. Rusia nu a indicat imediat cine ar fi responsabil pentru atacul asupra aplicației sale. În schimb, Centrul Ucrainean pentru Comunicații Strategice (Spravdi) a atribuit Rusiei atacul asupra aplicației ucrainene și a invocat apariția unor alerte neobișnuite, inclusiv un mesaj în limba rusă care menționa „Orechnik”, descris ca o rachetă rusească. „Acest lucru este evident prin apariția mai multor alerte neobișnuite. În plus, un mesaj în limba rusă menționează «Orechnik», o rachetă rusească.” Spravdi a mai indicat că în aplicație au apărut mesaje care includeau rapoarte despre o presupusă amenințare de radiații nucleare și amenințări chimice. Context: atacurile au venit după expirarea unui armistițiu local Episodul are loc după expirarea, duminică seara, a unui armistițiu de șase zile la Olechky , pe linia frontului din regiunea Herson. Încetarea ostilităților a permis evacuarea locuitorilor din oraș, într-o zonă descrisă ca având acces minat și fiind sub foc încrucișat al dronelor. Mediafax notează că acesta ar fi cel mai lung armistițiu de la începutul invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, iar nici Kievul, nici Moscova nu au raportat încălcări ale acordului în această perioadă. De ce contează: risc operațional direct pentru populație Atacurile descrise vizează canale digitale folosite pentru avertizare rapidă, iar compromiterea lor poate produce efecte imediate: de la perturbarea accesului la alerte până la inducerea în eroare a populației prin mesaje false. În informațiile disponibile în material nu sunt menționate durata întreruperilor, amploarea exactă a impactului sau cine ar fi autorii confirmați ai atacurilor. [...]
SRI și TSA au semnat un memorandum care extinde schimbul de informații pentru securitatea aviației civile , un pas cu impact operațional direct asupra modului în care România și SUA își coordonează prevenția și răspunsul la riscuri ce pot afecta transportul aerian, potrivit Mediafax . Documentul a fost încheiat luni, 2 noiembrie, la București, între Serviciul Român de Informații și Transportation Security Administration (TSA), agenție aflată în subordinea Departamentului de Securitate Națională al SUA, cu misiunea de a proteja sistemul național de transport. Memorandumul permite cooperarea și schimbul de informații relevante pentru securitatea aviației civile în ambele state. Din partea TSA, memorandumului i-a fost aplicată semnătura de ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, iar din partea SRI de directorul interimar, generalul Răzvan Ionescu . Ce se schimbă operațional În comunicarea citată de Mediafax, generalul Răzvan Ionescu indică faptul că relația cu agențiile americane este importantă nu doar pentru schimbul de informații, ci și pentru activități comune pe mai multe paliere: operațional; analitic; pregătire. „Relația SRI cu agențiile SUA este deosebit de valoroasă pentru noi, din perspectiva schimbului de informații și a derulării de activități comune, în plan operațional, analitic și de pregătire”, a declarat generalul Răzvan Ionescu. Acesta a adăugat că relația dintre instituții „ne inspiră și ne obligă să menținem un nivel înalt de calitate și profesionalism”. Mesajul părții americane Ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, a spus că documentul „aprofundează schimbul de experiență și de bune practici” și consolidează cooperarea bilaterală în zona de securitate aviatică. „Statele Unite și România continuă să promoveze împreună securitatea aviatică. Acest Memorandum consolidează cooperarea dintre țările noastre, aprofundează schimbul de experiență și de bune practici”, a declarat Darryl Nirenberg. Potrivit acestuia, memorandumul „intensifică angajamentul nostru comun față de siguranța călătorilor noștri”. Ce rămâne neclar din informațiile publice Materialul nu oferă detalii despre durata memorandumului, mecanismele concrete de implementare sau tipurile de informații vizate în schimbul bilateral, astfel că amploarea efectelor practice va depinde de modul în care prevederile vor fi aplicate în activitățile curente ale celor două instituții. [...]
Atacurile cibernetice asupra aplicațiilor oficiale de alertare au generat alerte nucleare false în Ucraina și Rusia , un tip de incident care poate compromite încrederea publică în sistemele de avertizare și poate amplifica riscurile operaționale în situații reale de criză, potrivit Biziday . Duminică seara, la ora 22:47, aplicația ucraineană oficială Air Alert a emis avertismente privind o amenințare cu radiații, urmate de o amenințare chimică la adresa Kievului. În aplicație au apărut și mesaje despre lupte stradale și atacuri cu rachete în toată Ucraina, inclusiv un text în limba rusă care anunța o „alertă nucleară” la nivel național. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis rapid că alerta este falsă și că „persoane neautorizate au intervenit în funcționarea aplicației”, precizând că echipa tehnică lucrează la restaurarea funcționării și cerând scuze publicului. La aproximativ două ore, aplicația mobilă a Ministerului Situațiilor de Urgență din Rusia a trimis, la rândul ei, o notificare generală pe teritoriul Federației Ruse, susținând că Ucraina ar fi lansat drone P1-SUN cu focoase nucleare și că populația ar trebui să se adăpostească în subteran cu provizii pentru trei săptămâni. În realitate, P1-SUN sunt descrise ca drone mici, antiaeriene, cu rază de până la 17 km. Ministerul rus pentru Situații de Urgență a comunicat că aplicația sa „a fost supusă unui atac cibernetic masiv”, în urma căruia atacatorii au reușit să transmită informații false populației. Informațiile sunt atribuite de Biziday unei relatări BBC, disponibilă aici . [...]
