Știri
Știri din categoria Politică
Volodimir Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să pună mai multă presiune pe Vladimir Putin, nu pe Ucraina, în negocierile de pace. Liderul ucrainean a declarat într-un interviu acordat la Kiev pentru POLITICO că țara sa susține negocierile pentru încheierea războiului, dar nu este dispusă să accepte ultimatumurile Rusiei privind cedarea unor teritorii din estul Ucrainei.
Zelenski a recunoscut că populația este obosită după mai bine de patru ani de conflict, însă moralul rămâne ridicat, iar Kievul nu intenționează să facă concesii majore în fața Moscovei. El a spus că Statele Unite au un rol esențial în orice proces de pace și a cerut administrației americane să exercite o presiune mai mare asupra Kremlinului pentru a forța Rusia să negocieze.
Declarațiile vin la scurt timp după ce Donald Trump a criticat public conducerea ucraineană și a sugerat că Vladimir Putin ar fi mai dispus să accepte un acord de încetare a focului decât Zelenski. Liderul american a afirmat că președintele ucrainean trebuie „să se mobilizeze” pentru a ajunge la o înțelegere, fără a prezenta însă dovezi pentru evaluarea sa privind poziția Moscovei.
În același timp, Kievul încearcă să obțină garanții de securitate solide din partea Washingtonului în eventualitatea unui acord de pace. Zelenski a spus că administrația Trump a sugerat posibilitatea unor garanții de securitate comparabile sau chiar mai puternice decât cele oferite de NATO, dar până în prezent nu există detalii concrete despre modul în care ar funcționa acestea sau dacă ar fi aprobate de Congresul american.
Pe plan european, liderul ucrainean se confruntă și cu dificultăți în obținerea sprijinului financiar. Ungaria și Slovacia blochează un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat susținerii economiei și industriei de apărare a Ucrainei. Zelenski a acuzat guvernul condus de Viktor Orbán că face „șantaj” politic și a cerut statelor europene să pregătească un plan alternativ de finanțare dacă blocajul nu va fi depășit.
În același timp, Ucraina încearcă să își consolideze relațiile militare cu aliații occidentali. Zelenski a confirmat că Kievul trimite specialiști în războiul cu drone în regiunea Golfului Persic pentru a ajuta statele aliate să se apere împotriva atacurilor cu drone iraniene, similare celor folosite de Rusia în războiul din Ucraina.
Recomandate
Guvernul apără accesarea creditelor SAFE pentru apărare, mizând și pe relansarea industriei militare , pe fondul acuzațiilor lansate de AUR în contextul moțiunii de cenzură, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan a respins miercuri seară afirmațiile liderului AUR, George Simion , care a susținut la depunerea moțiunii că Executivul ar pregăti intenționat o „deturnare” a banilor pentru contracte pe programul SAFE. Bolojan a spus, la TVR 1, că în spațiul public se aruncă „vorbe” fără acoperire și că este mai greu „să faci ca lucrurile să se întâmple”. Ce este SAFE și de ce contează pentru investițiile publice Bolojan a explicat că SAFE este un mecanism creat de statele Uniunii Europene după invazia Rusiei în Ucraina, pe fondul nevoii de consolidare a flancului estic și al lipsei de predictibilitate privind comportamentul viitor al Rusiei. Potrivit premierului, mecanismul urmărește două obiective: dotarea armatelor naționale; întărirea industriei europene de apărare. În acest cadru, spune Bolojan, au fost puse la dispoziție credite „cu dobânzi mici”, rambursabile în 40 de ani, cu 10 ani perioadă de grație, pentru a permite investiții și dezvoltarea industriei. „Și asta a făcut și România”, a afirmat el. Miza economică invocată: producție locală și unități în dificultate Premierul a susținut că România a luat decizii legate de respectarea unor reguli, inclusiv achiziții de armament de la industria europeană de apărare, dar și „localizarea” unei ponderi cât mai mari în România, astfel încât fabricile din zona militară „care practic nu mai au de lucru” și „merg în pierdere” să fie retehnologizate. În aceeași logică, Bolojan a spus că investițiile ar putea salva unități industriale aflate în dificultate și ar putea stimula economia locală, dând exemplul unor șantiere „într-o zonă de colaps”. Premierul a menționat și proiecte de infrastructură care ar urma să fie sprijinite prin aceste credite, între care capetele de autostradă din nord-estul țării. Ce spune Guvernul despre control și transparență Bolojan a afirmat că procedurile sunt transparente și că datele privind proiectele au fost deja prezentate în comisiile parlamentare de apărare, unde membrii comisiilor au acces la informații. În final, premierul a comparat apărarea cu un sistem de termoficare „îngropat”, care devine vizibil abia când apar avarii, argumentând că apărarea funcționează ca o „asigurare” pentru situații complicate. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu încearcă să influențeze votul la moțiunea de cenzură prin trimiterea către toți parlamentarii a raportului despre listarea unor companii de stat , invocând nevoia ca decizia de marți să se bazeze pe „informații corecte”, nu pe „versiuni denaturate”, potrivit news.ro . Gheorghiu a anunțat joi seară că a transmis „un mesaj personal fiecărui deputat și senator”, însoțit de „raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat”, document pe care îl descrie ca fiind „original, exact așa cum a fost prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie” și publicat pe site-ul Guvernului. Miza: votul la moțiune și tema „vânzării țării” Vicepremierul susține că demersul are legătură directă cu moțiunea de cenzură, afirmând că fiecare parlamentar ar trebui să voteze „având la dispoziție toate informațiile corecte”. În același mesaj, ea contestă premisa moțiunii, pe care o descrie ca bazată pe „un narativ fals: că acest guvern ar vrea să «vândă țara»”. În declarația citată, Gheorghiu califică această temă drept „manipulare menită să creeze isterie în societate”, pe fondul unor „reminiscențe ale anilor ’90”. Ce urmează Moțiunea de cenzură inițiată de PSD-AUR urmează să fie votată marți. Vicepremierul spune că se așteaptă ca parlamentarii să își exercite votul „nu din obediență față de un șef de partid, ci din respect pentru românii” care i-au ales. [...]
O scrisoare strict confidențială arată că regimul iranian s-a divizat pe negocierile nucleare cu SUA , potrivit Bild . Documentul, adresat lui Mojtaba Khamenei, ar indica faptul că o parte a conducerii consideră actuala linie „nesustenabilă” și cere deschiderea de discuții cu Washingtonul pe tema programului atomic. Miza este una de reglementare și politică externă: dacă Iranul acceptă sau nu să includă programul nuclear pe agenda negocierilor cu SUA. În material se arată că „hardlinerii” tratează chiar și simpla discuție despre dosarul nuclear drept o depășire a unei „linii roșii”, despre care se afirmă că ar fi fost stabilită intern de Khamenei: subiectul nu ar trebui negociat cu Washingtonul. Cine susține negocierile și cine se opune Scrisoarea ar fi fost semnată de unii dintre cei mai importanți oficiali, în timp ce alții ar fi refuzat să o sprijine. Printre susținătorii menționați se numără: președintele Masoud Pezeshkian ; președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf . De cealaltă parte, opoziția față de demers este asociată cu figuri din zona dură a regimului. Bild notează că diplomatul Ali Bagheri Kani ar fi fost printre cei care ar fi contribuit la răspândirea scrisorii, deși aceasta era „strict confidențială”. Efectul scurgerii: presiune pe echipa de negociere și mesaj public de „unitate” În paralel, disputa ar fi escaladat în jurul negocierilor aflate în derulare, iar „hardlinerii” ar acuza echipa de negociere că ar fi încălcat deliberat linia conducerii. Vicepreședintele Comisiei pentru Securitate Națională, Mahmoud Nabavian, este citat cu formularea „eroare strategică”. În exterior, liderii iranieni ar încerca să mascheze conflictul prin mesaje de unitate, cu declarații aproape identice. Ghalibaf este citat spunând: „În Iran nu există hardlineri sau moderați. Suntem cu toții iranieni și revoluționari.” În aceeași logică, și președintele Pezeshkian ar fi insistat public pe ideea de unitate. Totuși, scurgerea scrisorii subminează această linie, pentru că indică un conflict de fond, cu implicații directe asupra direcției negocierilor nucleare cu SUA. [...]
Emmanuel Moulin este eliberat din funcția de șef de cabinet al lui Macron pentru a putea candida la conducerea Băncii Franței , o numire care devine sensibilă politic deoarece viitorul guvernator poate fi blocat de un Parlament dominat de opoziție, potrivit Politico . Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit pe ambasadorul Franței în Australia, Pierre-André Imbert, în funcția de șef de cabinet, în locul lui Emmanuel Moulin. Decizia a fost formalizată joi în jurnalul oficial al Franței, după ce fusese relatată inițial de publicație marți. Imbert a fost consilier pentru afaceri sociale al lui Macron între 2017 și 2020 și adjunct al șefului de cabinet până în 2023, când a plecat la Canberra. Miza: numirea guvernatorului Băncii Franței și riscul unui veto parlamentar Schimbarea de la Palatul Élysée îl lasă pe Moulin „liber” să încerce să obțină funcția de guvernator al Băncii Franței, post care urmează să fie eliberat în iunie, odată cu plecarea lui François Villeroy de Galhau. Moulin nu și-a anunțat public intenția de a candida, însă interesul său pentru poziție este „un secret deschis” la Paris, notează Politico. Conform Constituției Franței, guvernatorul băncii centrale este: nominalizat de președinte; numit prin decret guvernamental după un vot în Parlament. Candidatul poate fi însă respins dacă trei cincimi dintre membrii comisiilor de finanțe din Adunarea Națională și Senat votează împotrivă. Ce urmează Guvernul nu a comunicat detalii despre procesul de selecție sau despre eventuale audieri ale candidaților. Un oficial din anturajul lui Macron a declarat că președintele își va face alegerea în luna mai. În contextul în care Parlamentul este dominat de partide de opoziție „de ambele părți ale spectrului politic”, nu este sigur că Moulin ar obține aprobarea necesară, în pofida „solidului său profil economic”, potrivit aceleiași surse. [...]
Atacurile lui Sorin Grindeanu la adresa premierului Ilie Bolojan ridică presiunea politică înaintea moțiunii de cenzură de marți , într-un moment în care liderul PSD sugerează că actualul șef al Guvernului ar „tăia punțile de dialog” și ar bloca posibilitatea unei viitoare coaliții pro-europene, potrivit Mediafax . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat la Antena 3 CNN că premierul Ilie Bolojan „seamănă cu Liviu Dragnea din 2017”, acuzându-l că încearcă să controleze singur scena politică. Confruntat cu o fotografie din 2017, când PSD îi retrăsese sprijinul iar el refuzase să demisioneze din funcția de premier, Grindeanu a spus: „Evident. Mi-era și greu să uit.” Paralele cu 2017 și acuzații de izolare politică Întrebat dacă îl compară pe Bolojan cu Dragnea, Grindeanu a răspuns: „Vedeți altcumva lucrurile?”. El a susținut că diferența dintre situația sa din 2017 și cea a lui Bolojan „constă în miza luptei, nu în mecanism”, afirmând: „Eu atunci mă luptam cu un om, Liviu Dragnea, care s-a dovedit după aceea unde a dus România.” În același context, Grindeanu a afirmat că actualul premier ar avea „85% încredere negativă” și că „peste 80% dintre români consideră că duce țara într-o direcție greșită”, fără ca în material să fie indicată sursa acestor cifre. „Otrăvește fântânile” și mesajul despre ziua moțiunii Liderul PSD a acuzat că Bolojan „taie toate punțile de dialog”, iar „scopul” ar fi ca după plecarea premierului „să nu mai existe nicio șansă de construire a unei coaliții pro-europene”. Grindeanu a calificat această abordare drept „un soi de iresponsabilitate” și a susținut că „România poate fi guvernată și fără Bolojan”, adăugând că „se pot construi autostrăzi” și fără ca acesta să fie prim-ministru. Întrebat despre alianța dintre PSD și AUR pentru dărâmarea guvernului, Grindeanu a evitat să dezvolte subiectul, dar a transmis: „Există viață și după ziua de marți. Pentru noi trebuie să fie o viață mai bună.” Totodată, el a spus că a înțeles apelul președintelui privind dezescaladarea discursului public: „Ați văzut că am evitat să intru în polemici”. [...]
PSD își leagă strategia de guvernare de votul moțiunii din 5 mai , iar Sorin Grindeanu spune, potrivit News , că sunt „șanse foarte mari” ca moțiunea de cenzură să treacă, cu condiția să nu apară retrageri de semnături până în ziua votului. Grindeanu a declarat joi seară, la Antena 3, că „astăzi, când vorbim, nu există emoție din acest punct de vedere”, raportat la numărul de semnături strânse pentru moțiune. El a precizat însă că retragerile de semnături sunt posibile „până în ziua votului”. Ce spune PSD despre guvernare după moțiune Președintele PSD a reiterat că partidul nu va face o guvernare cu AUR, deși au semnat împreună moțiunea de cenzură. Totodată, a insistat că PSD nu susține un guvern minoritar, „nici măcar al PSD”. În același timp, Grindeanu s-a declarat dispus ca PSD să preia guvernarea, dacă aceasta va fi soluția rezultată în urma consultărilor, afirmând că ar face-o „fără niciun fel de ezitare”. Calendar și miza politică imediată Grindeanu a spus că își dorește „rapid o soluție” după ziua de marți și că se așteaptă ca partidele să fie chemate „foarte repede” la Cotroceni pentru consultări, astfel încât să se ajungă la o formulă de guvernare într-un timp scurt. Moțiunea de cenzură, pentru care „s-au depus peste 250 de semnături”, urmează să fie votată în 5 mai. Demisia din fruntea PSD, pusă pe masă dacă moțiunea pică Întrebat ce se întâmplă dacă moțiunea nu trece, Grindeanu a spus că PSD va face o analiză și că „toate opțiunile sunt pe masă”. El a adăugat că ar demisiona din fruntea PSD „dacă așa se deblochează situația”. „Îmi dau demisia (din fruntea PSD – n.r.), dacă aşa se deblochează situaţia.” [...]
