Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, acuză Ucraina de interferență electorală și convoacă ambasadorul ucrainean, potrivit AP. Acuzațiile vin în contextul alegerilor programate pentru 12 aprilie, unde Orbán se confruntă cu o provocare semnificativă după 16 ani de putere.
Orbán, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Rusia, susține că liderii politici ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au făcut declarații „ofensatoare și amenințătoare” la adresa Ungariei. Deși nu a specificat declarațiile la care se referă, Orbán a afirmat că serviciile de securitate naționale au evaluat aceste acțiuni ca parte a unei serii coordonate de măsuri ucrainene menite să interfereze în alegerile din Ungaria.
Într-un context politic tensionat, Orbán a intensificat campania anti-Ucraina, acuzându-l pe liderul opoziției, Péter Magyar, de colaborare cu Kievul pentru a răsturna guvernul său și a instala o administrație pro-occidentală. De asemenea, guvernul ungar s-a opus ferm ajutorului financiar și militar al Uniunii Europene pentru Ucraina și a promis că va bloca orice încercare a Ucrainei de a adera la blocul comunitar.
Criticile la adresa lui Orbán au fost exprimate și de președintele Zelenski, care a declarat recent la Forumul Economic Mondial de la Davos că premierul ungar „trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene”. Zelenski a subliniat că, deși Orbán se simte confortabil la Moscova, nu ar trebui să permită ca capitalele europene să devină „mici Moscove”.
Recomandate
Rusia ar putea condiționa negocierile de pace de o reducere a prezenței NATO la nivelul din 1997 , o cerere care ar lovi direct în postura de securitate a flancului estic și ar putea viza inclusiv România, potrivit HotNews , care citează surse diplomatice relatate de The Telegraph . Miza, conform informațiilor atribuite surselor diplomatice, este ca Moscova să folosească o nouă rundă de discuții despre Ucraina pentru a obține concesii legate de extinderea NATO spre est, pe care Vladimir Putin a numit-o „cauza principală” a războiului. În acest context, consilierul Kremlinului pe politică externă, Yuri Ușakov , a susținut recent că Europa ar trebui inclusă în negocierile dintre oficiali ruși, ucraineni și americani, invocând rolul „crucial” al continentului într-un eventual acord. Ce ar însemna cererea „aliniamentului din 1997” pentru România Potrivit relatării The Telegraph , o solicitare de revenire la nivelul din 1997 ar implica, în practică, o reducere a prezenței NATO în statele intrate în alianță după acel moment. Publicația britanică notează că un astfel de scenariu ar putea însemna retrageri din: Polonia; Estonia, Letonia și Lituania; Finlanda (aderată în 2023). HotNews punctează că și România, care a aderat la NATO în 2004, ar fi vizată de o astfel de solicitare, ceea ce ar transforma negocierile despre Ucraina într-o discuție cu efecte directe asupra arhitecturii de securitate de pe flancul estic. Cât de „oficială” este această revendicare, potrivit informațiilor disponibile Materialul citat precizează că relatarea The Telegraph nu indică existența unei propuneri oficiale a Rusiei și nici faptul că o cerere de retragere a NATO ar fi fost introdusă formal pe agenda negocierilor. Este, așadar, un scenariu atribuit unor surse diplomatice, nu o poziție confirmată public ca mandat de negociere. În același timp, HotNews reamintește că Moscova a formulat explicit cereri similare înainte de invazia pe scară largă: în decembrie 2021, Rusia a transmis SUA și NATO proiecte de acorduri de securitate care includeau oprirea extinderii alianței și limitarea activității militare în țările aderate după mai 1997. NATO a respins cererea de a-și închide porțile pentru noi membri, dar a indicat disponibilitate pentru discuții pe teme precum controlul armamentului. Contextul: discuții tehnice după 4 noiembrie, format încă neclar Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina, Rusia și SUA discută reluarea negocierilor la nivel tehnic. Ușakov a spus că Rusia ar fi pregătită să reia discuțiile trilaterale după 4 noiembrie (Ziua Unității Naționale în Rusia), descriind următoarea întâlnire drept „preliminară” și „exploratorie”. Kievul a transmis că este dispus să participe, dar cere măsuri concrete, inclusiv armistițiu și măsuri umanitare, iar președintele Volodimir Zelenski a vorbit și despre sprijin pentru un armistițiu energetic. În paralel, UE ar dori un rol în următoarea rundă și a propus un format mai larg, însă Kremlinul a indicat că discuțiile aflate în pregătire sunt trilaterale, iar formatul și participanții nu sunt confirmați. În acest cadru, HotNews mai notează că, potrivit Kyiv Post, perspectiva reluării negocierilor este folosită de oficiali și analiști ruși pentru a avansa cereri mai ample privind securitatea europeană, sancțiunile și teritoriul, iar Reuters este citată cu declarația lui Putin că discuțiile ar trebui să includă și „arhitectura securității europene în ansamblu”. [...]
Blocajul marilor puteri asupra succesiunii la ONU deschide spațiu pentru o candidatură politizată, iar numele lui Viktor Orbán revine în discuție între oficiali americani, pe fondul calculelor legate de Donald Trump și de voturile din Consiliul de Securitate, potrivit Profit . Mandatul actualului secretar general, portughezul António Guterres , se încheie la 31 decembrie, iar marile puteri nu au ajuns la un acord privind succesorul. În acest context, The Wall Street Journal (WSJ) este citat cu informația că Orbán este discutat „cu regularitate” ca posibil candidat, iar un oficial al Departamentului de Stat american îl descrie drept „candidatul conservator ideal în linia mișcării MAGA”. Potrivit aceleiași relatări, Orbán ar fi fost contactat de mai mulți oficiali americani. Deși ar fi receptiv la ideea unei candidaturi, el și-ar fi exprimat rezerve și nu a dorit, deocamdată, să facă declarații publice pe acest subiect, conform news.ro. Sprijin potențial și mizele de veto în Consiliul de Securitate Publicația notează că Donald Trump l-a susținut pe Viktor Orbán în alegerile legislative ungare din aprilie, scrutin pe care Orbán l-a pierdut după 16 ani la putere, în fața conservatorului Péter Magyar. Dacă fostul premier ungar ar intra în cursa pentru șefia ONU, Trump ar putea să-l sprijine din nou, însă nu înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit unei surse WSJ. Alegerile sunt prevăzute la 3 noiembrie și sunt prezentate ca fiind cruciale pentru președintele american, care riscă să piardă majoritatea în Camera Reprezentanților și în Senat. În afara SUA, candidatura lui Orbán ar putea fi susținută de Rusia (în contextul în care a blocat politica comună a UE de sprijin pentru Ucraina după invazia rusă), dar și de China, potrivit materialului. Totuși, o eventuală candidatură ar depinde de poziția Regatului Unit și a Franței, care ar putea bloca numirea prin veto. Oficialul Departamentului de Stat citat apreciază că Orbán ar putea strânge opt voturi în Consiliul de Securitate, „poate chiar zece”, din totalul de 15, însă rămâne problema unui posibil veto din partea unor membri permanenți. Cine conduce în acest moment cursa și ce tradiții apasă procesul La ultimul scrutin menționat în articol, niciunul dintre cei șapte candidați nu a reușit să evite un vot negativ din partea uneia dintre cele cinci puteri cu drept de veto. Pe primul loc s-a clasat Rebeca Grynspan (Costa Rica), care a condus Agenția ONU pentru Comerț și Dezvoltare (CNUCED), urmată de Carolyn Rodrigues-Birkett (fostă șefă a diplomației Guyanei) și de Rafael Grossi (directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică – AIEA). O candidatură poate fi depusă în orice moment al procesului. În plus, potrivit unei tradiții geografice care „nu este respectată mereu”, America Latină revendică de această dată postul, iar mai multe țări fac presiuni ca ONU să fie condusă pentru prima dată de o femeie. Context: ONU, sub presiune financiară și într-un climat geopolitic mai dur Alegerile pentru conducerea ONU au loc într-o perioadă pe care articolul o descrie drept una dintre cele mai dificile din istoria organizației: multilateralismul este pus la încercare, există o multiplicare a conflictelor, iar ONU se confruntă cu dificultăți financiare. În acest cadru, orice candidatură cu profil politic pronunțat riscă să amplifice confruntarea dintre marile puteri, în loc să o atenueze. [...]
Președintele Finlandei cere o nouă arhitectură de securitate europeană pentru a descuraja Rusia, pe fondul unei „ere a întunericului” marcate de războaie multiple și de rivalitatea SUA–China, potrivit Politico . Alexander Stubb a declarat, luni, la College of Europe din Bruges, că epoca de după Războiul Rece s-a încheiat, iar lumea trece printr-un moment de inflexiune comparabil cu 1945 și 1989. În acest context, el a spus că Europa trebuie să-și construiască „structuri de securitate” care să mențină pacea într-o lume pe care a descris-o drept „fiecare pentru sine”. De ce contează: presiune pentru mecanisme europene suplimentare, dincolo de NATO Stubb a susținut că NATO va rămâne o alianță „vitală”, dar a argumentat că sunt necesare și „noi procese” pentru a preveni repetarea agresiunilor rusești asupra vecinilor. În viziunea sa, miza centrală este crearea unei structuri europene care să se asigure că Rusia „nu își atacă din nou vecinii”. În același timp, el a vorbit despre dezvoltarea unor măsuri de „consolidare a încrederii” între Rusia și Europa, menite să construiască „încredere” – o formulare care sugerează un set de instrumente diplomatice și de reducere a riscurilor, pe lângă descurajarea militară. Contextul invocat: „era întunericului” și o lume cu zeci de conflicte Președintele finlandez a pus degradarea mediului de securitate pe seama războaielor multiple și a competiției dintre Statele Unite și China, care „calcă în picioare” ordinea globală bazată pe reguli. El a spus că securitatea globală va depinde de deciziile marilor puteri, în special SUA și China: cooperare sau confruntare. Stubb le-a spus studenților că vor absolvi într-o „lume dură”, în care, potrivit unor estimări menționate de el, ar exista 65 de conflicte sau războaie – „mai mult decât oricând după Al Doilea Război Mondial”. Ce urmează, în viziunea lui Stubb: ambiție pentru o „eră a luminii” și extinderea UE Deși a recunoscut că există „multe motive de pesimism”, Stubb i-a îndemnat pe viitorii diplomați și oficiali să rămână ambițioși pentru o nouă „eră a luminii”. El a avansat și o proiecție potrivit căreia, peste 30 de ani, Uniunea Europeană ar putea ajunge la 40 de state membre, de la 27 în prezent, incluzând revenirea Regatului Unit, alături de țări precum Norvegia, Republica Moldova și Ucraina. [...]
Guvernul ucrainean vrea să lege amânările de la mobilizare de contribuția firmelor la recrutare , într-un mecanism care ar urma să reducă „căutarea” bărbaților eligibili pe stradă, potrivit Kyiv Post . Ținta anunțată de premierul Serhii Korețkîi este ca noul aranjament cu mediul de afaceri să fie aprobat până la 1 decembrie, pentru a face înrolarea mai predictibilă și mai ușor de planificat. Korețkîi a prezentat ideea la Kyiv International Economic Forum , unde a spus că accesul companiilor la amânări pentru angajați ar putea fi condiționat de angajamente concrete de a ajuta la completarea efectivelor armatei, conform Interfax-Ukraine (citat de publicație). În logica propunerii, dacă se ajunge la un acord cu angajatorii, „nu ar mai fi nevoie să se caute oameni pe străzi”. Cum ar funcționa mecanismul și ce rămâne neclar Planul descris prevede că unele companii ar putea primi amânări pentru întregul personal dacă, în mod regulat, ajută ca o parte dintre angajați să se ofere voluntari pentru serviciul militar. Premierul a mai spus că cei care intră în armată ar trebui să știe unde vor servi și pentru cât timp, păstrându-și în același timp locul de muncă și salariul. Ministerele Apărării și Economiei ar urma să elaboreze condițiile împreună cu mediul de afaceri, potrivit unui comunicat guvernamental. Totuși, anunțul nu precizează elemente-cheie, între care: durata serviciului militar în acest cadru; proporția de angajați pe care companiile ar trebui să o trimită către armată; existența unui calendar garantat pentru întoarcerea militarilor acasă. Publicația notează că 1 decembrie este termenul-țintă pentru aprobarea mecanismului, nu o dată anunțată pentru încetarea recrutării „pe stradă”. Miza economică: echilibru între mobilizare și funcționarea economiei Korețkîi a susținut că guvernul trebuie să echilibreze nevoile de înrolare, funcționarea economiei și rotația militarilor aflați deja în serviciu. Mecanismul ar urmări și să le ofere militarilor în activitate încrederea că vor exista înlocuitori. Premierul a mai spus că schimbările nu vor produce, singure, un rezultat „dramatic”, iar un obiectiv imediat este oprirea creșterii numărului de amânări obținute prin aranjamente discutabile. Înăsprirea regulilor la amânări și riscul pentru producția de armament Propunerea se leagă de o reformă mai amplă a amânărilor, care vizează companii despre care guvernul susține că ar fi fost create sau extinse în principal pentru a proteja angajați de mobilizare. Korețkîi a argumentat că salariile mari și lipsa datoriilor fiscale nu sunt suficiente, în sine, pentru a demonstra că o firmă este „critică”, iar evaluarea ar urma să țină cont de contribuția reală la apărare și servicii esențiale. În același timp, producătorii din industria de apărare au avertizat că reducerea amânărilor poate perturba producția de armament, deoarece pierderea chiar și a unui număr mic de specialiști (de exemplu, ingineri sau sudori) poate opri o linie întreagă, iar înlocuirea lor poate dura luni sau ani. Reprezentanții industriei cer inspecții țintite pentru cazurile suspecte de abuz, fără a pierde personalul necesar contractelor militare. Context: presiunea de mobilizare și scenariul unei noi mobilizări în Rusia Korețkîi a avertizat că Rusia ar putea mobiliza încă 300.000–500.000 de persoane și că Ucraina trebuie să se pregătească pentru această posibilitate, prezentată ca scenariu, nu ca o campanie confirmată. El a mai spus că pe agendă rămâne și întărirea răspunderii pentru evitarea serviciului militar, fără a detalia penalități noi sau un calendar de implementare. În același context, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, într-un interviu difuzat pe 25 octombrie, că ar dori menținerea unei forțe militare de 800.000 de persoane, dacă există finanțare suficientă, respingând limite impuse din exterior asupra dimensiunii armatei. [...]
Ironia lui Donald Tusk indică riscul ca discuțiile despre șefia ONU să devină monedă de negociere geopolitică , după ce în spațiul public au apărut informații că administrația Trump ar încuraja o eventuală candidatură a lui Viktor Orbán, potrivit Adevărul . Premierul polonez a reacționat zâmbind când a fost întrebat despre scenariul vehiculat în presa americană, spunând că nu auzise de el. Donald Tusk a comparat ideea cu un zvon anterior, pe care l-a tratat la fel de ironic. „Acum puțin timp era candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene. Mi se pare la fel de amuzant ca acel prim zvon.” De unde a pornit scenariul și de ce contează Informația inițială a fost relatată de The Wall Street Journal , care a scris că administrația Trump ar vedea în Orbán un posibil „candidat de compromis”, acceptabil pentru Washington, Moscova și Beijing. Potrivit aceleiași surse, discuțiile ar fi avut loc în contextul căutării unui succesor pentru António Guterres , iar informațiile se bazează pe surse din trei țări. Relevanța politică și de reglementare a subiectului ține de faptul că funcția de secretar general al ONU este, prin natura ei, rezultatul unui echilibru între marile puteri, iar vehicularea unui nume asociat cu tensiuni în relația cu instituțiile europene poate amplifica mizele și polarizarea în negocierile internaționale. Context: Orbán, relația cu Trump și schimbarea de la Budapesta Adevărul notează că Viktor Orbán, unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai lui Donald Trump, a pierdut alegerile din aprilie în fața partidului de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar. În perioada în care a fost la putere, Orbán a avut sprijin explicit din partea lui Trump, care l-a numit „adevărat prieten”, iar vicepreședintele JD Vance a mers în Ungaria pentru a participa la campania electorală. În același timp, instituțiile europene ar fi privit favorabil înfrângerea electorală a lui Orbán, lider aflat frecvent în conflict cu Bruxellesul pe teme precum statul de drept, migrația și politica externă. Ce se știe despre o eventuală candidatură Potrivit informațiilor citate, Orbán ar fi interesat, dar ar vrea să știe mai întâi dacă are șanse reale înainte de a intra în cursă. Donald Trump și JD Vance ar fi dispuși să susțină candidatura, însă un anunț oficial ar putea fi amânat până după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, programate în noiembrie, conform sursei citate. Deocamdată, subliniază materialul, nici SUA, nici Rusia, nici China nu au anunțat oficial o candidatură comună. [...]
Premierul britanic Andy Burnham a exclus reintrarea în UE în actuala legislatură , mizând în schimb pe renegocierea relației cu Bruxellesul, o poziționare care reduce pe termen scurt riscul unei schimbări majore de reglementare pentru companii și investitori, potrivit Agerpres . Burnham a spus că „nu o va lua înaintea opiniei publice”, dar că și-ar dori ca Regatul Unit să revină în blocul comunitar „în timpul vieții sale”. În același timp, el a afirmat că va depune eforturi pentru a obține „un acord mai bun” cu Bruxellesul. Pe fondul speculațiilor privind un posibil scrutin anticipat, premierul a insistat că nu vor fi convocate alegeri generale „în viitorul apropiat”, deși există discuții că ar putea încerca să obțină un mandat propriu și să supună la vot o eventuală revenire în UE, în contextul creșterii Partidului Laburist în sondaje. Brexit, imigrația și „liniile roșii” ale guvernului Întrebat despre Brexit în emisiunea „ Good Morning Britain ” de la ITV, Burnham a susținut că rezultatele nu au fost cele promise, în special pe tema imigrației. „Nu cred că lucrurile au ieșit așa cum oamenii au spus la acel moment, mai ales în ce privește imigrația.” El a legat „criza ambarcațiunilor mici” de dificultatea de a returna persoanele sosite, afirmând că, în prezent, controlul este „mai slab” decât înainte. Totuși, premierul a precizat că nu propune „nicio modificare în acest parlament” și că nu se va abate de la „liniile roșii” din programul electoral al Partidului Laburist. În același registru, a spus că nu poate garanta că actualul acord este suficient de bun pentru Marea Britanie și că vrea să deschidă o discuție despre îmbunătățirea lui într-un mod care să aibă susținerea populației. De ce contează pentru mediul economic Mesajul lui Burnham indică, pe termen scurt, continuitate în arhitectura post-Brexit (fără reintegrare în UE în actuala legislatură), dar și intenția de a renegocia anumite componente ale relației cu Bruxellesul. În lipsa unor detalii despre ce ar însemna „un acord mai bun”, impactul concret rămâne deocamdată neclar, însă direcția sugerează că eventualele schimbări ar urma să vină prin ajustări punctuale, nu printr-o revenire rapidă în piața unică sau în uniunea vamală. [...]
