Știri
Știri din categoria Politică
Victor Ponta avertizează asupra unui nou val de inflație și scumpiri în toamnă, pe fondul unei situații bugetare pe care o descrie drept critică pentru guvernul interimar, potrivit Mediafax.
Fostul premier a declarat, vineri seară, la România TV, că „toamna va aduce inflație și scumpiri”, iar guvernul interimar ar fi „practic în faliment”, susținând că „banii s-au epuizat deja”. În această logică, Ponta spune că nu se așteaptă la „vești bune” în perioada următoare, nici pe plan economic, nici politic.
În intervenția sa, Ponta a avansat mai multe consecințe pe care le leagă de presiunile inflaționiste și de lipsa resurselor financiare la nivelul statului:
Totodată, el afirmă că fondurile europene din PNRR „se închid oficial pe 31 august”, fără a detalia în ce măsură acest lucru ar influența imediat finanțarea proiectelor sau fluxurile bugetare.
Pe plan politic, Ponta susține că „nu se va schimba nimic în bine” și că taberele politice „stau pe poziții, pregătite de scandal”. În același timp, afirmă că premierul Ilie Bolojan „nu este principala problemă”, ci miniștrii USR, despre care spune că nu vor să plece din funcții și că ar urmări controlul asupra companiilor de stat.
Ponta compară situația actuală cu anul 2009, când guvernul interimar condus de Emil Boc a precedat venirea FMI și creșterea TVA la 24%, sugerând un risc de deteriorare rapidă a echilibrelor bugetare.
Declarațiile sunt evaluări politice și nu sunt însoțite, în material, de date bugetare sau de o poziție oficială a guvernului privind riscul de neplată ori scenarii de ajustare fiscală.
Recomandate
România reconfirmă continuitatea sprijinului pentru Ucraina după schimbarea premierului de la Kiev , într-un mesaj transmis de premierul interimar Ilie Bolojan către noul prim-ministru ucrainean Serghei Korețki , potrivit Mediafax . Bolojan l-a felicitat vineri pe Korețki pentru numirea în funcție și a indicat că Bucureștiul va continua colaborarea cu noul Executiv ucrainean pentru „proiectele bilaterale”, menținând totodată sprijinul pentru integrarea europeană a Ucrainei și pentru „obținerea unei păci juste și durabile”. „Guvernul României va continua să colaboreze îndeaproape cu echipa dumneavoastră pentru a avansa proiectele noastre bilaterale. De asemenea, vom continua să sprijinim parcursul european al Ucrainei și eforturile dumneavoastră pentru obținerea unei păci juste și durabile.” De ce contează: semnal de stabilitate în relația bilaterală Mesajul vine în contextul unei schimbări la vârful guvernului ucrainean, iar poziționarea României indică o linie de continuitate în cooperarea cu Kievul, inclusiv pe dosarele legate de aderarea la Uniunea Europeană și de perspectiva unei soluții de pace. Context: cine este Serghei Korețki și cum a fost numit Parlamentul Ucrainei a aprobat numirea lui Serghei Korețki ca prim-ministru cu 289 de voturi, la o zi înainte de mesajul lui Bolojan. Korețki o înlocuiește pe Iulia Svîrîdenko și conduce un nou cabinet rezultat din remanierea inițiată de președintele Volodimir Zelenski. Potrivit informațiilor din articol, Korețki are 48 de ani, este inginer și economist și provine din sectorul energetic, unde a condus companiile de stat Ukrnafta și Naftogaz. Numirea reprezintă prima sa funcție guvernamentală, într-un moment în care Ucraina se pregătește pentru sezonul rece pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și al presiunilor economice generate de război. Sprijinul României, în linie cu poziția din ultimii ani Mediafax amintește că România s-a numărat printre statele care au susținut constant Ucraina după invazia Rusiei din februarie 2022, prin asistență umanitară și logistică, facilitarea exporturilor de cereale prin coridoarele de solidaritate și sprijin pentru parcursul european al Kievului. Mesajul lui Bolojan reconfirmă această direcție, în raport cu noua echipă guvernamentală de la Kiev. [...]
Acuzațiile privind întâlniri neanunțate la Cotroceni riscă să adâncească blocajul din PNL și să mute conflictul intern în zona instituțională , după ce deputatul liberal Robert Sighiartău a susținut că președintele Nicușor Dan ar fi participat la discuții „secrete” cu o tabără din partid care ar urmări schimbarea lui Ilie Bolojan, potrivit HotNews . Sighiartău a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Libertatea , unde a spus că președintele, deși „a zis că-i mediator” în criza politică, ar fi fost „implicat” în demersuri de „rupere” a PNL și de schimbare a lui Bolojan. Deputatul afirmă că aceste întrevederi nu ar fi apărut pe agenda oficială a Administrației Prezidențiale . „Dânsul a zis că-i mediator, însă în această etapă, în special de ruperea Partidului Național Liberal sau de schimbarea lui Ilie Bolojan a fost implicat și, din păcate, cei care reprezintă aripa vechiului sistem s-au lăudat cu asta, că președintele a participat la întâlniri cu dânșii, după nominalizarea domnului Veștea”, a declarat Sighiartău. Miza: conflictul intern din PNL și legitimitatea conducerii Deputatul PNL se poziționează de partea lui Ilie Bolojan în conflictul intern. În acest context, Sighiartău susține că în partid ar fi existat o acțiune coordonată „transpartinic” pentru a-l înlătura pe Bolojan și, ulterior, pentru a-l impune pe Adrian Veștea ca prim-ministru, „tot cu gândul de a rupe PNL”. „A fost mai mult decât un puci. (...) ceea ce s-a întâmplat în ultimele șase luni în PNL este ceva fără precedent”, a acuzat Sighiartău. HotNews notează și că Sighiartău a fost ales secretar general la Congresul din iunie, însă rezultatele acelui Congres au fost suspendate de Tribunalul București , un element care complică suplimentar disputa internă. Acuzații despre alianțe și strategii electorale În același interviu, Sighiartău mai afirmă că unii dintre liberalii care l-au susținut acum pe Veștea l-ar fi susținut în trecut și pe Marcel Ciolacu la prezidențialele din 2024, deși PNL îl avea candidat pe Nicolae Ciucă. El descrie scenariul ca pe o încercare de a ajunge la o formulă de guvernare de tip „USL 3, 4, 5”. Totodată, deputatul susține că Ilie Bolojan nu l-ar fi dorit candidat pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din 2025, dar că decizia ar fi fost „impusă” printr-o majoritate „creată ad hoc”. Ce urmează Afirmațiile lui Sighiartău ridică o problemă de transparență și de rol instituțional al președintelui în raport cu un conflict intern de partid, însă HotNews relatează acuzațiile ca poziție politică, fără a indica dovezi publice sau o reacție oficială în materialul citat. În plan politic, disputa din PNL rămâne dublată de un litigiu în instanță privind Congresul, ceea ce poate prelungi incertitudinea asupra conducerii și direcției partidului. [...]
PSD condiționează votul pe Legea salarizării, jalon PNRR, invocând un impact bugetar suplimentar de 8 miliarde de lei , ceea ce poate complica adoptarea rapidă a proiectului și, implicit, deblocarea banilor europeni, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir , a spus într-un interviu acordat RFI că social-democrații vor analiza proiectele de lege care reprezintă jaloane în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă „forma actuală” a Legii salarizării „nu poate fi votată”. Decizia finală, susține el, va fi luată după ce partidul va vedea varianta oficială a proiectelor. „Categoric că vom vota aceste proiecte de legi care reprezintă jaloane în PNRR, după ce vom vedea care sunt prevederile acestor proiecte de legi, pentru că astăzi când vorbim, noi nu știm cum vor arăta proiectele de legi, pentru că nu am primit forma finală.” Miza: costul bugetar și riscul de blocaj pe un jalon PNRR Zamfir argumentează că proiectul, în forma discutată public, ar fi fost negociat „prost” și ar genera „mai mari nedreptăți” decât ar corecta. În acest context, PSD își justifică refuzul de a susține legea prin impactul financiar. „Ori dacă tu ai negociat atât de prost o lege a salarizării care să creeze mai mari nedreptăți decât să repare acele nedreptăți, o lege a salarizării în acest fel, care să arunce în aer societatea românească, noi nu avem cum să votăm.” Tot el afirmă că legea propusă ar însemna „o cheltuială în plus pentru statul român de 8 miliarde de lei”, echivalentul a „1,6 miliarde de euro”, sumă pe care o pune în contradicție cu ideea de reformă. Disputa politică: cine a scris, de fapt, proiectul Întrebat despre acuzațiile PNL că proiectul Legii salarizării ar fi fost realizat de PSD în perioada în care partidul conducea Ministerul Muncii, Zamfir susține că forma inițială a fost modificată ulterior de Dragoș Pîslaru și prezentată „într-un alt fel”, pe fondul argumentului că nu ar exista suficienți bani pentru o lege „echitabilă”. Ce urmează Poziția PSD rămâne, cel puțin formal, condiționată de accesul la „forma finală” a proiectului. În același timp, în material se arată că legea salarizării este un jalon PNRR și că, dacă nu este adoptată de Parlament, România ar risca să piardă „peste 700 de milioane de euro” din PNRR. [...]
PSD acuză blocarea legislației pentru PNRR, riscând întârzierea banilor europeni , într-un nou schimb de replici pe tema reformelor cerute de Bruxelles. Într-o postare citată de Mediafax , președintele PSD Sorin Grindeanu susține că parlamentarii partidelor aflate la guvernare nu au depus „niciun” proiect de lege pentru jaloanele restante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Grindeanu afirmă că a verificat „întreg aparatul administrativ” al Camerei Deputaților și că nu există inițiative legislative depuse pentru jaloanele rămase. În acest context, el pune sub semnul întrebării convocarea unei sesiuni extraordinare, în lipsa proiectelor de lege care ar urma adoptate. Disputa politică: cine depune legile necesare pentru deblocarea fondurilor Potrivit lui Grindeanu, după demiterea guvernului, executivul nu mai poate trimite proiecte legislative în Parlament, iar responsabilitatea ar fi revenit parlamentarilor PNL și USR. Liderul PSD îi acuză că nu și-au îndeplinit această obligație și întreabă „cine blochează aceste miliarde de euro pentru România”. În același mesaj, Grindeanu invocă și un precedent din Camera Deputaților, unde ar fi fost adoptate „patru legi vitale în 24 de ore” în ultima zi a sesiunii parlamentare, în timp ce Senatul „condus de dreapta” ar fi respins alte două proiecte. Context: sesiune extraordinară și blocaj pe reformele din PNRR Atacul vine pe fondul unui blocaj politic, după dispute între social-democrați și premierul Ilie Bolojan privind responsabilitatea pentru reformele din PNRR, notează publicația. În ultimele zile, guvernul a susținut că vrea să convoace o sesiune extraordinară pentru adoptarea legilor necesare deblocării fondurilor europene, în timp ce PSD acuză că parlamentarii coaliției nu au depus proiectele necesare. În postare, Grindeanu leagă tensiunile politice de evoluții economice, menționând că Institutul Național de Statistică arată o scădere a salariului mediu de la o lună la alta și că inflația depășește 10%. Materialul nu oferă însă detalii suplimentare despre datele INS sau despre ce jaloane PNRR sunt vizate concret. [...]
Eugen Tomac avertizează că alegerile anticipate ar amplifica riscurile economice și ar putea întârzia reformele cerute pentru finanțările europene , în condițiile în care România se confruntă cu presiuni interne și un context regional tensionat, potrivit Mediafax . Europarlamentarul a spus la B1 TV că „intrarea în jocul anticipatelor” este „mult prea riscantă” acum, argumentând că opțiunea ar fi fost mai ușor de susținut într-un scenariu cu „economie stabilă”, fără „război lângă noi” și cu o expunere mai redusă. În actualul context, Tomac consideră „mai înțelept” să se ajungă la „o soluție de compromis” pentru formarea unei guvernări capabile să adopte măsuri importante. Miza: reformele PNRR și riscul pierderii de bani Tomac, prezentat de Mediafax drept fost premier desemnat de președintele Nicușor Dan, a avertizat că menținerea blocajului politic poate face ca „tot efortul” statului din ultimii patru ani să „risc[e] să se risipească”, dacă reformele din PNRR nu sunt adoptate până la 31 august. În același registru, el a ridicat problema capacității administrative și politice de a gestiona angajamentele externe ale României în lipsa unui guvern cu puteri depline, invocând inclusiv primele trageri de bani din programul SAFE. Ce spune președintele despre anticipate Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că nu exclude alegerile anticipate, dar le consideră „foarte puțin probabile” și a indicat că ar deveni o soluție doar dacă blocajul privind formarea unui nou Executiv se prelungește. Șeful statului a mai spus că un nou scrutin nu ar rezolva impasul politic actual. [...]
Punerea sub acuzare a deputatului AUR Dan Tănasă pentru incitare la discriminare deschide un nou front între discursul politic și limitele legale ale libertății de exprimare , într-un dosar pornit de la postări despre muncitorii străini, potrivit HotNews . Dan Tănasă a fost pus sub acuzare de Parchetul General pentru „incitare la violență, ură sau discriminare” față de o persoană sau un grup, în urma unor postări pe Facebook despre muncitorii străini din România. Într-o postare din august 2025, deputatul îndemna la boicotarea livrărilor făcute de străini: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român”. Ce susține Tănasă: „opinie”, nu instigare Întrebat dacă își menține poziția, Tănasă a afirmat că a exprimat o opinie și că mandatul său este „să fac bine României”. El a respins acuzațiile de rasism și xenofobie, dar a spus că România ar trebui să selecteze țările din care primește străini și a invocat diferențe culturale, făcând referire la infracțiuni sexuale în anumite state. În apărarea sa, deputatul a argumentat că mesajele sale nu ar putea fi încadrate ca incitare la violență sau ură, ci ca reacție la ceea ce spune că percepe drept o situație „problematică”, inclusiv pe piața muncii. În același context, a susținut că statul ar trebui să se concentreze pe readucerea românilor din străinătate și pe creșterea salariilor. Elementul de procedură invocat: schimbarea încadrării fără audiere Tănasă a declarat că a primit o „citație intempestivă” și că i s-a comunicat schimbarea încadrării juridice din suspect în inculpat, fără să fi fost audiat în anul scurs de la faptele reclamate. El a legat momentul citației de anunțul că AUR a început strângerea de semnături pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan. În argumentația sa publică, deputatul a invocat libertatea de exprimare și protecția oferită de Constituție și de CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului), susținând că aceasta acoperă și idei care „scandalizează” societatea. Cum a început dosarul și reacțiile politice Dosarul a pornit de la o plângere penală depusă de polițistul Marian Godină , care a susținut că mesajul deputatului „incită în mod clar la discriminarea muncitorilor din Asia și Africa”. În material este menționat și un incident ulterior postării, când un livrator străin a fost agresat pe stradă în București, detaliat într-un articol separat al publicației: HotNews . Președintele AUR, George Simion, a reacționat printr-o postare pe Facebook, iar partidul a respins acuzațiile, susținând că deputatul ar fi cerut doar „prioritizarea” livrărilor făcute de români și a calificat ancheta drept un abuz. Comunicatul AUR este publicat pe site-ul partidului: AUR . De ce contează Cazul pune în prim-plan o linie sensibilă pentru mediul public și politic: când un mesaj politic despre piața muncii și imigrație rămâne în zona opiniei și când poate fi considerat, penal, îndemn la discriminare. Următorul reper va fi evoluția dosarului la Parchet și modul în care procurorii vor argumenta legătura dintre conținutul postărilor și încadrarea de „incitare la violență, ură sau discriminare”. [...]
