Știri
Știri din categoria Politică
USR spune că este pregătit inclusiv pentru alegeri anticipate, în condițiile în care consultările de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier pornesc fără o majoritate parlamentară conturată, potrivit Libertatea.
Radu Miruță, ministru interimar al Apărării și al Transporturilor, a declarat înaintea discuțiilor că formațiunea merge la consultări cu mesajul că „majoritatea parlamentară care a dat jos acest guvern” trebuie să arate ce poate pune în loc. În opinia sa, dacă majoritatea PSD–AUR nu reușește să propună o soluție de guvernare, ar putea intra în discuție varianta unui guvern minoritar.
Miruță a legat explicit responsabilitatea formării unei noi majorități de alianța care a contribuit la căderea Guvernului prin moțiune de cenzură, susținând că „lanterna” unei majorități este acum „în echipa PSD–AUR”.
În același timp, USR spune că ia în calcul și scenariul anticipatelor, dacă nu se găsește „niciun alt compromis politic”.
„În Constituție spune alegeri anticipate. Noi, la USR, vă spun foarte deschis, că suntem pregătiți și pentru alegeri anticipate. Ne întoarcem la popor.”
Miruță a criticat și varianta unui guvern tehnocrat, argumentând că un astfel de executiv nu ar avea forța politică necesară pentru decizii majore și reforme.
De cealaltă parte, președintele Nicușor Dan a transmis că nu ia în calcul alegeri anticipate, pe care le consideră un scenariu complicat, amintind că România nu a avut anticipate după 1989. El a mai spus că nu vede AUR într-un viitor guvern și că soluția trebuie să mențină direcția pro-occidentală.
Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a căzut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis și Guvernul Cîțu în octombrie 2021. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție.
Consultările formale cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR încep pe 18 mai. Nicușor Dan a spus că „scenariul cu premierul tehnocrat are șanse”, dar că nu va exista un anunț privind noul premier până marți dimineață. În paralel, potrivit informațiilor din articol, PNL și USR au decis să facă front comun împotriva PSD, iar Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea să fie premier dacă se conturează varianta ca PSD să dea șeful Guvernului.
Recomandate
Vicepremierul interimar Tanczos Barna spune că alegerile anticipate sunt „în proporție de 90%” ieșite din calcul , pe motiv că ar avantaja „doar AUR”, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul crizei politice declanșate de moțiunea de cenzură și indică faptul că, în logica actuală a Parlamentului, presiunea va fi pentru formarea unei majorități care să investească un guvern, nu pentru declanșarea unui nou scrutin. Întrebat direct dacă exclude ideea anticipatelor, Tanczos Barna a răspuns: „În proporţie de 90%, da, în proporţie de 90% exclud anticipatele”. Argumentul său este că parlamentarii ar evita un scenariu care ar produce un câștig electoral disproporționat pentru AUR, ceea ce face „foarte puțin probabil” ca Legislativul să blocheze învestirea unui guvern până la declanșarea anticipatelor. Declarațiile au fost făcute la TVR Info, iar Digi24 notează că relatarea este atribuită News.ro. Ce scenarii rămân pe masă pentru ieșirea din impas În evaluarea vicepremierului interimar, dacă prima propunere de prim-ministru ar fi respinsă, a doua ar urma să treacă de votul senatorilor și deputaților, ceea ce ar reduce șansele unui blocaj prelungit. În același timp, Tanczos Barna nu a exclus două variante de lucru pentru formarea executivului: un guvern minoritar , susținut parlamentar din exterior de alte partide; un premier tehnocrat . El a descris explicit posibilitatea unor formule de susținere politică menite să evite prelungirea crizei, inclusiv scenarii în care un partid sprijină un guvern fără a intra formal la guvernare, pentru „a ieși din impas”. De ce contează Prin excluderea anticipatelor ca opțiune realistă, discuția politică se mută, practic, pe negocierea unei formule de guvernare în Parlament (majoritate, minoritate cu sprijin sau variantă tehnocrată). Pentru mediul economic, miza imediată este reducerea incertitudinii instituționale: un calendar de anticipate ar prelungi perioada de tranziție, în timp ce o învestire rapidă ar scurta intervalul de decizie politică. [...]
Traian Băsescu îl acuză pe președintele Nicușor Dan că prelungește criza guvernamentală și spune că ezitarea în desemnarea unui premier împinge România într-o „instabilitate politică”, potrivit Libertatea . Fostul președinte (2004–2014) a declarat marți, 19 mai, la B1TV, că nu înțelege de ce șeful statului nu a făcut o nominalizare de prim-ministru la două săptămâni după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. În opinia lui Băsescu, președintele ar fi trebuit să acționeze imediat după consultările oficiale de la Cotroceni din ziua precedentă. „Niciunul nu are Constituția României în vedere. Nu le pasă. Pur și simplu, niște amatori de proastă calitate care îngroapă țara asta.” Ce reproșează Băsescu și ce soluție propune Băsescu susține că partidele și președintele ar impune „condiții” care nu ar fi prevăzute de Constituție și că, în lipsa unei înțelegeri rapide între formațiuni, șeful statului ar trebui să desemneze un premier din partea partidului cu cel mai mare număr de parlamentari (PSD), oferindu-i un termen de 10 zile pentru formarea guvernului. „Ceea ce face domnul președinte acum este neconstituțional și târie țara într-o situație de instabilitate politică.” Fostul președinte a mai afirmat că procesul ar trebui continuat, dacă prima opțiune nu reușește să strângă o majoritate, către al doilea sau al treilea partid, criticând întâlnirile „informale” prelungite înainte de o nominalizare. Contextul crizei: de la retragerea sprijinului PSD la consultări fără rezultat România a intrat în criză politică pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a fost demis cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis și Florin Cîțu în octombrie 2021. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Consultările formale cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR au început pe 18 mai. Nicușor Dan a spus inițial că „scenariul cu premierul tehnocrat are șanse”, iar ulterior a afirmat că discuțiile vor continua „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”. În acest context, Libertatea notează că PNL și USR au decis să facă front comun împotriva PSD, iar Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea să fie premier, dacă se conturează varianta ca PSD să dea prim-ministrul. [...]
UDMR anticipează o tranziție guvernamentală „din etapă în etapă”, fără o majoritate stabilă până în 2028 , pe fondul impasului politic creat după moțiunea de cenzură și căderea Guvernului, potrivit news.ro . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a spus marți seară că nu se aștepta ca prima rundă de consultări de la Palatul Cotroceni să ducă la conturarea unei soluții pentru o majoritate parlamentară și pentru funcția de premier, invocând pozițiile publice deja exprimate de partide. În evaluarea sa, „în acest moment nu există o soluție cu care să poți să mergi în Parlament”. De ce contează: risc de instabilitate și guvernare pe termen scurt Kelemen Hunor s-a declarat sceptic că viitorul Executiv va putea rămâne la Palatul Victoria până la alegerile legislative din 2028. El a indicat că, deși ar fi preferabilă o formulă de guvernare pentru „doi ani și jumătate”, consideră că nu va fi posibil și că procesul va trebui gestionat incremental. „Ar fi bine să avem o soluție pentru doi ani și jumătate, până la alegerile din 2028, dar mi se pare că nu va fi posibil așa ceva, trebuie să mergem din etapă în etapă.” Ce soluții vede UDMR: „flexibilizarea” pozițiilor și scenariul unui guvern minoritar Liderul UDMR consideră că partidele trebuie să își „flexibilizeze pozițiile” și anticipează că abordările se pot schimba după ce o primă propunere de prim-ministru nu va trece de votul Parlamentului. În acest context, el a menționat posibilitatea ca un partid pro-european rămas în opoziție să susțină un guvern minoritar. Kelemen Hunor a mai afirmat că „responsabilizarea liderilor politici și partidelor politice este o doleanță absolut legitimă” și a adăugat că se aștepta la blocajul actual încă dinaintea moțiunii de cenzură. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru un premier tehnocrat de o formulă care să asigure stabilitatea guvernării , iar Sorin Grindeanu spune că, dacă se ajunge la această variantă, partidul vrea un șef al Executivului „ancorat” în realitățile din România și capabil să țină o coaliție unită, potrivit Digi24 . Liderul PSD a declarat, luni seara, la România TV, că preferă un premier politic și că i-a transmis această opțiune și președintelui, însă a descris și criteriile pe care social-democrații le-ar cere într-un scenariu cu premier tehnocrat. Ce profil spune Grindeanu că ar accepta PSD În viziunea lui Grindeanu, un premier tehnocrat susținut de PSD ar trebui să îndeplinească mai multe condiții, în principal legate de capacitatea de a gestiona o coaliție și de a evita pierderea rapidă a sprijinului politic: să fie „ancorat în realitățile din România” și să cunoască bine scena politică internă; să aibă ca „principală calitate” dialogul, mai ales într-o coaliție formată din patru partide; „dacă se poate”, să „știe un pic de economie”. În același context, Grindeanu l-a criticat pe Ilie Bolojan , afirmând că „ceea ce am văzut în ultimele luni s-a dovedit faliment”. Guvern minoritar și condiția miniștrilor politici Întrebat despre un guvern minoritar din care să facă parte PSD, Grindeanu a spus că partidul nu își dorește un asemenea scenariu, dar că nu îl exclude, preferând totuși „să mai stăm câteva zile și găsim o variantă stabilă”. Dacă se ajunge la un guvern cu premier tehnocrat, liderul PSD a adăugat că ar fi „de dorit” ca miniștrii să fie din partide politice, invocând riscul repetării unui scenariu de tip 2015–2016 (guvernul Cioloș), în care, susține el, „nimeni nu și-a asumat absolut nimic”. Un nume vehiculat, respins pe criteriul „ancorării” în politica internă Grindeanu a menționat că unul dintre numele discutate în ultima perioadă, Delia Velculescu , nu ar îndeplini condiția de a fi bine ancorată în realitățile politice ale României. În lipsa altor detalii în material despre calendarul negocierilor sau despre o listă finală de candidați, rămâne de urmărit dacă discuțiile politice se vor orienta către o soluție de premier politic sau către o formulă tehnocrată cu miniștri asumați de partide, așa cum cere PSD. [...]
PSD ia în calcul un Guvern minoritar și încearcă să strângă 233 de voturi pentru învestire , inclusiv prin atragerea UDMR și a unor parlamentari neafiliați, într-un context în care președintele Nicușor Dan spune că va face nominalizarea de premier doar când există o majoritate sigură, potrivit Euronews . Surse politice citate de publicație susțin că social-democrații ar vrea să formeze singuri următorul Executiv, dar au nevoie de o majoritate parlamentară la votul de învestire. „Ultimele calcule” ar indica posibilitatea obținerii a 233 de voturi chiar și fără sprijinul PNL, USR, AUR și S.O.S România, iar Sorin Grindeanu ar avea „două variante pe masă”. Miza: majoritatea de 233 și rolul UDMR Scenariile discutate în PSD ar fi: Guvern minoritar PSD , susținut la învestire de o majoritate adunată punctual; Guvern minoritar PSD–UDMR , cu participarea UDMR la guvernare. Un element de condiționare ține de UDMR: formațiunea nu ar intra la guvernare dacă majoritatea ar include și voturi de la S.O.S România. În acest context, surse din PSD afirmă că majoritatea ar urma să fie construită fără PNL, USR, AUR și S.O.S România, ceea ce ar deschide posibilitatea ca UDMR să intre „și cu miniștri”, nu doar cu funcții de rang secund (secretari de stat și prefecți). În paralel, surse din rândul neafiliaților afirmă că „întotdeauna vor mai veni și alte voturi”, iar la votul secret cu bile pentru învestire PSD și neafiliații s-ar aștepta ca unii liberali să voteze în favoarea noului Guvern. Blocaj politic și condițiile președintelui După consultările de luni , Nicușor Dan a pus pe pauză discuțiile cu partidele, notează publicația, iar ideea unui premier independent nu ar avea susținere în acest moment. Președintele ar fi încercat să promoveze această variantă, însă „nimeni nu e de acord acum”, conform sursei. Totodată, Nicușor Dan a transmis, printr-un comunicat de presă, că își dorește să facă nominalizarea de premier doar după ce este sigur că există cel puțin 233 de voturi pentru învestire. Publicația mai arată că președintele nu ia în calcul „sub nicio formă” o majoritate cu AUR. Ce urmează: o nouă rundă de consultări A doua rundă de consultări ar urma să aibă loc fie la finalul acestei săptămâni, fie săptămâna viitoare, când PSD ar putea prezenta varianta sa de majoritate. În același timp, potrivit sursei, PSD ar urmări și o repoziționare rapidă în instituții dacă preia puterea, inclusiv prin îndepărtarea cât mai rapidă a liberalilor din funcții, pentru a crește presiunea internă în PNL și pentru a împinge partidul în opoziție alături de AUR și USR. [...]
PSD condiționează acceptarea unui premier tehnocrat de un profil „politic” și de miniștri asumați de partide , într-un mesaj care mută discuția despre viitorul guvern spre criterii de stabilitate și funcționare a coaliției, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus la România TV că preferă un premier politic, dar că, dacă negocierile duc la varianta unui premier tehnocrat, social-democrații au „un anumit profil” pe care îl doresc pentru această funcție. El a precizat că i-a transmis această preferință și președintelui Nicușor Dan , despre care a afirmat că „nu s-a exprimat, doar a ascultat”. Ce condiții pune PSD pentru un premier tehnocrat Grindeanu a detaliat criteriile pe care PSD le-ar considera necesare pentru un premier tehnocrat, insistând pe capacitatea de a menține sprijinul politic într-o coaliție: să fie „ancorat în realitățile din România” și să cunoască „bine scena politică” internă; să aibă ca principală calitate „dialogul”, în special într-o coaliție formată din patru partide; „dacă se poate”, să „știe un pic de economie”. În același context, liderul PSD a criticat prestația lui Ilie Bolojan, despre care a spus că „s-a dovedit faliment” în ultimele luni. Guvern minoritar și „scenariul 2015-2016” Întrebat dacă este de acord cu un guvern minoritar din care să facă parte PSD, Grindeanu a răspuns că partidul „nu își dorește un asemenea scenariu”, preferând să mai treacă „câteva zile” pentru a găsi „o variantă stabilă”, deși nu exclude complet această opțiune. Totodată, el a afirmat că, dacă se ajunge la un premier tehnocrat, „e de dorit ca miniștrii să aparțină partidelor politice”, invocând riscul unui scenariu similar cu perioada 2015-2016 (Guvernul Cioloș), când, în opinia sa, „nimeni nu și-a asumat absolut nimic”. Nume vehiculate: observația despre Delia Velculescu Grindeanu a menționat că unul dintre numele vehiculate în ultima vreme, Delia Velculescu, nu ar îndeplini condiția de a fi „bine ancorată în realitățile politice ale României”. Mesajul PSD indică faptul că, inclusiv într-o formulă cu premier tehnocrat, partidul vizează o arhitectură guvernamentală cu sprijin politic explicit și mecanisme de negociere în interiorul coaliției, pentru a evita pierderea rapidă a susținerii parlamentare. [...]
