Știri
Știri din categoria Politică
Promulgarea noii legi ANI pune Timișoara în fața unei schimbări de conducere în 30 de zile, după ce actul normativ adoptat pentru a evita pierderea fondurilor din PNRR include un amendament care duce la încetarea mandatului primarului Dominic Fritz, potrivit HotNews.
Fritz, președinte al USR și primar al Timișoarei, a anunțat într-un mesaj video pe Facebook că, de la sfârșitul lunii septembrie, conducerea Primăriei va fi preluată interimar de echipa sa de viceprimari. El spune că va rămâne în politică, ca președinte al USR, și va continua „lupta” împotriva PSD.
Legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost promulgată vineri de președintele Nicușor Dan, la câteva ore după ce a ajuns la Palatul Cotroceni. Consecința directă, în cazul lui Dominic Fritz, este încetarea mandatului de primar, deoarece a fost găsit în conflict de interese.
Conform articolului, mandatul încetează la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar legea intră în vigoare la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial.
Nicușor Dan a transmis că a promulgat legea „în forma” trimisă de Parlament, dar își menține argumentele din sesizarea de neconstituționalitate depusă anterior la Curtea Constituțională.
Motivul invocat pentru promulgare este riscul de a pierde bani din PNRR. Președintele afirmă că, în absența acestui risc, ar fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare, însă:
„Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern”.
În articol se precizează că legea ANI este un jalon în PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), și trebuia adoptată până la 31 august pentru ca România să nu piardă banii.
Așa-numitul „amendament Fritz” a rămas în lege, deși USR a încercat în mai multe rânduri să îl elimine. Textul prevede încetarea de drept a funcției/mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru persoanele cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, dacă nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției prevăzute de lege.
HotNews notează că amendamentul a fost introdus de PSD și a trecut cu voturile AUR. Dominic Fritz își pierde mandatul deoarece a fost declarat, în iunie 2026, în conflict de interese de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Proiectul adoptat introduce „fișele publice privind interesele financiare”, care înlocuiesc declarațiile de avere și de interese care, până în mai 2025, erau publice. În aceste fișe, ANI va publica intervale valorice cumulate (praguri de la 1–25 de mii de euro până la peste 500 de mii de euro), nu detalii complete precum până acum.
De asemenea, fișele nu vor include, de exemplu, denumirea societății la care un demnitar deține acțiuni, țara sediului și modalitatea de dobândire a participațiilor.
Nicușor Dan le cere parlamentarilor să reia dezbaterile în sesiunea de toamnă, care începe la 1 septembrie, argumentând că „integritatea” trebuie transpusă într-o lege „dincolo de orice suspiciuni și interpretări”. În plan local, Dominic Fritz spune că viceprimarii vor asigura interimatul la Primăria Timișoara de la sfârșitul lunii septembrie, în condițiile încetării mandatului în termenul prevăzut de lege.
Recomandate
Premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe un vot rapid de învestitură, invocând urgențe bugetare – rectificarea și bugetul – într-un context de criză politică, potrivit Antena 3 . Votul din Parlament este programat pentru săptămâna viitoare, marți. Niculescu a respins eticheta de „guvern PSD–Nicușor Dan”, susținând că executivul „va fi al României” și că „va funcționa ca o singură echipă”, inclusiv cu miniștri tehnicieni și experți. El a afirmat că a invitat mai multe partide din fosta coaliție să se alăture guvernării, însă doar PSD „și-a asumat această responsabilitate”. „Guvernul va fi al României. Chiar dacă sunt miniștrii din partidul care și-a asumat responsabilitatea de a intra la guvernare, invitația a fost lansată, după cum știți, mai multor partide (...) va funcționa ca o singură echipă.” Urgențele invocate: rectificare bugetară și bugetul pe fondul crizei politice Premierul desemnat a cerut sprijin parlamentar, argumentând că prelungirea crizei politice nu mai este posibilă și că sunt necesare decizii rapide înainte de iarnă. În declarațiile citate, Niculescu a indicat explicit două priorități imediate: rectificarea bugetară și adoptarea bugetului. „Avem nevoie urgent, extrem de urgent, de rectificare bugetară, pentru că avem nevoie urgent de buget și sper din toată inima că vor vota guvernul care a fost deja propus.” Configurația politică și pașii următori în Parlament La finalul negocierilor cu liderii partidelor, PSD a decis să intre în Guvernul Luca Niculescu cu 12 miniștri. Niculescu a depus joi în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare, iar votul de învestitură este programat pentru marți, săptămâna viitoare. USR a anunțat că va vota împotriva Guvernului Niculescu, mai notează sursa. [...]
România își menține sprijinul pentru Ucraina , în pofida incidentelor din Marea Neagră, pe care președintele Nicușor Dan le descrie drept o încercare a Rusiei de a destabiliza statele de pe flancul estic al NATO și de a reduce susținerea publică pentru Kiev, potrivit HotNews . După întâlnirea trilaterală de la Bruxelles cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, șeful statului a spus că subiectul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră va fi discutat într-o sesiune specială a Consiliului Nord-Atlantic. În acest context, Nicușor Dan a comparat situația actuală cu episoadele de anul trecut de la frontiera pe Dunăre cu Ucraina, când au fost necesare „echipamente pentru un nou tip de provocare”, iar aliații au trimis resurse care au contribuit la stabilizarea situației. Acum, a indicat el, provocarea se mută „pe partea estică, de la Marea Neagră”. Miza: securitatea pe flancul estic și continuitatea sprijinului pentru Kiev Președintele a afirmat că incidentele nu vor schimba atitudinea României față de Ucraina, în ciuda „încercărilor” de destabilizare pe care le atribuie Rusiei, inclusiv în Bulgaria și în alte țări de pe flancul estic. Argumentul invocat este dublu: respectarea dreptului internațional și securitatea României. Ce a spus despre o reacție a statului român și articolul 4 NATO Întrebat la sosirea la Bruxelles dacă este vorba despre un atac „direct și deliberat” la adresa României și dacă Bucureștiul va invoca articolul 4 al NATO (mecanism de consultare între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), Nicușor Dan a răspuns că este nevoie de toate datele pentru a stabili exact ce s-a întâmplat, dar că „o să existe o reacție” a statului român. Situația operativă: căutări pentru opt membri ai echipajului Potrivit informațiilor prezentate, echipele de salvare caută opt membri ai echipajului dispăruți de pe una dintre cele două nave-cisternă pentru produse chimice care au luat foc în timpul nopții în apele teritoriale românești. Una dintre nave, „ Wine Trader ”, sub pavilion San Marino, se afla la 14 mile marine de Sulina (aproximativ 22 km) și a cerut ajutor joi dimineață autorităților române după un incendiu la bord. Autoritatea Navală Română a anunțat că la bord erau 12 persoane, dintre care opt sunt dispărute. [...]
România și Italia își consolidează frontul pro-coeziune în negocierile pentru viitorul buget al UE , printr-o coordonare politică menită să blocheze eventuale tăieri la fondurile pentru dezvoltare regională și agricultură, potrivit Mediafax . Președintele României, Nicușor Dan , a anunțat că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reunit la Bruxelles liderii grupului „ Prietenii Coeziunii ”, înaintea reuniunii Consiliului European. În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a indicat că statele din grup vor rămâne unite pe parcursul negocierilor privind următorul buget multianual al Uniunii Europene, mizând pe patru priorități comune. Ce cer „Prietenii Coeziunii” în negocierile bugetare Conform președintelui României, agenda comună urmărește: resurse suficiente pentru a acoperi toate prioritățile comune ale UE; protejarea politicii de coeziune și a agriculturii, atât ca finanțare, cât și ca reguli de implementare; contribuții echitabile din partea statelor membre; eliminarea mecanismelor de rambursare („rebates”) – reduceri aplicate contribuțiilor unor state la bugetul UE. „Împreună cu Giorgia Meloni, am reunit șefii de stat și de guvern din grupul «Prietenii Coeziunii» înaintea reuniunii EUCO”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de X. De ce contează: bugetul UE se decide prin unanimitate Miza este ridicată deoarece aprobarea bugetului UE necesită unanimitatea statelor membre, iar negocierile sunt, de regulă, printre cele mai tensionate din Uniune, notează Mediafax. În acest context, coagularea unui grup de state care cer explicit protejarea coeziunii și agriculturii poate influența direct arhitectura finală a bugetului. Contextul summitului de la Bruxelles Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile, cu o agendă încărcată, care include discuții despre limitarea creșterii rapide a exporturilor din China (pe fondul închiderii unor fabrici), reducerea prețurilor ridicate la energie și divergențele privind viitorul buget al Uniunii Europene, potrivit Reuters și Euronews, citate de Mediafax. Nicușor Dan a mai transmis că liderii europeni din grup vor continua să colaboreze pentru ca aceste priorități să fie incluse în acordul final privind bugetul european. [...]
Siegfried Mureșan susține că PSD a blocat învestirea pentru a obține 11 portofolii în noul Executiv , acuzându-l pe liderul social-democrat Sorin Grindeanu că a evitat deliberat negocierile și votul pentru guvernul propus de el, știind că va urma o formulă în care PSD își poate impune masiv miniștrii, potrivit Agerpres . Europarlamentarul liberal afirmă că Grindeanu „a inventat o mulțime de pretexte” ca să nu susțină „Guvernul serios” propus de Mureșan, pentru că ar fi anticipat instalarea unui Executiv „în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”. Mesajul a fost publicat de Mureșan pe Facebook. În același context, Mureșan leagă refuzul de dialog de acum două săptămâni de miza controlului asupra componenței guvernului și susține că „trebuie să câștigăm următoarele alegeri” pentru a evita repetarea unei astfel de guvernări. Contextul politic invocat de Mureșan Agerpres amintește că Siegfried Mureșan a fost a treia desemnare de premier făcută de președintele Nicușor Dan după demiterea în Parlament a Cabinetului Bolojan, însă guvernul propus de Mureșan a fost respins la votul de învestitură din 30 septembrie. Din perspectiva impactului politic și instituțional, acuzațiile indică o dispută directă asupra arhitecturii guvernării și a ponderii PSD în Executiv, într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne esențială pentru funcționarea administrației și predictibilitatea deciziilor publice. [...]
USR anunță că nu va vota învestirea Guvernului Niculescu, ceea ce complică formarea unei majorități stabile după ce PSD a confirmat oficial intrarea la guvernare și preluarea „în mare parte” a ministerelor din noul Cabinet, potrivit G4Media . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că „nevoia de stabilitate” nu poate justifica revenirea la „un guvern de risipă” și acuză PSD că ar urmări blocarea reformelor prin controlul ministerelor cu bugete mari. Miza: votul de învestitură și riscul unei majorități fragile Fritz afirmă că USR nu va susține un guvern în care PSD „se întoarce cu niște oameni-paravan la ministerele cu bugete mari”, invocând riscul ca acestea să fie folosite pentru a „bloca reformele” și pentru a „împărți din nou contracte și companii de stat”. În același mesaj, liderul USR admite că România „are nevoie de un guvern” și menționează îngrijorările oamenilor legate de „prețuri”, „rate” și „siguranța locului de muncă”, dar argumentează că nu poate fi acceptat „orice guvern, cu orice preț”. Acuzații la adresa PSD și scenariul „majorității ascunse” PSD–AUR Dominic Fritz susține că stabilitatea invocată în spațiul public ar trebui să se vadă „în viața românilor”, nu „în liniștea baronilor”, și afirmă că noul guvern „nu se va putea baza decât pe o majoritate ascunsă PSD-AUR în parlament”. Totodată, Fritz spune că guvernul nu pare să aibă „o viață lungă”, invocând o formulare atribuită PSD: „îl putem da jos în 6 luni dacă nu ne place”. Ce urmează în USR Potrivit aceleiași surse, Dominic Fritz a anunțat că va propune Comitetului Politic al USR, în ședința de vineri, ca parlamentarii partidului să nu voteze Guvernul Luca Niculescu . [...]
PNL își fixează o linie de guvernare condiționată de „disciplină” în coaliții , iar Ilie Bolojan avertizează că alianțele cu partide care nu respectă înțelegerile blochează deciziile și erodează credibilitatea politică, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-o conferință de presă, după ce liderul PNL a fost întrebat de ce nu a negociat lista miniștrilor din Guvernul Luca Niculescu sau păstrarea unor experți PNL în ministere. Bolojan a spus că partidul rămâne consecvent deciziilor luate în primăvară: dacă PSD intră la guvernare „în actualul context politic”, PNL va fi în opoziție. Mesajul: coalițiile fără respectarea acordurilor „te compromit” Bolojan a susținut că participarea într-o coaliție în care partenerii nu își asumă partea de răspundere și nu duc înțelegerile „până la capăt” împiedică aplicarea măsurilor pe care le consideră necesare pentru România. „Atunci când faci coaliţii cu partide care nu respectă înţelegerile, care nu sunt de acord să îşi asume partea de răspundere (...), a fi într-o astfel de coaliţie nu-ţi permite să faci ceea ce trebuie pentru ţară şi nu faci decât să te compromiţi.” Riscul politic invocat: alimentarea votului „antisistem” Liderul PNL a legat tema coalițiilor de efecte electorale, afirmând că menținerea unor astfel de aranjamente politice poate „încuraja un vot antisistem”. În acest context, a insistat că PNL „dorește să fie parte a soluției” și a punctat delimitarea față de PSD. „Deci PNL nu este egal PSD.” Context: acuzații privind ruptura coaliției și miza „forței parlamentare” Bolojan a mai spus că fosta coaliție „nu a fost spartă din vina PNL” și a invocat o „situație limită pentru România” în care „lucrurile au fost întârziate”, tot fără culpa liberalilor. În același timp, a afirmat că este nevoie de recâștigarea încrederii electoratului și a adus în discuție imposibilitatea rectificării bugetare, în opinia sa. Mesajul central: pentru schimbări „la modul serios”, un partid nu poate livra doar cu „15% în Parlament”, fiind necesare o susținere electorală mai mare, parteneri care să sprijine reformele și timp. [...]
