Știri
Știri din categoria Politică
În criza de formare a noului guvern, UDMR își maximizează puterea de negociere prin poziționarea ca „partid-levier” și prin evitarea unei formule care ar depinde de voturile partidelor suveraniste, potrivit unei analize publicate de Adevărul. Miza nu este doar aritmetica parlamentară, ci și costul politic al unei majorități construite cu AUR, SOS sau POT, care ar putea afecta atât legitimitatea guvernării, cât și capacitatea de negociere în scenariile următoare.
Pe fondul disputei dintre PNL, USR și PSD, influența UDMR a crescut peste așteptări, inclusiv pentru că formațiunea a fost prezentă în majoritatea guvernelor postdecembriste și are o disciplină internă care îi face voturile previzibile. Analistul Miroslav Tașcu-Stavre descrie UDMR drept un „partid levier”, adică o formațiune care poate decide dacă o majoritate se formează sau nu.
În logica aceasta, UDMR își calibrează deciziile nu doar în funcție de oferta imediată, ci și de probabilitatea ca un guvern propus să treacă de Parlament. În analiza citată, Tașcu-Stavre avertizează că un eșec la vot ar slăbi poziția de negociere pentru orice formulă ulterioară.
Deși în spațiul public a fost vehiculată varianta unui guvern minoritar cu miniștri PSD și UDMR, analiza indică un obstacol major: posibilitatea ca o astfel de formulă să depindă de voturile AUR, SOS sau POT, opțiune pe care UDMR ar evita-o, inclusiv din cauza confruntărilor anterioare cu astfel de partide.
În același timp, reticența UDMR este alimentată și de contextul crizei: potrivit analistului, moțiunea de cenzură inițiată de PSD, care a dus la scindarea coaliției, complică o apropiere rapidă, chiar dacă o relație nu este exclusă pe termen mai lung.
Analiza punctează că UDMR intră, de regulă, la guvernare cu o agendă negociată, centrată pe:
Tașcu-Stavre susține că formațiunea „alege câștigătorii”, pe care o numește „o constantă a politicii postdecembriste”, și leagă această capacitate de „simțul politic” al liderului UDMR, Kelemen Hunor.
Un alt element de influență ține de poziționarea europeană. Analistul explică rolul familiilor politice din Parlamentul European și faptul că UDMR este afiliată de la început la PPE (Partidul Popular European), ceea ce poate influența și poziționările interne, prin canale politice europene.
În privința Ungariei, Tașcu-Stavre spune că nu se poate vorbi „deocamdată” despre o influență politică directă a premierului Viktor Orbán asupra UDMR, deși amintește importanța investițiilor făcute în trecut de guvernul de la Budapesta în România pentru comunitatea maghiară. În același registru, analistul anticipează o posibilă „apropiere” în raport cu Peter Magyar, argumentând prin interesul electoral legat de votul cetățenilor cu dublă cetățenie.
Într-o criză guvernamentală în care majoritățile se pot construi la limită, UDMR își păstrează opțiunile deschise și încearcă să evite asocierea cu o susținere parlamentară controversată. Pe termen scurt, această strategie îi poate crește influența în negocieri; pe termen mediu, decizia depinde de viabilitatea formulei de guvern și de costurile politice ale alianțelor necesare pentru a trece votul din Parlament.
Recomandate
PNL își delimitează oficial responsabilitatea politică de Guvernul Veștea , susținând că nu are reprezentanți în cabinet și că nominalizările atribuite partidului nu au fost aprobate de forurile sale statutare, potrivit news.ro . Într-un comunicat transmis duminică seară, liberalii afirmă că au luat act de depunerea în Parlament a Programului de guvernare și a listei de miniștri propuse de premierul desemnat Adrian Veștea, dar precizează „fără echivoc” că PNL „nu este parte a acestui guvern” și „nu își asumă responsabilitatea politică” pentru programul propus. Ce înseamnă poziția PNL pentru investirea Guvernului Miza declarației este una de responsabilitate politică și de legitimitate: PNL cere ca Executivul propus să nu fie prezentat public drept un guvern din care partidul face parte și să nu i se atribuie răspunderea pentru lista de miniștri. În același mesaj, PNL susține că persoanele trecute pe lista de miniștri „se situează în afara partidului și a deciziilor adoptate de forurile statutare” și că nominalizările „nu au fost discutate, aprobate sau susținute” de formațiune. Linia roșie invocată: PSD și „majoritatea transparentă” Liberalii arată că poziția a fost reconfirmată de Congresul partidului și de noua conducere aleasă, iar linia anunțată rămâne aceea că PNL nu susține instalarea unui guvern care include PSD, este susținut de PSD sau „nu beneficiază de o majoritate transparentă și asumată în Parlament”. PNL mai transmite că va continua să acționeze „cu responsabilitate” în Parlament, cu accent pe reforme, absorbția fondurilor europene și măsuri pentru dezvoltare. Lista depusă în Parlament și presiunea internă din PNL Premierul desemnat Adrian Veștea a anunțat că a depus în Parlament lista de miniștri și Programul de guvernare. În lista transmisă oficial apar mai multe poziții marcate ca PNL, PSD sau independent, inclusiv Adrian Veștea ca prim-ministru (PNL) și Alina Gorghiu ca vicepremier (PNL), alături de miniștri PSD și independenți. Separat, Congresul Extraordinar al PNL cere demisiile din partid ale lui Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și ale Alinei Gorghiu, cu termen până luni, ora 12:00; în caz contrar, forurile de conducere sunt mandatate să declanșeze procedurile de excludere. [...]
AUR spune că nu va asigura voturile pentru învestirea „ Guvernului Veștea ” , iar decizia ar putea complica aritmetica parlamentară înaintea votului, într-un moment în care partidele fac „ultimele calcule”, potrivit Antena 3 . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a afirmat duminică faptul că formațiunea „garantează” că „Guvernul Veștea nu va trece cu voturile AUR”, explicând că partidul are două opțiuni „tehnice” la votul de învestitură: fie parlamentarii AUR vor fi prezenți și nu vor vota, fie vor ieși din sală. „Garantăm că Guvernul Veștea nu va trece cu voturile AUR, pentru că decizia noastră este aceeași. Tehnic vorbind, fie vom fi prezenți și nu vom vota, fie vom ieși din sală la votul pentru învestitură.” Dungaciu a insistat că, în interiorul partidului, poziția rămâne neschimbată și că „doar aspectul tehnic mai trebuie clarificat”, respingând ideea unor manevre interne. Calendarul învestirii și tensiunile din PNL În paralel, se fac „ultimele calcule” înaintea votului de învestitură a Guvernului Veștea. Deși lista de miniștri „trebuia depusă” duminică, aceasta „ar urma să fie depusă luni”, conform informațiilor prezentate. Pe fondul acestor pregătiri, în PNL continuă disputa internă: susținătorii lui Adrian Veștea au transmis o reacție în 12 puncte la ultimatumul dat de Ilie Bolojan . Cei 23 de semnatari se intitulează „Facțiunea Conservatoare din PNL” și afirmă, între altele, că refuză să participe „la o acțiune” care ar servi „menținerea la cârmă politică și de decizie administrativ-financiară guvernamentală a unui grup restrâns”. Tot duminică, Robert Sighiartău a anunțat că, dacă cei din „Gruparea Veștea” nu își dau demisia până luni, vor fi excluși din partid, menționându-i pe Hubert Thuma, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Alina Gorghiu. Sighiartău a mai spus că „Congresul a adoptat aceste decizii cu unanimitate de voturi”. Lucian Bode a respins public ideea demisiei, afirmând că „niciodată nu am încălcat vreo decizie” și că „nu am motiv să demisionez”. [...]
Discuțiile PNL cu USR și UDMR despre un guvern minoritar includ și varianta schimbării premierului , un semnal că negocierile se poartă pe arhitectura de putere necesară deblocării crizei politice, nu doar pe formule de majoritate, potrivit News . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a declarat duminică seară, la Digi 24, că a discutat cu liderii USR și UDMR despre varianta ca el să nu mai ocupe funcția de premier, în contextul în care a vorbit și despre posibilitatea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dacă Guvernul Veștea nu este învestit. „A fost o discuție pe această temă. Eu nu mă cramponez sub nicio formă de poziția de premier.” Bolojan a spus că a lucrat timp de un an pentru Guvernul României și că, din perspectiva sa, nu este „o problemă” dacă se află „pe o poziție sau alta”, adăugând că poate lucra „pentru țară și din opoziție”. În aceeași logică de deblocare, liberalii au avansat și ideea unui acord politic pe șase luni între partide, inclusiv cu PSD, pentru susținerea unui guvern minoritar care să își asume răspunderea pe proiecte de reformă din PNRR rămase neaprobate până acum, conform unui material anterior al publicației, News . [...]
Un vot de învestitură care ar depinde de AUR ar schimba aritmetica puterii în Parlament , pentru că ar transforma sprijinul punctual de la moțiunea de cenzură într-o majoritate politică asumată între PSD și AUR, susține fostul președinte PNL Valeriu Stoica , citat de Mediafax . Stoica a declarat la Digi24 că alianța PSD–AUR de la moțiunea de cenzură a fost „conjuncturală”, dar că situația „s-ar schimba radical” dacă cele două partide ar repeta votul la învestirea Guvernului condus de Veștea. În această ipoteză, spune el, colaborarea nu ar mai putea fi prezentată ca un aranjament de moment. Ce ar însemna, în termeni politici, voturile AUR pentru Guvernul Veștea Fostul lider liberal afirmă că, dacă PSD ar accepta ca Guvernul Veștea să treacă cu sprijinul AUR, „din acel moment, alianța dintre cele două partide nu ar mai fi conjuncturală”, ci ar echivala cu „oficializarea” unei alianțe în Parlament, adică o majoritate PSD–AUR. În varianta în care PSD ar rămâne consecvent propriilor declarații și nu ar accepta învestirea cu voturile AUR, Stoica susține că Guvernul Veștea nu ar trece în Parlament. Miza de reglementare: responsabilitatea președintelui în desemnarea premierului Întrebat despre legătura cu președintele Nicușor Dan , Stoica a invocat declarații recente ale șefului statului, potrivit cărora formarea guvernului ar fi responsabilitatea exclusivă a premierului desemnat. Stoica contestă parțial această poziție și argumentează că premierul nominalizat „poartă, totuși, amprenta” președintelui care l-a numit. În consecință, dacă guvernul ar fi votat cu sprijinul AUR, Stoica spune că responsabilitatea politică „s-ar reflecta și asupra președintelui”, mai ales în situații în care desemnarea premierului se face fără consultarea partidului propriu sau a celorlalte formațiuni. Ce soluție indică Stoica pentru deblocaj Ca ieșire din blocaj, Stoica menționează propunerea lui Ilie Bolojan: relansarea consultărilor politice cu toate partidele, urmată de una dintre două formule de guvern minoritar: guvern minoritar PSD; guvern minoritar PNL–USR–UDMR. În ambele scenarii, Stoica indică necesitatea unui acord politic „de cel puțin șase luni”. [...]
Disputa din PNL riscă să ajungă în instanță , după ce grupul intern etichetat drept „sudiști” susține că ultimatumul de demisie și eventualele excluderi decise în partid nu ar produce efecte, invocând suspendarea unor hotărâri și lipsa unei baze statutare, potrivit Euronews . Miza este una de reglementare internă și legalitate: „disidenții” afirmă că sancționarea pe baza deciziilor BPN nr. 22 și nr. 25 (adoptate pe 15 iunie) ar însemna sfidarea unei hotărâri a Tribunalului Ilfov , pe care o descriu drept „executorie de drept”. În interpretarea lor, dacă acele decizii sunt suspendate, excluderile întemeiate pe ele „nu pot produce niciun efect”. Cine sunt vizații și care este termenul-limită Conform informațiilor citate, pe „lista neagră” se află cinci lideri liberali: Adrian Veștea Hubert Thuma Rareș Bogdan Alina Gorghiu Lucian Bode În Congres, celor cinci li s-a cerut să demisioneze din calitatea de membri PNL până pe 22 iunie, ora 12:00. Argumentul procedural: „mecanismul nu există în statut” Sursele citate susțin că procedura folosită pentru a ajunge la excluderi nu ar fi prevăzută în statut și că „niciun for nu poate «mandata» alt for să dispună excluderea”. În plus, ei invocă principiile de procedură internă: sancțiunile ar trebui să fie graduale și să includă dreptul la apărare, audiere și cale de atac, ceea ce ar face neconform un ultimatum colectiv de câteva ore. Deși noul statut al PNL a fost ratificat pe 21 iunie în Congres, aceiași liberali susțin că acesta „nu remediază caracterul nelegal și nestatutar al hotărârii” și că, oricum, nu poate fi aplicat retroactiv unor „pretinse fapte anterioare”, invocând principiul neretroactivității. Ei mai afirmă că procedura congresului extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul statut era deja în vigoare, un „viciu” care ar face întreaga procedură „susceptibilă de a fi anulată în instanță”. Critici politice la adresa conducerii: poziția lui Ionuț Stroe Deputatul PNL Ionuț Stroe, prezentat ca parte a grupului care îl susține pe Adrian Veștea, a criticat deciziile Congresului și a spus că nu își va da demisia din partid. „Să demisionez din PNL? Nu, niciodată. Sunt membru din 2001 și nu voi face acest gest chiar dacă acest lucru comportă anumite riscuri (...) oamenii așteaptă ca țara să fie guvernată, ca instituțiile să funcționeze, ca veniturile să nu fie afectate, ca economia să meargă.” „Să validez o adunare care nu face nimic altceva decât să subordoneze un întreg partid voințai unui singur om, Ilie Bolojan, este poate cel mai nedemocratic gest sau procedură prin care a trecut PNL în ultimii ani.” Context: schimbări de statut și noua conducere La Congresul extraordinar , PNL a aprobat modificări de statut, inclusiv reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul și înființarea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere. Ilie Bolojan a fost votat președinte, iar echipa de conducere include, între alții, pe Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de o listă de vicepreședinți. Moțiunea cu care Bolojan a candidat s-a numit „Modernizare cu Rădăcini”. Pentru partid, următorul test imediat este termenul de 22 iunie, ora 12:00, însă, dacă argumentele privind suspendarea deciziilor și procedura statutară vor fi împinse mai departe, conflictul se poate muta rapid din forurile interne în instanță. [...]
Ilie Bolojan spune că a menținut colaborarea instituțională cu președintele Nicușor Dan , în pofida tensiunilor politice din jurul desemnării lui Adrian Veștea , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care relația dintre PNL și președinte a fost pusă sub presiune de decizii recente, cu efect direct asupra stabilității guvernării. Premierul interimar afirmă că, personal, nu l-a atacat „nici de la tribună, nici de aici” pe șeful statului, dar a criticat decizia de a-l nominaliza pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea PNL, pe care a numit-o un gest „lipsit de fairplay”. „Am căutat în toată această perioadă să am o relație corectă și nu am avut probleme de a nu colabora.” Unde spune Bolojan că a funcționat cooperarea Guvern–Președinție Bolojan susține că, dincolo de disputa politică, echipele celor două instituții au lucrat împreună și „deciziile s-au luat fără probleme” în domenii care cer coordonare între Palatul Victoria și Cotroceni, între care: politica externă; relațiile cu Comisia Europeană; apărarea, unde „erau componente amestecate între Guvern și președinție”. Miza politică: tensiuni interne în PNL În intervenția la Digi24, liderul PNL leagă criticile sale de efectele interne ale nominalizării lui Veștea, spunând că decizia a „creat tensiuni în interiorul Partidului Național Liberal” și că partidul nu „fuge” de această realitate. În lipsa altor detalii în material despre pașii următori, poziționarea lui Bolojan indică o încercare de a separa conflictul politic de funcționarea cooperării instituționale, într-un moment în care deciziile privind formarea guvernului rămân un punct sensibil pentru PNL. [...]
