Știri
Știri din categoria Politică
Disputa pe împărțirea funcțiilor din coaliție revine în prim-plan, după ce UDMR a fost acuzat indirect că și-ar condiționa sprijinul politic de preluarea conducerii ANRP. Kelemen Hunor respinge această interpretare și spune, într-o intervenție de miercuri citată de Antena 3, că șefia Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a revenit UDMR încă din septembrie 2025, în cadrul negocierilor pe „algoritm” pentru posturi, nu ca rezultat al unor discuții recente cu PNL.
Hunor afirmă că, la momentul împărțirii funcțiilor, ANRP „a rămas pe listă” deoarece nu ar fi fost dorită de ceilalți parteneri de coaliție (PNL, PSD, USR), iar UDMR ar fi făcut nominalizarea târziu, „cu greu” găsind o persoană pentru post.
Pe 4 iunie, Cristina Florentina Stanca a fost eliberată din funcția de președinte al ANRP, iar în locul ei a fost numită Lorincz Helga, din partea UDMR.
Liderul UDMR susține că întâlnirile recente cu Ilie Bolojan (PNL) și Dominic Fritz (USR) au vizat scenariile de guvernare, nu „oferte” sau trocuri pe funcții. În declarațiile sale, Hunor neagă explicit că Bolojan sau Sorin Grindeanu (PSD) i-ar fi oferit ceva pentru susținere.
„Sunteți într-o eroare totală, dacă credeți că aceste discuții sunt în sensul de a oferi ceva, nu așa se discută. Nu ne-a oferit nimic. Bolojan nu ne-a oferit nimic. Grindeanu nu ne-a oferit nimic.”
Kelemen Hunor afirmă că, în discuțiile politice, sunt luate în calcul „două-trei variante de guvern”, iar una dintre ele ar fi un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. El mai indică și varianta unui guvern minoritar PSD, dar spune că prima opțiune a UDMR ar rămâne refacerea coaliției, cu mai multă „flexibilitate” între parteneri, pentru a asigura continuitatea până în 2027.
În același context, Hunor afirmă că UDMR ar vota un guvern minoritar PSD cu premier PSD și un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar „nu cu Ilie Bolojan premier”. Totodată, liderul UDMR exclude un sprijin al AUR ca soluție de guvernare, în cazul în care PSD nu ar susține o formulă cu PNL, USR și UDMR.
Chiar dacă Hunor prezintă preluarea ANRP ca o decizie mai veche, episodul arată cât de repede pot deveni funcțiile din instituții-cheie muniție în negocierile pentru majorități și formule de guvern. În condițiile în care UDMR vorbește deschis despre guverne minoritare și despre necesitatea unui acord politic pentru susținere parlamentară, tema „împărțelii” riscă să reapară ori de câte ori se schimbă echilibrul din coaliție sau se apropie un vot de învestitură.
Recomandate
UDMR își retrage sprijinul parlamentar pentru învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica votului și crește presiunea pentru o formulă de guvernare alternativă sau renegociată, potrivit Biziday . Liderii UDMR s-au reunit miercuri, la o zi după ce deciseseră să nu intre în Guvernul Veștea, și au stabilit acum că nici nu îl vor vota. Parlamentarii Uniunii vor ieși din sală în momentul votului de învestitură. Kelemen Hunor a spus că decizia a fost luată „cu o singură abținere” și că au fost discutate trei opțiuni de comportament la vot: prezență fără vot, vot împotrivă sau absență din sală. Varianta aleasă este ieșirea din sală. Ce formule de guvern ar accepta UDMR Hunor a indicat trei scenarii pe care UDMR le-ar putea susține: învestirea unui guvern minoritar PSD; învestirea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar fără Ilie Bolojan premier; refacerea coaliției de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR. În același context, liderul UDMR a afirmat că și Guvernul Veștea ar fi tot un guvern minoritar și a susținut că AUR nu ar urma să sprijine „toate proiectele”. Hunor a precizat că a discutat aceste variante cu Ilie Bolojan și cu Dominic Fritz . [...]
USR avertizează că susținerea „la bucată” a Guvernului Veștea ar împinge costurile politice în nota de plată a contribuabililor , în condițiile în care premierul desemnat caută voturi pentru o majoritate fragilă, potrivit Stirile Pro TV . Dominic Fritz susține că un astfel de guvern ar fi „nu prea funcțional”, dar „cu siguranță foarte scump”, din cauza negocierilor cu parlamentari neafiliați. Liderul USR compară scenariul cu produsele de pe Temu și afirmă că, dacă Executivul ar trece, ar depinde de „peste 100 de independenți neafiliați”, pe care îi numește „orfani ai Parlamentului”. În interpretarea sa, aceștia ar putea deveni o rezervă de voturi într-un Parlament fără o majoritate clară, iar sprijinul lor ar fi obținut prin metode care ar implica costuri pentru societate. „Dacă cumva se întâmplă o minune și într-adevăr ar trece acest guvern, chiar ar fi un guvern de pe Temu, nu prea funcțional, dar cu siguranță foarte scump, pentru că trebuie să ne fie clar că acești peste 100 de independenți neafiliați, toți acești orfani ai Parlamentului, de fapt, vor fi cumpărați la bucată și asta va costa scump în primul rând pe români. Și de aceea noi credem că este un experiment periculos, ce nu trebuie făcut.” Alternativa USR: guvern minoritar USR–PNL–UDMR În paralel cu respingerea Guvernului Veștea, Fritz spune că USR propune o formulă de guvern minoritar împreună cu PNL și UDMR. El afirmă că a avut o întâlnire privată cu Ilie Bolojan (PNL) și Kelemen Hunor (UDMR), fără să ofere detalii, dar cu mesajul că „orice formă majoritară” ar fi, în acest moment, „iluzorie”. „Orice formă majoritară cred că vedem acuma este iluzorie și tocmai de aceea cred că trebuie să ne obișnuim cu ideea unui guvern minoritar. Și cred că USR, PNL și UDMR ar putea forma un astfel de guvern.” Întrebat dacă o astfel de formulă ar presupune ca președintele Nicușor Dan să le dea „mână liberă” celor trei partide, Fritz a spus că USR este disponibil să guverneze, dar că decizia nu depinde doar de partid. Contextul negocierilor: căutarea unei majorități stabile În același context, Știrile Pro TV notează că premierul desemnat Adrian Veștea încearcă să strângă o majoritate stabilă în Parlament, inclusiv prin negocieri care îl implică și pe liderul PSD Marian Neacșu. Relația cu PSD: „nu” la o nouă majoritate comună Fritz respinge posibilitatea unui nou acord de guvernare cu PSD, invocând faptul că social-democrații au votat alături de AUR împotriva guvernului anterior. Întrebat dacă o eventuală schimbare a conducerii PSD ar modifica poziția USR, liderul partidului nu a dat un răspuns ferm, spunând că o astfel de ipoteză ar urma să fie analizată dacă devine relevantă. Miza imediată rămâne aritmetica parlamentară: dacă Guvernul Veștea nu găsește o majoritate predictibilă, presiunea se mută pe scenarii alternative — inclusiv un guvern minoritar — care ar trebui să funcționeze cu sprijin punctual în Parlament. [...]
Riscul unui guvern minoritar prelungește blocajul decizional, cu efect direct asupra bugetului și angajamentelor externe , în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea nu pare să poată strânge voturile necesare pentru învestire, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În scenariul descris, după retragerea UDMR din discuțiile pentru guvernare, „grupul proeuropean” ar rămâne, practic, cu PSD și grupul minorităților, adunând 144 de voturi, adică 62% din cele necesare pentru învestirea cabinetului. Restul ar urma să vină de la partidele extremiste S.O.S. și POT, în condițiile în care AUR a anunțat că nu susține guvernul Veștea. Chiar și cu aceste voturi, calculele prezentate indică un plafon de 208 voturi, sub pragul de 233, ceea ce ar lăsa un deficit de cel puțin 25 de voturi. O posibilă sursă de voturi ar fi PNL, însă situația internă din partid complică ecuația. Analiza notează că aproximativ 20% dintre liderii PNL s-ar fi poziționat împotriva lui Ilie Bolojan , ceea ce ar putea însemna „în jur de 15 voturi” pentru Veștea (20% din cei 76 de parlamentari PNL). În plus, dacă ar exista și voturi de la UDMR, s-ar putea ajunge la o majoritate „pe muchie de cuțit”, dar cu un guvern care ar funcționa, în practică, ca unul PSD, deoarece este „greu de crezut” că partidele extremiste și antieuropene ar primi portofolii ministeriale. Ce urmează dacă Veștea nu trece: două variante de guvern minoritar Dacă guvernul Veștea nu obține votul Parlamentului, partidele iau în calcul două formule de guvern minoritar: un guvern minoritar PSD, cu Sorin Grindeanu premier; un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Alexandru Nazare premier. Publicația arată însă că ambele variante vin cu constrângeri politice majore: pentru un guvern Grindeanu, PNL și USR ar trebui să facă „pași serioși înapoi”, iar UDMR l-ar accepta; în același timp, refacerea coaliției ar fi „imposibilă acum”, iar în PNL există „patru rezoluții” care interzic participarea la un guvern cu PSD, în timp ce conducerea USR a respins, la rândul ei, colaborarea la guvernare cu social-democrații. De ce contează economic: guvernele minoritare încetinesc decizia Miza depășește aritmetica parlamentară. Analiza punctează că guvernele minoritare sunt, structural, mai lente, pentru că trebuie să negocieze „punctual” în Parlament fiecare proiect. Totuși, ele sunt preferabile unui executiv cu prim-ministru demis și miniștri interimari, care nu poate emite ordonanțe de urgență și nici nu are dreptul de a iniția proiecte legislative sau de a-și asuma angajamente externe majore. Presiunea din PNL: vot secret, sancțiuni anunțate În PNL, tabăra fidelă lui Ilie Bolojan (estimata la circa 80% din liderii partidului) ar urmări excluderea lui Adrian Veștea, după ce acesta a refuzat să renunțe la mandatul încredințat de președintele Nicușor Dan pentru formarea guvernului. Potrivit analizei, un congres extraordinar ar putea decide excluderea duminică, iar conducerea partidului a anunțat că și parlamentarii care votează guvernul Veștea vor fi excluși. Ilie Bolojan a cerut reluarea consultărilor pentru a se ajunge la o soluție de guvernare susținută „într-o manieră transparentă”, inclusiv varianta unui guvern minoritar, pe baza unui „pact național” care să țină cont de situația politică, bugetară și economică: „Considerăm că în perioada următoare, dată fiind situaţia în care ne găsim, dată fiind pulverizarea politică în Parlament, se impun consultări şi solicitarea PNL este către preşedintele României să reia consultările cu partidele politice în aşa fel încât să se degaje o soluţie pentru a avea un guvern care este susţinut într-o manieră transparentă, inclusiv un guvern minoritar, dacă va fi cazul, în aşa fel încât să existe responsabili, să existe susţinere pe baza unui pact naţional care să aibă în vedere situaţia politică în care se găseşte România, situaţia bugetară şi cea economică. În zilele următoare vom avea discuţii cu partenerii politici pentru a clarifica aceste aspecte”. [...]
Adrian Veștea mizează pe o majoritate la limită de 233 de voturi pentru învestirea Guvernului , potrivit informațiilor publicate de Adevărul . Calculul se bazează pe un amestec de susținere din mai multe grupuri parlamentare, în condițiile în care partide importante au anunțat că nu vor vota Cabinetul. Conform surselor citate, Veștea nu intenționează să se retragă și speră să strângă cel puțin 25 de voturi din PNL, cele 15 voturi ale SOS și toate voturile de la PSD, PACE, UPR, minorități și neafiliați. În această formulă, totalul ar ajunge „fix” la 233 de voturi, pragul necesar pentru învestire. În plus, aceleași surse susțin că ar mai putea veni 2-3 voturi din AUR și „poate chiar” din UDMR , deși ambele formațiuni au anunțat public că nu vor susține guvernul. Întâlnirea de la Cotroceni și presiunea calendarului În acest context, premierul desemnat a mers marți după-amiază, 16 iunie, la Palatul Cotroceni pentru o discuție cu președintele Nicușor Dan, pe fondul îndoielilor că poate aduna cele 233 de voturi necesare, potrivit surselor politice citate de publicație. În jurul orei 14:45 a fost convocat la Cotroceni și Sorin Grindeanu , președintele PSD. Articolul notează că, după deciziile USR și PNL de a nu vota Guvernul Veștea, și UDMR a anunțat că nu vrea să susțină Cabinetul. Scenariul alternativ: alt premier sau guvern minoritar Potrivit surselor politice citate, planul PNL–USR–UDMR ar fi ca liderii celor trei partide să îi ceară președintelui fie desemnarea lui Sorin Grindeanu ca premier, fie acceptarea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Alexandru Nazare sau Mircea Abrudean premier, sprijinit de PSD din opoziție. Separat, Ilie Bolojan i-a cerut președintelui Nicușor Dan să convoace noi consultări pentru identificarea unei soluții de guvernare susținute „într-o manieră transparentă”, inclusiv varianta unui guvern minoritar. De ce UDMR refuză susținerea UDMR respinge actuala formulă politică, argumentând că nu există o majoritate stabilă în Parlament. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a transmis: „Nu vedem cum s-ar putea construi o majoritate transparentă și stabilă în Parlament pentru sprijinul guvernului Veștea”. La rândul său, Kelemen Hunor a afirmat că nu au fost stabilite condițiile pentru ca UDMR să participe la negocierile de formare a guvernului și că soluția ar trebui să rezulte dintr-un dialog care să ducă fie la un guvern majoritar, fie la un guvern minoritar susținut în condiții clare. [...]
Schimbarea de premier desemnat mută accentul pe „majoritate solidă” în Parlament , după ce Eugen Tomac spune că a renunțat când a devenit evident că nu poate strânge voturile necesare, deși susține că sâmbătă avea „peste 200 de voturi”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: desemnarea unui candidat care poate transforma negocierile politice într-un vot de învestitură, într-un context în care blocajul se prelungește. Tomac afirmă că, deși a prezentat programul de guvernare cu o zi înainte ca președintele Nicușor Dan să anunțe desemnarea lui Adrian Veștea , lua în calcul inclusiv varianta de a nu trece de votul parlamentarilor. În relatarea sa, punctul de ruptură a fost lipsa de flexibilitate a PNL și USR față de „oferta ultimă” pe care ar fi făcut-o: discutarea fiecărui membru propus pentru lista de miniștri. De ce s-a blocat formula Tomac, în versiunea lui Fostul premier desemnat spune că a mers pe varianta unui cabinet cu membri „apolitici” (fără afiliere politică), pe care o prezintă ca parte a înțelegerii inițiale, și că nu a acceptat „compromisuri” de ultim moment, inclusiv schimbarea componenței cu miniștri politici. În același timp, indică presiunea UDMR, care ar fi insistat că nu poate susține un cabinet din care nu face parte. În acest cadru, Tomac susține că a evaluat două scenarii: să meargă în Parlament cu toate partidele împotrivă sau să depună mandatul dacă șansele devin prea mici. El afirmă că, atunci când a decis că trebuie să meargă în Parlament, „îi lipseau doar câteva voturi”, iar „în cursul zilei de sâmbătă” ar fi avut „peste 200 de voturi”. Discuția cu președintele și criteriul „majorității solide” Tomac spune că a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan, care i-ar fi explicat „reținerile” legate de traseul asumat și că o soluție „mai bună” ar fi un lider politic ce poate forma o majoritate solidă, reflectată și în Parlament. „Am înțeles rațiunea pentru care consideră că un lider politic care are capacitatea de a forma o majoritate solidă, care să reflecte acest suport și în Parlament, poate fi o soluție mai bună.” Întrebat cine i-a cerut să se retragă, Tomac afirmă că a luat decizia după ce a constatat că perspectiva de a trece cabinetul propus „își pierde șansele”, adăugând că spera ca PNL să permită un vot „cum consideră” fiecărui parlamentar, pentru a ieși din blocaj. Când a aflat că va fi înlocuit și cum a decis retragerea Tomac susține că a aflat despre opțiunea Adrian Veștea „sâmbătă seara”. El mai spune că președintele nu i-ar fi cerut explicit „să facă un pas în spate”, ci că a fost o „evaluare” a perspectivelor, iar când a concluzionat că numărul de voturi nu îi mai dă „nicio șansă”, a decis să depună mandatul și l-a informat pe șeful statului. Totodată, afirmă că nu i-a informat pe liderii partidelor cu care negociase despre decizia de a renunța, motivând că a fost decizia sa și că a considerat „cea mai potrivită soluție” să nu mai meargă spre Parlament. [...]
AUR exclude votul pentru Guvernul Veștea și leagă criza de scenariul anticipatelor , poziționare care complică și mai mult ecuația parlamentară în condițiile în care PNL și UDMR au anunțat deja că nu susțin Executivul. Declarațiile au fost făcute de prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu , potrivit HotNews . Dan Dungaciu a spus la Digi24 că AUR nu va vota Guvernul Adrian Veștea și „niciun alt Executiv” din care partidul nu face parte, susținând că formațiunea nu a participat la negocieri deoarece „nu ne-a căutat nimeni”. În același context, Dungaciu a indicat că AUR ar prefera alegeri anticipate și a argumentat că actualul blocaj politic ar împinge în această direcție. El a legat însă anticipatele de rolul președintelui în declanșarea procedurii și a sugerat că nu pot fi urmărite simultan două obiective politice majore. „Tot blocajul ăsta duce către alegeri anticipate și n-am vrea să perturbăm procesul.” Majorități tot mai greu de strâns pentru Veștea Pe lângă refuzul AUR, Guvernul Veștea se confruntă cu lipsa sprijinului a două formațiuni care pot înclina decisiv votul din Parlament: PNL a decis că nu susține Guvernul Adrian Veștea și i-a cerut premierului desemnat să își depună mandatul, potrivit HotNews . Veștea a respins solicitarea, conform HotNews . UDMR a decis să recomande parlamentarilor să nu voteze Guvernul Veștea, potrivit HotNews . Ce urmează În lipsa unor repoziționări rapide, declarațiile AUR și deciziile PNL și UDMR reduc spațiul de manevră pentru obținerea unei majorități. În paralel, discuțiile politice continuă, iar evoluțiile sunt urmărite în format live de HotNews . [...]
