Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump susține că războiul cu Iran nu i-a arătat limitele puterii, deși admite că a încheiat conflictul cu un acord mai restrâns pentru a evita un șoc petrolier și riscul unei depresii economice globale, potrivit unui interviu acordat pentru „The Axios Show”, citat de Axios.
În interviu, Trump respinge ideea că experiența războiului ar fi „umilit” sau ar fi demonstrat limitele capacității sale de a-și impune voința. Întrebat ce a învățat despre limitele puterii sale, el a răspuns:
„Nu există limite.”
Dincolo de retorica despre forță, Trump spune că a negociat un „memorandum of understanding” (un memorandum de înțelegere, adică un acord-cadru fără forma unui tratat complet) tocmai pentru a împiedica escaladarea într-o criză economică globală. El a intrat în război cerând „capitulare necondiționată”, dar l-a încheiat cu un acord limitat.
Trump afirmă că alternativa ar fi putut include închiderea Strâmtorii Hormuz și o întrerupere prelungită a livrărilor de petrol, cu efecte în lanț asupra economiei mondiale. În discuția despre criticii săi „șoimi” (voci care cer o linie mai dură), el a spus că o continuare a bombardamentelor ar fi menținut strâmtoarea închisă și ar fi dus la lipsa petrolului „luni de zile”, adăugând:
„Acesta este genul de lucru care ar putea provoca o depresie mondială.”
Trump susține că SUA „i-au învins total militar” și merge până la a afirma că memorandum-ul „probabil este capitulare necondiționată”. În aceeași logică, el prezintă războiul ca pe o demonstrație a forței militare americane, invocând o blocadă navală despre care spune că a împiedicat trecerea navelor.
Axios notează, citând o sursă familiarizată cu modul de gândire al lui Trump, că acesta și-ar fi exprimat în privat îngrijorarea că rezervele globale de petrol „începuseră să se epuizeze”, iar menținerea închiderii strâmtorii ar fi putut declanșa un șoc petrolier global.
Publicația concluzionează că aceste riscuri ajută la explicarea deciziei lui Trump de a accepta „înțelegerea pe care o putea obține”, în locul uneia maximaliste, așa cum promisese înainte de război. Chiar și așa, mesajul politic pe care insistă este că războiul i-ar fi confirmat „amploarea” puterii, nu limitele ei.
Recomandate
Donald Trump a extins accesul la motorina scutită de taxe , o măsură care ar reduce cu circa 10% costurile de alimentare pentru aproape toți transportatorii și chiar pentru posesorii de vehicule off-road, potrivit Biziday . Decizia vine pe fondul scumpirii accelerate a motorinei și al presiunii politice înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie, dar ridică semne de întrebare privind efectul asupra agricultorilor, principalii beneficiari tradiționali ai acestui tip de carburant. Ordinul executiv a fost semnat luni și a fost prezentat de președintele american într-un miting electoral din Nebraska , stat agricol afectat puternic de dublarea prețului motorinei de la începutul războiului din Iran. Trump a sugerat că măsura ar trebui să fie temporară, în contextul în care bugetul federal se confruntă cu datorie la nivel record, deficit de peste 6% și dobânzi în creștere la finanțarea acestuia. De ce contează: motorina scumpă se vede în prețurile din economie Deși 75% dintre vehiculele de pasageri din SUA folosesc benzină, motorina este esențială pentru transportul de mărfuri și agricultură. Scumpirea ei a pus presiune pe prețuri în general și pe cele ale alimentelor în special, notează Reuters . Potrivit aceleiași surse, prețul motorinei a atins un nivel record luna trecută, devenind un risc politic pentru Trump înaintea scrutinului din noiembrie. Riscuri și efecte secundare: competiție pentru motorina „agricolă” Extinderea accesului la motorina destinată agriculturii către proprietarii de SUV-uri și camionete ar putea dilua avantajul fiscal acordat inițial fermierilor. Biziday arată că nu este clar dacă măsura nu îi va afecta în final chiar pe agricultori, printr-o posibilă creștere a cererii pentru acest tip de carburant. Context politic și de piață Reuters mai arată că popularitatea lui Trump a scăzut, inclusiv în rândul votanților latino, iar rata generală de aprobare a ajuns la 32%. În acest context, partidul său riscă să piardă controlul asupra ambelor camere ale Congresului, unde are în prezent o majoritate strânsă. Separat, țările G7 au anunțat săptămâna trecută eliberarea a 100 de milioane de barili de motorină, după ce Trump a amenințat că va restricționa exporturile, potrivit Reuters. [...]
Publicarea unei „stenograme” contestate de George Simion mută disputa din platou în zona DNA , cu implicații de reglementare privind scurgerile din dosare penale și presiunea publică asupra anchetelor, potrivit HotNews . Liderul AUR spune că documentul prezentat în aceeași zi la Realitatea Plus este „fals, inventat” și anunță că va sesiza Direcția Națională Anticorupție pentru ca procurorii să confirme sau să infirme autenticitatea înregistrării. Publicarea vine după un conflict verbal în direct între Simion și realizatoarea Anca Alexandrescu , în timpul unei emisiuni la Realitatea Plus. Simion afirmă că este acuzat la Realitatea Plus că s-ar fi întâlnit cu omul de afaceri Fănel Bogos sub pretextul unor stenograme „scurse” din dosarul de corupție al acestuia și susține că nu s-a întâlnit niciodată cu Bogos. În emisiune, realizatorul Laurențiu Botin a prezentat „presupuse stenograme” din dosarul lui Bogos, în care apare și numele liderului AUR, iar Simion spune că i-a transmis un drept la replică. Miza: autenticitatea documentului și posibile scurgeri dintr-un dosar în urmărire penală Într-o postare ulterioară emisiunii, Simion susține că a aflat despre existența unor astfel de stenograme de la patronul Realitatea Plus, Maricel Păcuraru, „în urmă cu trei-patru luni”. El ridică explicit problema modului în care respectivele documente ar fi ajuns în afara anchetei, menționând că dosarul ar fi în faza de urmărire penală. „Nu pot înțelege nici cum să fi intrat în posesia lui Păcuraru aceste stenograme dintr-un dosar aflat în faza de urmărire penală.” Simion mai spune că va trimite „în zilele ce urmează” o adresă oficială către DNA, cerând confirmarea sau infirmarea înregistrărilor și invocând „dezinformare” și „presiune” asupra sa. Ce conține „stenograma” publicată de Simion și de ce o contestă Documentul publicat pe site-ul lui Simion este prezentat ca o discuție între mai multe persoane, inclusiv Fănel Bogos și George Simion, cu referiri la întâlniri, bani, campanie și „protecție” față de controale. Simion susține însă că textul este „fals” și că Realitatea Plus îl prezintă ca autentic. În timpul intervenției în direct, Anca Alexandrescu l-a întrebat pe Simion dacă AUR ar fi primit pui sau ouă de la Bogos în campania electorală sau în perioada inundațiilor din Suceava. Simion a calificat situația drept o „operațiune de denigrare” și a acuzat postul că desfășoară o campanie împotriva AUR; schimbul de replici a devenit tensionat, iar Simion i s-a adresat realizatoarei cu „doamna procuror”. Context: declarațiile anterioare și dosarul Bogos la DNA Cu două zile înainte, Simion a discutat la TVR 1 despre presupusele interceptări, după ce senatorul Ninel Peia (PACE) afirmase că numele liderului AUR apare în interceptări din dosarul Bogos. Simion a spus, citat de News.ro, că nu crede că a fost surprins în astfel de interceptări și a sugerat că informația ar fi circulat de la „un patron de televiziune”. Tot în materialul HotNews se arată că premierul interimar Ilie Bolojan a fost audiat ca martor la DNA Iași în dosarul lui Fănel Bogos, iar europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a fost audiat ulterior. Potrivit informațiilor prezentate, Bogos este acuzat de DNA că ar fi plătit 1,5 milioane de euro pentru a-l schimba din funcție pe șeful Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui, iar în dosar este urmărită penal și Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului. În acest moment, din datele prezentate, autenticitatea „stenogramei” rămâne o afirmație contestată public de Simion, iar pasul următor anunțat de acesta este sesizarea DNA pentru verificarea documentului. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu spune că partidele cu care a negociat acceptă menținerea țintei fiscal-bugetare asumate de România , un semnal relevant pentru predictibilitatea politicilor economice în perioada formării noului guvern, potrivit HotNews . Niculescu a încheiat joi prima rundă de discuții cu PSD, PNL și UDMR, de la care încearcă să obțină sprijin pentru votul de învestire din Parlament. În același timp, pozițiile privind participarea efectivă la guvernare rămân divergente: PSD a cerut ca PNL și UDMR să intre în guvern pentru a vota, în timp ce PNL și UDMR s-au declarat dispuse, în anumite condiții, să susțină învestirea cu voturi, dar fără a trimite miniștri în viitorul cabinet. Într-o postare pe Facebook , Niculescu a descris discuțiile drept „bune și foarte concrete” și a indicat temele abordate: sănătate, agricultură, administrație locală și „dureroasele inegalități sociale din România”. „Am remarcat un lucru important pentru stabilitatea țării: toate sunt de acord că trebuie să ne înscriem în coordonatele fiscal-economice pe care România și le-a asumat” Ce urmează: programul de guvernare și consultări cu USR și minoritățile Următorul pas, potrivit premierului desemnat, este armonizarea propunerilor venite de la partide într-un program de guvernare, pe baza ideilor pe care le consideră aplicabile. Luni, Niculescu va continua consultările cu USR și cu grupul minorităților naționale. Contextul primei zile de negocieri este detaliat într-un material anterior al publicației, disponibil aici . Postarea la care face referire HotNews este publicată pe Facebook, la acest link . [...]
PSD împinge viitorul guvern spre o „radiografie” fiscală în Parlament , pe fondul unor avertismente privind bani neplătiți pe PNRR și riscul unei creșteri economice sub așteptări, potrivit HotNews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că i-a recomandat premierului desemnat Luca Niculescu să prezinte „situația fiscală la zi” în Parlament, în primele două-trei săptămâni după o eventuală învestire. Într-un interviu difuzat de Antena 3 , Grindeanu a susținut că demersul ar trebui făcut „indiferent dacă PSD va face parte din Guvern sau nu”, argumentând că „românii trebuie să știe în ce situație exactă ne aflăm”. „Indiferent dacă PSD va face parte din Guvern sau nu, i-am recomandat ca în primele două-trei săptămâni, după învestire, să vină în fața Parlamentului și să prezinte situația fiscală la zi.” De ce contează: presiune pentru transparență bugetară și rectificare Întrebat ce calificativ ar da situației economice a României, liderul PSD a răspuns: „îngrijorător”. În sprijinul afirmației, el a invocat o declarație a Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), potrivit căreia constructorii ar fi executat lucrări de circa 6 miliarde de euro prin PNRR, dar ar fi încasat până acum aproximativ 3,1 miliarde de euro. Grindeanu a cuantificat diferența la „15-16 miliarde de lei” care „nu sunt prinse” și a adăugat că, la o rectificare bugetară pe care o consideră „absolut obligatorie pentru funcționarea statului”, ar mai fi nevoie, în estimarea sa, de „10-12 miliarde” de lei, cu referire la domenii precum spitale, sănătate și administrație. Un alt element invocat de liderul PSD este diferența dintre ipoteza de creștere economică pe care ar fi fost construit bugetul pe 2026 (1,2%) și estimările Băncii Mondiale menționate de el (-0,7%). În acest context, Grindeanu a cerut ca Guvernul să explice „transparent” în Parlament „în ce situație a luat România”. Cu cine ar vrea PSD la guvernare și ce exclude Grindeanu a spus că apelul său către partide „să intre activ” în guvernul Luca Niculescu se referă la „toți ceilalți” în afară de USR și AUR, despre care afirmă că „spun că vor anticipate, nimic altceva”. În paralel, premierul desemnat Luca Niculescu a început negocierile cu partidele din fosta coaliție. După discuția cu acesta, Ilie Bolojan a declarat că PNL nu va intra într-un guvern alături de PSD, însă ulterior Robert Sighiartău a precizat că liberalii pot lua în calcul să voteze un cabinet care include miniștri social-democrați. Ce urmează Liderul PSD afirmă că nu există „scenariu perfect” pentru vreun partid, dar că ar trebui evitat „scenariul dezastruos pentru România”. În termen scurt, miza practică a mesajului său este ca viitorul executiv să își asume public, în Parlament, o evaluare a situației fiscale și a necesarului de finanțare, înainte ca eventuale măsuri bugetare să fie împinse rapid prin guvern. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu își fixează luni discuțiile pentru majoritate , într-un calendar care devine relevant și pentru deciziile bugetare imediate, potrivit news.ro . Echipa premierului desemnat a anunțat că Niculescu are întâlniri confirmate luni cu USR și cu Grupul parlamentar al minorităților naționale, în cadrul consultărilor pentru conturarea unei majorități parlamentare. Calendarul întâlnirilor de luni Potrivit programului comunicat, discuțiile sunt stabilite astfel: ora 12:00 – întâlnire cu Uniunea Salvați România (USR) , la sediul partidului; ora 14:00 – întâlnire cu Grupul parlamentar al minorităților naționale , la Palatul Parlamentului. Echipa lui Luca Niculescu a precizat că programul urmează să fie completat „în cel mai scurt timp”, în funcție de confirmări. De ce contează: miza bugetară și traiectoria fiscală În paralel cu negocierile politice, Niculescu a indicat deja, după discuția de joi cu PSD, o listă de priorități cu impact direct asupra finanțelor publice: rectificarea bugetară , adoptarea bugetului pe 2027 până la finalul acestui an și respectarea angajamentelor privind traiectoria fiscală , inclusiv printr-o colectare mai bună . Tot joi, premierul desemnat a spus că este prea devreme să precizeze dacă va merge în Parlament cu un guvern tehnocrat sau politic, menționând că intenția este să propună „un guvern competent”. Ce urmează în consultări Conform informațiilor transmise, Luca Niculescu a discutat deja cu PSD și urmează să se întâlnească și cu reprezentanții PNL și UDMR , pe lângă discuțiile programate cu USR și minoritățile. [...]
George Simion susține că se pregătește un guvern PSD „cu Luca Niculescu în față” și afirmă că PNL ar urma să-l voteze, într-un scenariu pe care îl descrie drept un „mare, mare blat”, potrivit Adevărul . Declarațiile vin într-un mesaj video publicat joi și mizează pe ideea unui aranjament politic care ar menține PSD la putere, dar cu un premier care să preia costurile publice ale guvernării. Simion afirmă că „de două luni se coace” acest plan și că social-democrații ar urma să guverneze „în spatele” lui Luca Niculescu, pe care îl numește „marionetă”. În aceeași intervenție, liderul AUR susține că PSD ar evita astfel să-și asume „în totalitate nenorocirile care vin”, plasând în prim-plan un alt nume pentru funcția de premier. Acuzații privind votul PNL și presiuni asupra lui Ilie Bolojan Liderul AUR spune că viitorul guvern ar urma să fie votat și de PNL și îl menționează pe Ilie Bolojan, despre care afirmă că ar fi fost „speriat” după ce „l-au chemat la DNA”. În relatarea sa, Bolojan ar urma să voteze „acest guvern PSD cu marioneta Luca Niculescu”. În textul citat, Adevărul trimite și la un material separat despre faptul că guvernul „ar urma să fie votat și” de PNL, disponibil aici: Adevărul . „Fărâmițarea” AUR și legătura cu cazul Călin Georgescu Simion mai afirmă că AUR ar fi vizat de o operațiune de „fărâmițare” și leagă evoluțiile politice de situația juridică a fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu. El susține că Georgescu ar fi fost arestat, că i s-ar menține arestul încă 30 de zile și că s-ar urmări o condamnare „cu executare”, după care „urmez eu”, în logica prezentată de liderul AUR. Miza invocată: risc de criză de tip Grecia În același mesaj, Simion afirmă că România ar risca să ajungă „în situația Greciei”, vorbind despre o țară „sclava debitorilor externi”. El spune că „mai avem o săptămână până la votarea Guvernului” și că AUR va încerca să împiedice acest deznodământ. Referindu-se la premierul desemnat, Simion îl descrie pe Luca Niculescu drept „omul din partea Parisului” care „va nenoroci România sub un Guvern PSD”. Adevărul include, ca trimitere contextuală, și un material despre condițiile puse de PSD pentru intrarea la guvernare: Adevărul . [...]
