Știri
Știri din categoria Politică
Reducerea consumului cu 200–300 MW în orele de seară din ultimele zile arată că apelurile Guvernului pentru economisirea energiei au avut efect imediat, într-un context de secetă și importuri limitate, potrivit Biziday. Premierul Ilie Bolojan a spus că scăderea este vizibilă în special seara și a mulțumit „românilor, companiilor, instituțiilor” care au răspuns solicitării.
Declarațiile au fost făcute vineri dimineață, la RFI, după ce premierul a cerut repetat populației, firmelor și instituțiilor să-și reducă consumul. Bolojan a precizat că, în afară de ziua cu cele mai ridicate temperaturi („alaltăieri”), „în fiecare zi” s-au înregistrat reduceri.
Premierul a legat explicit economisirea de constrângerile din sistem: „atunci când este secetă” și „capacitatea de a importa este limitată”, „soluția de bază este să reduci consumul la nivelul la care poți asigura producția și la care se adaugă importul”.
Ca ordin de mărime, el a comparat scăderea de 200–300 MW cu un consum „într-o zi normală din anul trecut” de 7.700–8.000 MW.
În aceeași intervenție, Bolojan a vorbit și despre:
Recomandate
Președintele Nicușor Dan își fixează public agenda post-criză politică într-o conferință de presă programată marți seară, 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, potrivit HotNews . Evenimentul începe la ora 19:00 și vizează „provocările ultimelor luni” și „prioritățile pentru perioada următoare”, după cum a transmis șeful statului pe Facebook. Miza conferinței este una de stabilizare și direcție politică, în contextul în care va fi prima apariție de acest tip la Cotroceni după instalarea Guvernului condus de Luca Niculescu . Noul cabinet a fost învestit pe 20 octombrie, după o criză politică declanșată la 5 mai, când Guvernul Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură PSD-AUR. În perioada dintre demitere și învestirea noului guvern, președintele a desemnat patru candidați pentru funcția de prim-ministru, iar al patrulea, Luca Niculescu, a reușit să formeze un guvern alături de PSD, notează publicația. Conferința de presă are loc și pe fondul discuțiilor recente de la București cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Cu o zi înainte, Nicușor Dan a susținut declarații comune cu aceasta, pe teme precum securitatea la Marea Neagră și investițiile din domeniul apărării, conform materialului HotNews . Ulterior, Ursula von der Leyen s-a întâlnit și cu premierul Luca Niculescu, potrivit unei relatări separate a aceleiași publicații, disponibilă aici . [...]
Un conflict intern în PNL ajunge în instanță și riscă să blocheze decizii politice cu efecte economice , după ce senatoarea Nicoleta Pauliuc îl acuză pe liderul partidului, Ilie Bolojan , că încearcă să impună „amenințări și ultimatumuri” pentru retragerea acțiunilor din justiție, potrivit News . Pauliuc spune că nu se lasă „intimidată” de ultimatumul pe care susține că l-ar fi primit: retragerea acțiunilor din instanță sau excluderea din grupurile parlamentare. În mesajul publicat pe Facebook, ea califică un astfel de gest drept „autoritar” și afirmă că, atunci când nu reușește să convingă, președintele partidului ar încerca să-și impună autoritatea prin presiune. Miza: procesele din justiție și disciplina de partid Senatoarea invocă dreptul de acces la justiție, pe care îl leagă de articolul 21 din Constituție, și susține că „loialitatea față de un partid” nu ar trebui să însemne renunțarea la contestarea în instanță a unor decizii pe care le consideră contrare legii sau Statutului PNL. „Loialitatea faţă de un partid nu poate însemna renunţarea la dreptul de a cere dreptate în instanţă. Dacă eu consider că o decizie încalcă legea sau Statutul PNL, am dreptul să o contest. Judecătorii sunt cei care vor stabili cine are dreptate.” În același mesaj, Pauliuc îl întreabă pe Ilie Bolojan de ce ar insista pentru retragerea plângerilor, dacă este convins că cei care au acționat partidul în judecată greșesc. Legătura cu mediul de afaceri: „presiune uriașă asupra firmelor românești” Pauliuc își justifică poziția și printr-o critică la adresa „deciziilor Guvernului Bolojan”, despre care afirmă că „au pus o presiune uriașă asupra firmelor românești”. În acest context, ea spune că a intrat în politică pentru a apăra, între altele, antreprenorii români și că nu a promis „că voi ridica mâna la comandă”. „Am candidat pentru nişte oameni cărora le-am promis că voi apăra pacienţii, familiile şi antreprenorii români. Nu le-am promis că voi ridica mâna la comandă.” Materialul consultat este trunchiat, astfel că nu reiese din textul disponibil ce decizii guvernamentale concrete are în vedere senatoarea și nici care sunt acțiunile exacte din instanță la care face referire. [...]
Conducerea PNL condiționează apartenența la grupurile parlamentare de renunțarea la procesele interne , după ce Ilie Bolojan le-a transmis liberalilor care au contestat în instanță deciziile Congresului că au „două posibilități”: fie își retrag acțiunile, fie nu vor mai face parte din grupurile PNL din Parlament, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: PNL încearcă să își securizeze disciplina de vot în Camera Deputaților și Senat, pe fondul litigiilor care au pus sub semnul întrebării decizii ale partidului și chiar legitimitatea noii conduceri. Disciplină de vot: „poți vota cum dorești, dar nu din interiorul grupului” Bolojan a spus că în conducerea partidului s-a decis „respectarea deciziilor grupurilor parlamentare” la vot, atât la Cameră, cât și la Senat. Argumentul invocat: coerența politică atunci când partidul adoptă o poziționare într-o „problemă strategică importantă” – de la proiecte de investiții la alegeri. În același timp, liderul PNL a insistat că parlamentarii pot vota cum doresc, însă nu în calitate de membri ai grupului parlamentar dacă se abat de la linia stabilită. Ultimatum pentru contestatari: retrag procesele sau ies din grupuri Întrebat despre liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului, Bolojan a afirmat că aceștia trebuie să aleagă între: retragerea proceselor; excluderea din grupurile parlamentare PNL (prin retragerea „mandatului” de a face parte din aceste grupuri). El a prezentat situația drept o chestiune de „claritate, decență și normalitate”. Context juridic: suspendări în instanță și cereri de despăgubiri În iulie, Tribunalul București a dispus suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie, inclusiv a noii conduceri și a modificărilor statutare. Totodată, „aripa Veștea” din PNL a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare de urgență a deciziilor Biroului Politic Național (BPN) prin care au fost convocate Consiliul Național și Congresul, susținând că scopul ar fi fost modificarea statutului și eliminarea membrilor cu opinii divergente. În plus, contestatarii au introdus o acțiune împotriva PNL și a președintelui partidului, cerând antrenarea răspunderii civile delictuale și plata de daune morale: 250.000 lei pentru fiecare reclamant, respectiv 4.000.000 lei în total. Digi24 mai notează că Tribunalul Ilfov a suspendat și două decizii luate luni de BPN, când partidul și-a stabilit poziția privind Cabinetul Veștea. Acțiunea a fost înregistrată de mai mulți membri PNL, între care Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc și Mihai Veștea. [...]
Disputa din PNL escaladează pe tema accesului la justiție , după ce Alina Gorghiu îl acuză pe Ilie Bolojan că ar condiționa apartenența la grupurile parlamentare de retragerea unor acțiuni în instanță, potrivit Antena 3 . Deputata PNL spune că președintele partidului le-a dat „puciștilor” un ultimatum de 10 zile pentru a-și retrage procesele intentate partidului, sub amenințarea excluderii din grupurile parlamentare. Gorghiu califică măsura drept „șantaj” și cere public ca decizia să fie reanalizată, invocând că ar fi „ilegală” și că ar trebui discutată cu specialiști. „Îi solicit public lui Bolojan să reanalizeze această decizie ilegală, să se consulte cu specialiștii și să renunțe la acest șantaj în interiorul PNL.” Miza: disciplina de partid versus dreptul constituțional de a merge în instanță Într-un videoclip postat pe Facebook, Gorghiu afirmă că a ajuns să fie pusă „sub presiunea să renunțe la justiție” și susține că nu își va retrage „nicio sesizare” și „nicio acțiune în instanță” ca urmare a amenințărilor. Ea argumentează că accesul liber la justiție este garantat de Constituție și că nu poate fi condiționat de o decizie internă de partid. Gorghiu mai spune că, de-a lungul carierei sale în PNL, nu a cerut niciodată cuiva să renunțe la un proces pentru a rămâne în partid sau în grupul parlamentar și avertizează că o astfel de practică ar crea un precedent periculos inclusiv pentru alți membri. Poziția lui Bolojan: „disciplină” și „coerența votului” Ilie Bolojan a cerut în Biroul Politic Național ca liberalii care au deschis procese împotriva partidului să își retragă toate acțiunile din instanță. Ulterior, într-o conferință de presă, el a explicat că decizia ar avea legătură cu necesitatea păstrării disciplinei și a coerenței votului în grupurile parlamentare, susținând că un partid trebuie să aibă o poziție unitară în problemele strategice importante. În acest moment, din informațiile prezentate, conflictul rămâne deschis: Gorghiu spune că nu cedează și că își va apăra drepturile „până la capăt”, în timp ce conducerea partidului invocă nevoia de unitate și disciplină internă. [...]
PNL își pregătește fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei, iar Ilie Bolojan indică deja o arhitectură de conducere în care Ludovic Orban ar urma să primească „o poziție de reprezentare importantă” la nivel național , potrivit Digi24 . Mesajul are miză operațională: PNL încearcă să reducă riscul de fricțiuni interne și să accelereze integrarea unei formațiuni care are structuri locale în mai multe județe. Bolojan a făcut declarațiile după întâlniri cu grupurile parlamentare ale PNL, în care a prezentat deciziile adoptate de Biroul Politic Național. Informațiile sunt transmise de Agerpres, preluate de Digi24. Ce rol vede Bolojan pentru Orban după fuziune Întrebat ce poziție va avea Ludovic Orban în partid după fuziunea PNL cu Forța Dreptei, liderul liberal a spus că experiența și profilul politic al acestuia îl recomandă pentru o funcție importantă de reprezentare la nivel național, punctând că este „mai puțin relevant” titlul exact al funcției. În același context, Bolojan a descris Forța Dreptei ca având grupuri de consilieri în consilii locale și județene „în anumite județe”, dând exemplele Timiș și Vrancea, și a indicat că viitoarea colaborare va fi calibrată „în funcție de realitățile din fiecare județ”. Calendarul și miza fuziunii: „simplificare” a ofertei politice Primul pas pentru „polul de modernizare” anunțat de conducerea PNL este începerea negocierilor pentru fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei, decizie aprobată duminică de conducerea partidului. Bolojan a spus că negocierile vor începe după ce Forța Dreptei adoptă o decizie similară, iar PNL va comunica ulterior stadiul și încheierea discuțiilor. Obiectivul declarat al demersului este „simplificarea și claritatea” ofertei politice, prin „adunarea tuturor forțelor de centru-dreapta”. A doua decizie: program sectorial și recrutare de specialiști Separat de fuziune, Bolojan a anunțat că PNL va lucra la un program sectorial prin comisii de specialitate și grupuri de lucru pe domenii, care ar urma să fie constituite până săptămâna viitoare. Liderul PNL a lansat și un apel către specialiști să se alăture procesului de elaborare, argumentând că partidul vizează „soluții credibile și oameni competenți”. [...]
Guvernul Niculescu își leagă agenda economică de disciplina fiscală și fondurile UE , într-un mesaj transmis după întâlnirea de la București cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit HotNews . Premierul a încadrat discuția „într-un moment de provocări economice și de securitate tot mai mari” și a vorbit despre priorități care combină securitatea regională cu obiective de competitivitate și investiții. Luca Niculescu a spus că vizita Ursulei von der Leyen la Palatul Victoria este „încă o expresie a determinării noastre comune de a consolida răspunsul colectiv al Europei la provocările care urmează” și că a reafirmat „angajamentul guvernului meu de a avansa proiectul european”. Ce pune Guvernul pe listă: competitivitate, disciplină fiscală, investiții În mesajul publicat pe platforma X după întâlnire, premierul a enumerat patru direcții pe care le prezintă drept priorități: consolidarea Flancului Estic al UE și a securității Mării Negre, „în linie cu strategia europeană pentru regiune”; revitalizarea economiei României și creșterea competitivității; menținerea disciplinei fiscale; stimularea investițiilor prin valorificarea „la maximum” a fondurilor europene disponibile. Hubul de securitate la Marea Neagră, legat de sprijinul financiar al Comisiei Niculescu a mai afirmat că Guvernul apreciază sprijinul Comisiei Europene pentru operaționalizarea hubului de securitate maritimă la Marea Neagră și pentru operațiunile de căutare și salvare ale României. În acest context, el a făcut trimitere la anunțul făcut în aceeași zi de Ursula von der Leyen privind o alocare de 50 de milioane de euro (aprox. 250 de milioane de lei), menționată în declarații comune cu președintele Nicușor Dan, potrivit unui material HotNews . „Prioritățile noastre includ [...] menținerea disciplinei fiscale; și stimularea investițiilor prin a valorifica la maximum toate fondurile europene disponibile.” Mesajul integral al premierului a fost publicat pe X, în postarea datată 9 noiembrie 2026, disponibilă aici . [...]
