Știri
Știri din categoria Politică
Percepția asupra economiei se întoarce împotriva republicanilor, iar un nou sondaj indică faptul că alegătorii americani îi văd pe democrați drept „administratori mai buni ai economiei” pentru prima dată în aproape un deceniu, potrivit Euronews. Schimbarea vine pe fondul scăderii constante a ratei de aprobare pentru președintele Donald Trump și al presiunilor resimțite în bugetele gospodăriilor, alimentate de scumpirea energiei.
Sondajul Reuters/Ipsos, realizat online la nivel național, arată că 42% dintre alegători ar vota un democrat la alegerile pentru Congres, în timp ce 37% ar opta pentru un republican, „în acest moment”. În paralel, ponderea americanilor care aprobă activitatea președinției a coborât la 35%, de la 37% în luna anterioară.
Cercetarea leagă evaluarea lui Trump pe economie de evoluția prețurilor la energie, în contextul războiului din Iran. Sondajul analizează inclusiv efectul creșterii prețurilor la energie asupra șanselor republicanilor la alegerile intermediare din noiembrie.
În același timp, este menționat impactul direct asupra gospodăriilor: finanțele familiilor au fost afectate de scumpirea benzinei, pe fondul tensiunilor din Golful Persic.
Alegerile „midterms” au loc pe 3 noiembrie și vor decide controlul asupra Congresului pentru următorii doi ani. În acest cadru, sondajul sugerează că republicanii și Trump ar pierde în fața democraților „în acest moment”, pe fondul deteriorării percepției privind administrarea economiei.
Trump a justificat că a ordonat atacurile asupra Iranului pentru a destructura programul nuclear al țării, a limita capacitatea Teheranului de a ataca rivalii regionali și a crea condiții pentru răsturnarea conducerii clericale. Potrivit materialului, aceste acțiuni au fost urmate de o creștere a prețurilor benzinei cu peste 25% de la începutul războiului, din 28 februarie.
Președintele a declarat în repetate rânduri că nu crede în aceste sondaje, susținând că nu ar fi reale.
Recomandate
Nicușor Dan validează public presiunea SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare în NATO , într-un mesaj cu miză directă pentru bugetele naționale și pentru relația transatlantică, potrivit G4Media . Președintele României a spus, într-un interviu la un post de radio american, că Donald Trump „a avut dreptate” când a criticat dezechilibrele financiare din Alianță și a susținut ideea unei „contribuții echilibrate”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „ The Julie Mason Show ”, difuzată de postul american SiriusXM, unde Nicușor Dan a argumentat că, „ani de zile”, efortul pentru apărarea Europei a fost suportat disproporționat de Statele Unite. „Ani de zile SUA a suportat pentru apărarea Europei, efortul nu a fost deloc echilibrat. Cred că am făcut pași importanți la summitul din Haga de anul trecut și la cel din Ankara din acest an. România a fost printre primele țări care au fost de acord să crească cheltuielile pentru apărare. Iar acum noi am fost printre primii care am fost de acord să plătim mai mult. În NATO ar trebui să avem o contribuție echilibrată. La Ankara am fost de acord cu toții pentru asta.” Ce semnal transmite despre prioritățile României În același interviu, președintele a plasat parteneriatul strategic cu SUA în centrul agendei, indicând două direcții principale: securitatea și economia. „În primul rând, avem o lungă istorie bilaterală de încredere cu Statele Unite. În prezent, principala noastră preocupare este, în primul rând, apărarea și securitatea, iar în al doilea rând, economia”. Contextul interviului Dialogul a început într-o notă informală, moderatorul menționând că este prima dată când intervievează un președinte care este și matematician, notează publicația. [...]
Europa ar trebui să-și calibreze mesajul către Donald Trump pe ideea de „câștigător” , dacă vrea ca sprijinul Washingtonului pentru Ucraina să continue, potrivit unei analize publicate de Politico . Mesajul a fost transmis de Jonathan Martin , șeful biroului de politică americană al publicației, într-o intervenție la evenimentul Playbook Live organizat marți la Bruxelles. În logica sa, relația cu Casa Albă „nu ține de ideologie”, ci de percepția de popularitate și de apartenență la tabăra care câștigă. Martin a susținut că Trump „vrea să fie cu învingătorul” și a dat ca exemplu relația cordială a președintelui cu Zohran Mamdani, primarul de stânga al New York-ului, sugerând că Trump ar fi mai puțin interesat de compatibilitatea politică și mai mult de imaginea publică a interlocutorilor. În această cheie, miza pentru liderii europeni ar fi să-l convingă pe Trump că Rusia și Vladimir Putin sunt pe o traiectorie de pierdere, iar Ucraina este „în ascensiune” pe câmpul de luptă. Martin a indicat, ca elemente de narațiune, ideea că Ucraina ar fi stăpânit mai bine tehnologia dronelor și că Rusia ar suferi pierderi mari. De ce contează pentru Europa Dacă această interpretare este corectă, ea sugerează o consecință practică pentru diplomația europeană: menținerea sprijinului american ar depinde, cel puțin parțial, de felul în care este „vândută” evoluția războiului către Trump — mai degrabă ca o poveste despre momentum și victorie decât ca un argument de principiu despre valori și alianțe. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre măsuri concrete sau decizii iminente ale administrației americane, analiza rămâne la nivel de recomandare de comunicare politică: Europa ar trebui să insiste pe semnalele de avantaj ale Ucrainei și pe costurile crescânde pentru Rusia, pentru a se încadra în preferința declarată a lui Trump de a fi asociat cu „câștigătorii”. [...]
PSD ridică miza negocierilor pentru guvernare , după un nou episod de blocaj între Sorin Grindeanu și premierul desemnat Siegfried Mureșan , care riscă să împingă rapid discuția spre o nouă nominalizare sau chiar spre scenariul alegerilor anticipate, potrivit News . Președintele PSD spune că l-a așteptat pe Mureșan atât la biroul său de la Camera Deputaților, cât și la sediul central al partidului, pentru a discuta programul de guvernare, însă întâlnirea nu a mai avut loc. Grindeanu afirmă că a așteptat inclusiv „în format electronic” un document cu liniile mari ale programului, fără să-l primească. În acest context, liderul PSD susține că, în opinia sa, premierul desemnat „nu-și dorește cu adevărat să fie prim-ministru” și îi cere să renunțe la mandat, invocând și dificultatea de a obține voturile social-democraților „după modul” în care partidul ar fi fost tratat în ultimele zile. „Pierdem timpul, să-și depună mandatul, dacă stă în voturile PSD și după modul în care, cel puțin în aceste zile ne-a tratat, nu are cum să obțină voturile PSD în acest mod”, a declarat Sorin Grindeanu. Miza: scurtarea crizei și opțiunile de ieșire Grindeanu afirmă că perioada ar trebui „scurtată” și leagă următorul pas de decizia președintelui, indicând două direcții: fie intrarea într-o procedură care ar putea duce la alegeri anticipate, fie o nouă nominalizare. În același timp, el critică escaladarea publică a disputei, pe care o consideră neconstructivă, și spune că ar fi nevoie de discuții pe program și argumente. Replica lui Siegfried Mureșan: nu a existat o întâlnire stabilită Premierul desemnat respinge ideea că ar fi lipsit de la o întâlnire convenită, afirmând că nu s-a înțeles cu Grindeanu „să aibă o anumită întâlnire, la o anumită oră, la un anumit loc”. Mureșan mai spune că i s-ar părea firesc să se întâlnească cu PSD în Parlament. „Mi s-ar părea firesc să mă întâlnesc și cu PSD-ul în Parlamentul României. Ar fi ciudat dacă tocmai președintele Camerei Deputaților ar fugi din Parlamentul României să se întâlnească cu mine pe altundeva”, afirmă Siegfried Mureșan, conform aceleiași surse. [...]
Siegfried Mureșan mizează pe voturile tuturor parlamentarilor PNL, inclusiv ale celor aflați în conflict cu conducerea partidului , într-o încercare de a reduce riscul ca învestirea Guvernului să fie blocată de tensiunile interne, potrivit news.ro . Premierul desemnat a spus că se bazează inclusiv pe liberalii care contestă în instanță decizii luate în PNL și care sunt în conflict cu actuala conducere, respingând eticheta de „puciști” pentru aceștia. „Nu le-aş spune pucişti, sunt colegii noştri în Partidul Naţional Liberal . Sunt convins că fiecare coleg din grupul parlamentar al PNL de la Senat şi din grupul din Camera Deputaţilor va vota acest guvern (...)”, a afirmat Siegfried Mureşan, miercuri seară, la B1 TV. Aritmetica votului și ce rămâne de lămurit Mureșan a indicat că, din partea PNL, USR și UDMR, Guvernul pe care îl va propune are „170 de voturi”. El a adăugat că existența unei majorități suficiente se va vedea în momentul votului din Parlament. În acest context, mesajul către liberalii aflați în dispută cu conducerea partidului are o miză operațională directă: limitarea riscului de defecțiuni la votul de învestitură, într-un moment în care numărul de voturi anunțat nu garantează, în sine, trecerea Guvernului. [...]
Alina Gorghiu își asumă votul pentru Guvernul Mureșan ca pariu pe stabilitate , într-un moment în care aritmetica din Parlament face incertă strângerea majorității necesare, iar blocajul politic începe să se vadă în întârzierea rectificării bugetare și în amânarea investițiilor, potrivit G4Media . Deputata PNL spune că va vota Cabinetul Mureșan, iar dacă acesta nu va trece de Parlament, va susține „și următoarea formulă” care ar putea oferi României „un Guvern stabil, pro-european și cu puteri depline”. Mesajul a fost transmis pe Facebook și este redat de Agerpres , preluat de publicație. Miza: deblocarea deciziilor cu impact bugetar și a investițiilor În argumentația sa, Gorghiu leagă explicit instabilitatea guvernamentală de efecte administrative și economice: rectificarea bugetară întârzie, iar „investițiile și proiectele comunităților rămân în așteptare”. În acest context, ea susține că votul său nu este „un cec în alb” și că nu înseamnă uitarea conflictelor interne sau a „greșelilor din ultimele luni”. Majoritatea de 233 de voturi și rolul PSD Gorghiu admite că este „complicat” ca Guvernul Mureșan să strângă 233 de voturi pentru a fi învestit. În același timp, avertizează că „aritmetica nu poate fi ocolită”: fără voturi din partea PSD sau fără o susținere parlamentară la fel de largă, pragul nu poate fi atins. Ea respinge ideea alegerilor anticipate ca soluție rapidă, argumentând că acestea ar însemna „alte luni de incertitudine” și ar prelungi criza politică. Poziționare internă în PNL: continuitate, nu numele premierului Deputata afirmă că poziția sa „nu depinde de numele premierului”, ci de obligația de a scoate țara din criză. În același mesaj, amintește că ar fi votat și alte formule anterioare („Guvernul Tomac”, „Guvernul Veștea”) și susține că PNL ar fi trebuit să rămână la guvernare cu „premier liberal”. „Nu votez pentru a șterge greșelile ultimelor luni și pentru a uita cum am fost tratați. Votez pentru stabilitate, pentru oamenii care nu mai pot să plătească costurile acestei crize.” Ce urmează, din informațiile disponibile: votul de învestitură depinde de configurarea unei majorități de cel puțin 233 de voturi, iar Gorghiu indică drept condiție practică atragerea unor voturi din afara PNL, inclusiv din zona PSD. [...]
Blocajul negocierilor pentru majoritate se adâncește după ce Sorin Grindeanu spune că premierul desemnat Siegfried Mureșan nu s-a prezentat la discuțiile propuse și nu a trimis nici măcar „în linii mari” un program de guvernare, potrivit Antena 3 . Liderul PSD susține că, în aceste condiții, Mureșan „nu-și dorește cu adevărat” funcția și ar trebui să-și depună mandatul. PSD condiționează susținerea de pași concreți: program și retragere din PE Grindeanu afirmă că l-a așteptat pe Mureșan atât la Camera Deputaților, cât și la sediul PSD, și că a cerut trimiterea programului de guvernare „și în format electronic”, chiar dacă nu în forma finală. În lipsa acestuia, PSD consideră că „pierde timpul” și cere scurtarea procesului. În declarația sa, liderul PSD reia ideea că premierul desemnat ar trebui să renunțe la mandatul de europarlamentar, ca „dovadă” a intenției reale de a conduce Guvernul, și susține că, fără voturile PSD, Mureșan ar trebui să-și depună mandatul. „În acest moment, este evident că domnul Siegfried Mureșan nu-și dorește să fie prim-ministru.” „Noi considerăm că pierdem timpul. Ar trebui să-și depună mandatul, dacă nu are voturile PSD.” PNL respinge întâlnirile „la sediile partidelor” și acuză PSD de dublă măsură În reacție, PNL transmite că o discuție despre susținerea parlamentară ar trebui să aibă loc în Parlament, nu la sediile partidelor. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, acuză PSD că „inventează pretexte” pentru a evita susținerea lui Mureșan și spune că este „prematur” să se discute despre demisia din Parlamentul European înainte de votul de învestitură. PNL invocă și o „inconsecvență” în solicitarea PSD, comparând situația cu poziții și precedente menționate în declarația lui Ionel Bogdan. Ce urmează: demisie, vot în Parlament sau altă nominalizare Grindeanu indică două ieșiri din blocaj: fie Mureșan își depune mandatul și se ajunge la o nouă nominalizare, fie se intră într-o procedură care poate duce la alegeri anticipate, „dacă pică în Parlament”, cu decizia „în terenul președintelui”, după cum afirmă liderul PSD. În acest moment, din informațiile prezentate, nu este clar dacă a existat o întâlnire confirmată de ambele părți și nici când ar urma să fie prezentat un program de guvernare în format discutabil pentru negocieri. [...]
