Știri
Știri din categoria Politică
Noul președinte al Columbiei promite o ofensivă împotriva narco-terorismului, cu efecte directe asupra securității și economiei, potrivit Al Jazeera. Politicianul de dreapta Abelardo De La Espriella a preluat funcția după ce a câștigat la limită turul doi al alegerilor prezidențiale din iunie.
Miza imediată a noului mandat este una operațională: De La Espriella spune că va „zdrobi” narco-terorismul și că va aborda simultan problemele de securitate și traficul de droguri, într-un context în care aceste fenomene au impact direct asupra stabilității interne și a activității economice.
În paralel, noul președinte își asumă și gestionarea „provocărilor economice”, fără ca materialul să ofere detalii despre măsuri concrete sau ținte. Din informațiile disponibile, mesajul central este că agenda de securitate va fi tratată ca prioritate, cu potențiale consecințe asupra mediului de afaceri și a investițiilor, în funcție de modul în care vor evolua riscurile și costurile asociate.
Al Jazeera notează că De La Espriella vrea să aducă Columbia „mai aproape” de Statele Unite și de Donald Trump. O astfel de repoziționare poate influența cooperarea pe teme de securitate și antidrog, dar și relațiile economice, în funcție de direcția concretă a politicilor bilaterale.
Materialul nu precizează calendarul sau instrumentele prin care noua administrație intenționează să își implementeze promisiunile, iar amploarea schimbărilor va depinde de primele decizii de guvernare după instalare.
Recomandate
Moțiunea de destituire împotriva secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, deschide un nou front de instabilitate politică la Washington , într-un moment în care Congresul se pregătește de schimbarea majorității. Potrivit HotNews , procedura a fost inițiată luni de congresmanul republican Thomas Massie , care îl acuză pe Hegseth că ar fi condus războiul împotriva Iranului fără aprobarea Congresului, iar un vot în Camera Reprezentanților ar putea avea loc chiar în această săptămână. Massie, reprezentant al statului Kentucky, a depus „articolele de punere sub acuzare”, declanșând un proces care ar putea ajunge la vot în Camera Reprezentanților în termen de două zile. Printre acuzații se numără lansarea războiului împotriva Iranului fără aprobarea Congresului și „alte abuzuri de putere”, conform relatării Reuters (preluată de HotNews). „Secretarul apărării Peter Hegseth, prin această conduită, a demonstrat că va rămâne o ameninţare la adresa Constituţiei dacă i se va permite să rămână în funcţie şi a acţionat într-un mod grav incompatibil cu îndatoririle sale şi cu statul de drept” Ce șanse are inițiativa în Congres Surse din Congres citate de Reuters spun că rezoluția ar putea strânge majoritatea simplă necesară pentru a trece de Camera Reprezentanților, controlată în prezent de republicani, înainte ca democrații să preia conducerea pe 3 ianuarie. În schimb, o condamnare în Senat este descrisă drept puțin probabilă, deoarece ar fi nevoie de o majoritate de două treimi. În acest moment, republicanii dețin 53 dintre cele 100 de locuri. Reacții: opoziție în conducerea Camerei și sprijin de la Trump Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson , s-a opus inițiativei, argumentând că un impeachment „în mijlocul unor ostilități în străinătate” ar fi „un lucru teribil” pentru imaginea SUA în fața aliaților și adversarilor. Pe fondul nemulțumirii publice legate de război, democrații au câștigat controlul asupra Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului de săptămâna trecută. Vicepreședintele JD Vance a pus public sub semnul întrebării războiul, în timp ce Hegseth l-a apărat, numindu-l „curajos și istoric”. Hegseth a transmis că nu intenționează să demisioneze și a lansat o campanie pe rețelele sociale. Într-un mesaj video, a comparat situația sa cu cele două proceduri de impeachment prin care a trecut Donald Trump. „Nu a funcționat în cazul președintelui Trump și nu va funcționa nici în cazul meu” Întrebat dacă are suficient sprijin în rândul republicanilor pentru a respinge inițiativa, Hegseth a răspuns: „Nu ne facem griji în privința asta”. El a anunțat și o conferință de presă marți, prima sa apariție de acest fel la Pentagon din luna mai. Trump și-a exprimat sprijinul pentru Hegseth și a criticat inițiativa într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS, difuzat duminică. „Vor să-l pună sub acuzare. Este foarte nedrept. Am avut două războaie și le-am câștigat pe amândouă” Context: un precedent rar pentru șeful civil al apărării HotNews amintește că William Belknap, în 1876, a fost primul și singurul civil aflat la conducerea armatei americane pus sub acuzare de Congres. Belknap a demisionat înaintea votului, însă Camera l-a pus totuși sub acuzare, iar Senatul l-a achitat ulterior, nefiind întrunit pragul de două treimi. În cazul lui Hegseth, miza imediată este dacă inițiativa ajunge rapid la vot în Camera Reprezentanților înainte de schimbarea majorității, în timp ce deznodământul din Senat rămâne, pe datele disponibile, improbabil. [...]
Acuzațiile de fraudă lansate de Donald Trump riscă să tensioneze relația cu noul Congres controlat de democrați , într-un moment în care agenda legislativă și bugetară a SUA va depinde de negocieri și compromisuri, potrivit HotNews . Președintele republican al Statelor Unite a susținut, la o săptămână după alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, că scrutinul ar fi fost afectat de fraudă. Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a pus sub semnul întrebării corectitudinea alegerilor, invocând erori ale sondajelor, „descărcări” mari de voturi anticipate și rolul „mașinilor” (aparatele de vot). Afirmațiile vin în contrast cu poziția pe care Trump o exprimase în seara alegerilor, când declarase pentru The New York Times că este „absolut dispus să accept acele rezultate”. HotNews amintește și că Trump a mai lansat acuzații de fraudă după alegerile prezidențiale din 2020, pierdute în fața democratului Joe Biden. Reacția democraților: „negaționism electoral” Liderul democraților din Senatul SUA, Chuck Schumer , a catalogat ieșirea lui Trump drept o revenire la „negaționismul electoral”, pe care a descris-o ca fiind „inevitabilă”. Declarația este atribuită de HotNews agenției AFP. „Poate să se văicărească atât cât vrea, dar nimic nu va opri acest adevăr de neocolit: în ultimii doi ani ai președinției sale, Trump se va confrunta cu cele mai mari majorități democrate în Congres din ultimele decenii, totul pentru că el a fost un eșec fără precedent.” Miza politică imediată: un Congres cu majorități democrate În urma scrutinului din 3 noiembrie, republicanii au pierdut majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, iar democrații urmează să preia controlul asupra Congresului. Potrivit articolului, democrații au câștigat inclusiv în state considerate bastioane republicane, precum Texas și Kansas. În acest context, contestarea publică a legitimității alegerilor amplifică tensiunile dintre Casa Albă și majoritățile democrate care vor controla procesul legislativ în următorii doi ani. Pentru detalii despre noua configurație politică de la Washington, HotNews trimite și la analiza despre faptul că democrații vor prelua controlul asupra Congresului SUA , disponibilă aici . [...]
PSD anunță o reformă care ar scoate din schemă cel puțin 100 de instituții și companii de stat , iar primul efect așteptat este o reorganizare administrativă cu impact direct asupra modului în care funcționează aparatul public, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că măsurile vizează desființări, comasări și reorganizări pentru a elimina suprapunerile dintre entități ale statului. Liderul PSD a declarat că vicepremierul Marian Neacșu urmează să prezinte „săptămâna viitoare, luni” primul draft al pachetului de măsuri și că i-a cerut „să fie fără milă” în procesul de reorganizare. „Săptămâna viitoare, luni, Marian Neacșu va ieși cu primul draft legat de desființarea, comasarea și reorganizarea instituțiilor și companiilor de stat. I-am cerut, asta a fost la nivel personal, să fie fără milă. Fără milă.” Ce vizează reforma și de ce contează operațional Grindeanu susține că „cel puțin 100 de entități ale statului vor dispărea” și motivează intervenția prin existența unor instituții care „se calcă pe picioare”, adică au atribuții similare sau identice. Ca exemplu, el a indicat zona Transporturilor, unde afirmă că prin PNRR a fost creată o companie nouă, CNIR, care „face exact același lucru” ca CNAIR, ceea ce ar duce la dublarea structurilor. În logica anunțului, comasările și desființările ar trebui să reducă fragmentarea administrativă și să simplifice lanțurile de decizie, însă articolul nu oferă, deocamdată, lista entităților vizate sau calendarul complet al implementării. Cine decide și ce urmează Grindeanu afirmă că a discutat măsurile atât cu prim-ministrul, cât și cu președintele Nicușor Dan, iar ambii ar fi fost de acord cu direcția reformei. Următorul pas indicat este prezentarea „primelor măsuri” de către Marian Neacșu, care ar urma să explice și rațiunea pentru care „cel puțin 100” de entități vor fi eliminate. În lipsa detaliilor din draft, rămâne de urmărit ce instituții și companii intră efectiv pe listă, ce tip de reorganizare se propune (desființare vs. comasare) și cum va fi gestionată tranziția din punct de vedere administrativ. [...]
PSD își asumă reforma administrativ-teritorială, cu potențiale comasări de localități și chiar județe , pe fondul presiunii tot mai mari a unităților mici care nu își mai pot susține serviciile publice și proiectele europene, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că partidul își asumă „cu toate riscurile” reorganizarea, inclusiv cu posibile costuri electorale. Grindeanu a argumentat că România are un număr mare de localități foarte mici: 429 sub 1.500 de locuitori, circa 1.200 sub 2.500 și „vreo 1.500-1.600” sub 3.000 de locuitori. În opinia sa, aceste localități „nu mai pot să se susțină”, nu pot derula proiecte cu finanțare europeană și nu pot livra servicii publice de calitate din lipsă de capacitate administrativă. De ce contează: reorganizarea ar schimba arhitectura administrativă și regulile de finanțare locală Miza imediată este una de reglementare și funcționare a administrației: comasările ar putea modifica modul în care sunt organizate primăriile și consiliile județene, dar și criteriile după care se alocă resurse și se planifică investițiile publice la nivel local. Liderul PSD a susținut că menținerea actualei structuri ar afecta direct locuitorii din comunitățile mici, invocând riscul de sărăcie și acces limitat la servicii publice. În acest context, a avansat ideea unor stimulente pentru comasări, inclusiv „reducerea unor impozite” și „poate chiar înjumătățirea impozitelor locale”, ca mecanism de încurajare. Ce criterii ar urma să fie folosite și cine gestionează discuțiile în teritoriu Grindeanu a spus că reforma nu ar trebui să se bazeze doar pe numărul de locuitori, ci și pe criterii precum conectivitatea și accesul la servicii publice. El afirmă că i-a cerut lui Dragoș Benea să lucreze cu „criterii cuantificabile” care să nu poată fi contestate. La nivel local, ar urma să existe „comitete județene conduse de prefecți” care să discute reforma în județe, respectiv „comisii județene” care să abordeze comasările. Semnal politic: discuții despre unirea unor județe Un element nou invocat de Grindeanu este că ar fi fost contactat de doi președinți de consiliu județean din Ialomița și Călărași, care i-ar fi transmis că vor să își unească județele, fără să mai aștepte decizia de la centru. Totodată, el a afirmat că în partid nu ar fi existat discuții pe o „hartă” vehiculată public, menționând că a fost vorba despre o propunere de reorganizare „asemănătoare cu Curțile de Apel”, din care ar fi derivat ulterior diverse variante. Declarațiile au fost făcute de Sorin Grindeanu la Antena 3 CNN , conform relatării Digi24. [...]
Sorin Grindeanu pune presiune pe Guvern pentru un plan rapid de ieftinire a energiei, avertizând că prețurile ridicate pot împinge mari producători să-și reducă sau să-și mute activitatea din România , potrivit Antena 3 . Liderul PSD a invocat explicit riscul ca Dacia sau Ford să nu mai poată susține costurile. În intervenția de miercuri seară la Antena 3 CNN, Grindeanu a cerut ministrului Energiei să prezinte „urgent” un plan pentru rezolvarea problemei prețurilor mari la energie, susținând că România ar avea „cel mai mare preț din UE”, cu precizarea că „sper să fiu contrazis”. „Ministrul Energiei trebuie să vină cu un plan pe energie, pe prețuri la energie. Cred că avem cel mai mare preț din UE, sper să fiu contrazis, trebuie să fie prima prioritate.” Miza economică: costul energiei și riscul pentru producția industrială Grindeanu a legat direct costul energiei de competitivitatea companiilor care produc local și a dat ca exemple Dacia și Ford, pe fondul temerii că energia scumpă poate afecta grav activitatea industrială. „Eu nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford tocmai din cauza acestui preț ridicat la energie și să vedem care e planul și e de datoria Ministerului Energiei să-l prezinte urgent.” În același material este menționat și un context din industria auto: șeful Dacia România a declarat că producția uzinei de la Mioveni va fi cu aproximativ 10–11% mai mică decât anul trecut. Investiții în energie și presiune pentru măsuri de relansare Grindeanu a mai spus că a fost informat de Natalia Intotero despre o investiție mare în energie, pe care a salutat-o. Articolul notează că „cel mai probabil” ar fi vorba despre compania grecească HELLENiQ Renewables , care ar urma să investească 1,3 miliarde de euro (aprox. 6,5 miliarde lei) în energie regenerabilă în România până în 2030. Separat, liderul PSD a cerut premierului Luca Niculescu să grăbească aplicarea unui plan de relansare economică despre care afirmă că se discută de peste un an, fără implementare. În acest cadru, el a transmis că taxele nu vor crește și a cerut: plata datoriilor statului către companii în cel mult 90 de zile; rambursarea TVA pentru firmele cu risc fiscal redus. „Vreau să transmit clar oamenilor de afaceri că taxele nu vor crește.” [...]
PSD mizează pe parteneriate public-private ca să reducă presiunea pe buget , în contextul discuțiilor despre riscul unei intervenții a FMI, potrivit Antena 3 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, spune că nu crede că România va ajunge „din nou pe mâna” Fondului Monetar Internațional, deși „nu poate exclude 100%” acest scenariu. Declarațiile vin după ce Nicușor Dan a avertizat că România riscă o intervenție a FMI dacă nu își respectă angajamentele de reducere a deficitului bugetar. În același context, șeful statului a indicat că o scădere a ratingului de țară ar putea însemna împrumuturi mai scumpe, rate mai mari pentru populație și firme, închiderea unor companii și creșterea șomajului, iar în cel mai rău caz ar urma un acord cu FMI, cu condiții dure. Planul invocat de Grindeanu: finanțare alternativă pentru proiecte „mature” Grindeanu afirmă că miniștrii PSD au început demersuri pentru a „ridica presiunea de pe buget”, prin identificarea unor proiecte care ar putea fi finanțate în parteneriat public-privat (PPP) . „Luni, am cerut celor doi miniștri - Transporturi și Sănătate - să prezinte proiecte mature care pot să fie incluse în parteneriat public-privat. Noi trebuie să luăm presiunea de pe buget, să găsim noi forme de finanțare.” Liderul PSD susține că demersul ar trebui făcut „urgent” și că la Ministerul Finanțelor există o direcție specializată care ar urma să lucreze cu proiectele transmise de cele două ministere, pentru a putea fi demarat mecanismul de PPP. Mesajul fiscal: „traiectoria asumată” și așteptarea datelor de la Finanțe Pe fond, Grindeanu spune că România trebuie să își păstreze „traiectoria fiscală asumată”, invocând existența unor acorduri care trebuie respectate. În același timp, susține că reducerea deficitului nu ar trebui făcută doar prin tăieri, ci și prin creștere economică. „Eu nu cred că vom ajunge la mâna FMI, nu pot să exclud 100%, dar haideți să vedem și datele de la MF de săptămâna viitoare.” În privința unor măsuri precum reducerea TVA și stimularea consumului, Grindeanu afirmă că acestea ar trebui discutate la elaborarea bugetului pentru 2027 și că nu vrea să facă „promisiuni deșarte”, urmând să își asume public concluziile după un raport privind situația preluată la guvernare. [...]
