Știri
Știri din categoria Politică
PSD cere menținerea și repornirea centralelor pe cărbune ca măsură de urgență, susținând că România se află într-o „situație de forță majoră” care impune soluții temporare pentru securitatea energetică, potrivit Antena 3. Miza politică și de reglementare este potențialul conflict cu angajamentele de decarbonizare din PNRR, în condițiile în care repornirea grupurilor pe cărbune fusese legată de un jalon asumat.
Într-un comunicat transmis presei și citat de Agerpres, PSD afirmă că legea promovată în Parlament pentru menținerea și repornirea centralelor pe cărbune este „soluția obligatorie” la o „criză energetică profundă”, pe care „nu poate fi gestionată eficient de un guvern demis, cu atribuții limitate”. Social-democrații leagă demersul de ideea activării unui mecanism european de urgență și cer ca premierul interimar Ilie Bolojan să susțină „cauza României la Bruxelles”.
PSD susține că necesitatea unor reglementări de tipul celor propuse de partid ar fi fost confirmată chiar de „Planul pentru situația de urgență energetică” anunțat recent de Ilie Bolojan. Conform comunicatului, planul ar prevedea utilizarea tuturor capacităților de producție „din toate sursele”, inclusiv cărbunele, precum și repornirea grupurilor aflate în rezervă – „respectiv cele închise pentru îndeplinirea jalonului decarbonizării din PNRR”.
Pe acest fond, PSD acuză „duplicitatea” premierului demis, afirmând că, în timp ce ar aplica soluțiile propuse de PSD, ar critica partidul pentru riscul de a pune în pericol fonduri europene prin neîndeplinirea jalonului din PNRR privind decarbonizarea.
În comunicat, PSD spune că a cerut Comisiei Europene activarea mecanismului de urgență pentru securitatea energetică a României, care ar permite „soluții temporare” pentru alimentarea cu energie electrică a populației și a economiei.
Totodată, partidul afirmă că premierul ar trebui să pledeze în fața Comisiei Europene că România se află într-o situație de forță majoră, care ar impune „reevaluarea unor termene convenite în PNRR”.
Recomandate
Un amendament votat în Senat la legea decarbonizării riscă să redeschidă un jalon PNRR deja închis și să blocheze plăți viitoare , potrivit HotNews , care relatează acuzațiile PNL la adresa PSD și poziția social-democraților. Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptată marți de Senat, for decizional în acest caz, însă – pe fondul modificărilor substanțiale – urmează să fie înaintată Camerei Deputaților pentru a fi pusă în acord, nu președintelui pentru promulgare, potrivit unor surse politice citate de publicație. Miza: bani din PNRR și penalități, pe fondul schimbării unei reforme „deja plătite” PNL susține că amendamentele susținute de PSD „intervin asupra unui jalon PNRR deja îndeplinit, validat și plătit de Comisia Europeană” și pot bloca accesul României „la miliarde de euro” din PNRR. În comunicatul PNL, Ilie Bolojan (premier interimar și lider al partidului) este citat spunând că anumite capacități nu pot fi închise în această toamnă, deoarece România nu are încă surse care să le înlocuiască, iar liberalii dau ca exemplu centrala de la Craiova, care ar trebui să rămână în funcțiune pentru ca orașul să nu rămână fără încălzire, în lipsa investițiilor din ultimii ani. PNL afirmă că situația ar fi putut fi gestionată prin negocieri cu Comisia Europeană, cu asumarea unor penalități pentru întârziere, însă amendamentul PSD ar modifica legislația care a stat la baza închiderii Jalonului 114, pentru care România ar fi primit deja bani prin Cererea de plată nr. 2. Ce prevede amendamentul PSD votat în Senat Un amendament introdus de PSD stabilește că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare, potrivit Agerpres . Ce consecințe invocă PNL PNL susține că România riscă „consecințe extrem de grave”, între care: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR; penalități de până la 770,8 milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei); punerea în pericol a fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură; afectarea credibilității țării și a evaluărilor agențiilor de rating. În comunicatul citat, Ilie Bolojan avertizează asupra unor penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon „închis”. „Nu rezolvăm nimic votând un astfel de amendament. Riscăm să avem alte penalități suplimentare, ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis.” Replica PSD: termenul din PNRR „nu se poate întâmpla” în contextul actual Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, susține că necesitatea amendamentului a apărut din situația creată încă de la adoptarea PNRR și că România nu își permite să închidă aceste capacități în contextul războiului și al crizei energetice. El i-a acuzat pe Florin Cîțu, Cristian Ghinea și Virgil Popescu pentru angajamentele privind închiderea capacităților pe cărbune până la 31 august 2026. „Domnul Cristian Ghinea și cu domnul Virgil Popescu au angajat România la închiderea capacităților pe cărbune cu final 31 august 2026. Ei bine, lucrul ăsta evident că nu se poate întâmpla, având în vedere toată perioada parcursă de atunci – a apărut războiul, avem criza energetică.” Ce urmează Deoarece proiectul a fost modificat substanțial în Senat, acesta ar urma să ajungă la Camera Deputaților pentru a fi pus în acord, conform informațiilor citate de HotNews. În paralel, disputa politică se mută pe terenul riscului de conformare cu PNRR: PNL susține că amendamentul poate afecta plățile viitoare, în timp ce PSD argumentează că închiderea capacităților pe cărbune la termenul asumat nu este realistă în condițiile actuale. [...]
Amendamentele din Senat la Strategia pentru biodiversitate riscă să complice îndeplinirea unui jalon din PNRR , iar ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, spune că România ar putea pierde „miliardul de euro” asociat adoptării documentului, potrivit Mediafax . Comisia pentru mediu din Senat a adoptat un raport de admitere pentru Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030, document descris ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , după introducerea mai multor amendamente. Una dintre modificările aprobate prevede că „riscul de poluare trebuie redus cu 50%”, însă fără ca acest lucru să însemne obligativitatea reducerii la jumătate a cantității de pesticide utilizate în agricultură. Inițial, strategia a fost contestată de senatorii PSD, care au susținut că forma propusă ar afecta dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură. După modificări, PSD a votat în favoarea raportului, alături de USR, PNL și UDMR. Disputa: „echilibru” pentru investiții vs. „modificări din pix” ale angajamentelor europene Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut că varianta inițială ar fi blocat investiții și că amendamentele ar fi creat un „echilibru” între infrastructură și protecția mediului. „Strategia doamnei Buzoianu îngropa practic România pentru că bloca practic orice proiect major de infrastructură (...) Am făcut observații și schimbări (...) am creat un echilibru (...) cred că prioritar este ca România să se dezvolte”, a afirmat Daniel Zamfir. După vot, Diana Buzoianu a criticat amendamentele adoptate, afirmând că acestea modifică obiective asumate de România la nivel european și că o strategie națională nu poate schimba angajamente europene. „În documentul de astăzi (...) PSD a venit cu un amendament prin care modifică inclusiv obiectivul acesta pe care România și l-a asumat la nivel european din 2020”, a declarat Buzoianu. Ministra a mai spus că modificarea nu schimbă obligațiile asumate de România la nivel european și că „nu există niciun fel de sancțiune” dacă obiectivul nu este îndeplinit, dar există nevoia ca România să arate că încearcă să îl atingă. Auditul pentru parcurile naționale, scos din strategie Buzoianu a criticat și eliminarea din strategie a măsurii privind realizarea unui audit „despre cum au fost administrate parcurile naționale”, întrebând „de ce le este frică” celor din PSD. Ea a respins argumentul invocat de PSD potrivit căruia auditul ar costa prea mult, susținând că acesta „oricum va fi făcut”. Ce urmează: amendamente la Camera Deputaților și miza PNRR Buzoianu a anunțat că USR va depune amendamente la Camera Deputaților pentru a corecta modificările adoptate în Senat și a legat explicit miza de finanțarea europeană. „Noi o să depunem amendamente, inclusiv la Camera Deputaților (...) Eu sper ca România să-și obțină în continuare miliardul de euro în urma adoptării acestei strategii”, a declarat Diana Buzoianu. În același timp, ministra a respins ideea că strategia ar bloca investițiile în infrastructură, inclusiv proiectele hidroenergetice, argumentând că strategiile „nu creează noi legi” și „nu pot adăuga prevederi noi legislative”, ci pun în aplicare obiective deja asumate la nivel național și european. [...]
Amendamentele votate în Senat la legea decarbonizării riscă să blocheze integral plățile din PNRR , avertizează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-o reacție citată de Antena 3 . Miza, potrivit ministrului, este ca modificările să fie interpretate de Comisia Europeană drept „reversibilitate” a unei reforme deja îndeplinite și finanțate, ceea ce ar opri depunerea viitoarelor cereri de plată. Pîslaru spune că amendamentele adoptate marți în Senat la legislația privind decarbonizarea ar putea duce la „blocarea totală” a PNRR și la pierderea „a miliarde de euro” din fonduri europene, dacă vor trece și de votul final al Parlamentului și vor deveni lege. „Atenție: Decizie extrem de periculoasă astăzi în Senat. Riscăm blocarea totală a PNRR și pierderea de miliarde de euro din fonduri europene.” De ce contează: „reversibilitatea” poate opri cererile de plată Ministrul diferențiază între riscul unor penalități punctuale și riscul structural al blocării PNRR. El afirmă că, dincolo de posibile penalități pe „Jalonul 119a” (din Cererea de Plată nr. 6), problema majoră ar fi declanșarea „reversibilității” pe „Jalonul 114”, care include legislația privind decarbonizarea și care, potrivit lui, a fost deja considerat îndeplinit de Comisia Europeană la Cererea de Plată nr. 2, pe baza căreia România a primit deja fonduri. În explicația sa, „reversibilitatea” este termenul folosit în regulamentul european pentru situația în care o reformă considerată îndeplinită este anulată sau modificată în sens contrar, ceea ce ar încălca principiul ireversibilității reformelor prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/241 (Mecanismul de Redresare și Reziliență). Ce plăți ar putea fi afectate, potrivit ministrului Pîslaru susține că o constatare de „reversibilitate” ar avea efecte imediate asupra fluxului de finanțare, prin oprirea depunerii de noi cereri de plată. „Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată!” Concret, el afirmă că România nu ar mai putea depune nici Cererea de Plată nr. 5 (despre care spune că era pregătită pentru depunere după publicarea noului CID), iar Cererea finală, nr. 6, ar fi, la rândul ei, blocată. Ministrul mai avertizează asupra unor consecințe în lanț, de la evaluări negative ale agențiilor de rating și pierderea credibilității, până la blocarea finanțărilor pentru proiecte publice precum spitale, școli și infrastructură. Context politic: PSD pregătește un proiect privind capacitățile pe cărbune, Bolojan critică În același context, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va depune la Senat un proiect de lege potrivit căruia nu se va mai putea opri nicio capacitate de energie pe cărbune dacă nu este înlocuită cu altceva. Premierul Ilie Bolojan a criticat proiectul prezentat de Grindeanu, afirmând că măsura ar putea duce la pierderea unor sume mari din PNRR, deoarece ar declanșa clauza de ireversibilitate. Ce urmează, potrivit avertismentului lui Pîslaru, depinde de votul final din Parlament: dacă amendamentele rămân în forma adoptată de Senat și devin lege, România riscă să intre într-un blocaj de finanțare pe PNRR, cu efecte directe asupra investițiilor publice. [...]
USR avertizează că amendamentul PSD-AUR la legea ANI poate bloca un jalon din PNRR și pune în joc 800 de milioane de euro , pe fondul unei dispute politice care vizează inclusiv mandatul primarului Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit HotNews . În Comisia juridică a Camerei Deputaților , PSD a trecut luni, cu voturile AUR, UPR și SOS, un amendament la legea reformei ANI (Agenția Națională de Integritate) care prevede că persoanele găsite definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd automat funcția sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, inclusiv dacă abaterea a fost constatată înainte ca legea să intre în vigoare. În această situație s-ar afla și Dominic Fritz, primarul USR al Timișoarei, după ce Înalta Curte a stabilit în iunie 2026, printr-o decizie definitivă, că este în conflict de interese. Miza de reglementare: efect retroactiv și risc de blocaj în PNRR Deputatul USR Cătălin Drulă susține că amendamentul este „neconstituțional” deoarece ar introduce „o pedeapsă nouă, retroactiv”. Într-o postare pe Facebook, el a comparat demersul cu OUG 13 și l-a acuzat pe deputatul PSD Radu Marinescu că ar fi „cro[it] cu dedicație” o modificare care îl vizează pe Fritz. Drulă afirmă că liderii PSD și AUR ar ști că legea ar putea fi respinsă la Curtea Constituțională, iar efectul colateral ar fi blocarea unui jalon din PNRR, cu riscul ca România să piardă 800 de milioane de euro (aprox. 4 miliarde lei). „Știu și ei că nicio Curte Constituțională din lumea asta nu lasă o asemenea mizerie să treacă. Știu că se va bloca jalonul din PNRR și că România riscă să piardă 800 de milioane de euro.” Alte modificări votate în comisie Tot luni, în aceeași comisie, AUR a obținut voturile PSD pentru un amendament care extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și la partenerii demnitarilor, nu doar la soți, conform informațiilor din articol. [...]
PSD susține că 771 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fonduri europene riscă să rămână blocate după ce PNL și USR ar fi contestat la Curtea Constituțională Legea integrității , potrivit Economica . Miza imediată, dincolo de disputa politică, este una financiară: accesul la o tranșă de bani europeni asociată acestei legi. Într-un comunicat transmis joi, PSD acuză USR și PNL că au „suspendat” 771 de milioane de euro destinate României „în tentativa de a salva un președinte de partid” de sancțiuni legale, după o condamnare definitivă pentru conflict de interese. Social-democrații susțin că demersul de sesizare a CCR ar fi motivat politic și ar pune în pericol interese economice ale țării. Ce spune PSD despre efectul economic: bani europeni „blocați” PSD califică sesizarea la CCR drept o „sfidare” la adresa contribuabililor și afirmă că, dacă România pierde suma aferentă Legii integrității, USR ar deveni vinovat „de al doilea cel mai mare prejudiciu asupra României”, după achiziția de vaccinuri COVID, conform comunicatului citat de Economica. Tot în aceeași poziție publică, PSD leagă USR și de „blocarea finalizării unor hidrocentrale aflate într-un stadiu foarte avansat de construcție”, susținând că acest lucru ar vulnerabiliza securitatea energetică a României. Textul nu oferă însă detalii suplimentare despre proiecte sau stadiile lor, dincolo de această afirmație. Disputa juridică: amendamentul PSD și acuzația de „retroactivitate” PSD afirmă că amendamentul său privind o „normă tranzitorie” nu ar acționa retroactiv și că prevede explicit că persoanele condamnate definitiv, cu sancțiuni în desfășurare la momentul intrării în vigoare a noii legi, „nu vor scăpa de răspunderea legală” și vor suporta sancțiunile aplicabile pe vechea legislație. Potrivit PSD, amendamentul ar viza „toate condamnările definitive”, nu doar conflictele de interese, ci și incompatibilitățile. În acest context, partidul susține că sesizarea la CCR „nu are la bază un temei real de neconstituționalitate”, ci ar urmări protejarea liderului USR, „chiar cu prețul pierderii banilor europeni ai României”. Ce urmează: CCR discută sesizarea pe 12 august Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 12 august sesizarea privind legea de modificare și completare a unor acte normative în domeniul integrității, au precizat oficiali ai CCR pentru AGERPRES, conform informațiilor din articol. Decizia CCR va fi relevantă inclusiv prin efectul de calendar: până la o soluționare, disputa politică se suprapune peste riscul de întârziere sau blocaj în accesarea fondurilor europene invocate de PSD. [...]
Un deputat afiliat PSD a semnat pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, deși partidul respinge demersul , iar gestul introduce o fisură politică într-un moment în care social-democrații invocă nevoia de „stabilitate”, potrivit HotNews . AUR susține că a strâns 112 semnături din cele 155 necesare pentru a iniția procedura de suspendare a președintelui și a lansat platforma suspeND.ro , unde sunt afișate semnăturile și pozițiile parlamentarilor. Pe listă apare și Dorin Popa, deputat afiliat grupului PSD, deși PSD nu sprijină public inițiativa. Cine este deputatul PSD care a semnat și cum își justifică decizia Dorin Popa este la primul mandat de deputat. A intrat în Parlament ales pe listele POT, iar pe 10 iunie 2025 s-a afiliat grupului PSD, după plecarea din POT „cu scandal”, pe fondul unui conflict cu președinta partidului, Anamaria Gavrilă (context relatat într-un material HotNews ). Popa spune că susține suspendarea deoarece consideră că președintele blochează formarea unui guvern cu majoritate parlamentară, prin condiția de a obține 233 de voturi, în timp ce ar fi exclus AUR de la guvernare. „Or, conștient fiind de treaba asta, că n-ar exista o majoritate parlamentară pentru a avea un Guvern cu drepturi depline, consider că domnia sa ține pe loc România.” Întrebat de ce a semnat un demers pe care PSD nu îl susține, Popa afirmă că în grupul PSD nu i s-a interzis să voteze după propria opțiune. „La grupul parlamentar PSD nu există treaba asta, «votezi ce vrem noi». Nu, votezi cum te taie capul, cum simte inima, creierul.” Poziția PSD: „Avem nevoie de stabilitate” Deputatul PSD Mihai Ghigiu a declarat la Parlament că partidul nu susține inițiativa AUR și că nu vede motive care să justifice suspendarea, invocând contextul unei crize guvernamentale. „PSD, grupurile parlamentare ale PSD nu susțin o astfel de inițiativă, avem nevoie de stabilitate.” Ghigiu a precizat că Dorin Popa este afiliat grupului PSD, dar că decizia partidului rămâne neschimbată: PSD nu sprijină suspendarea. Ce urmează procedural și care sunt pragurile Suspendarea președintelui este reglementată de articolul 95 din Constituție . Propunerea poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori, iar suspendarea se votează în ședință comună, cu majoritatea parlamentarilor, după consultarea Curții Constituționale. Dacă este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demitere. Referendumul este valabil dacă participă cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele permanente, iar rezultatul este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă minimum 25% din totalul înscrișilor. În iulie, Nicușor Dan a catalogat perspectiva suspendării drept un „subiect total neserios”, spunând că suspendarea ar trebui să fie o sancțiune pentru „încălcări serioase ale Constituției”. [...]
