Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a declarat că războiul din Iran este „câștigat”, dar nu suficient de câștigat, într-o conferință de presă confuză și contradictorie, transmite The Guardian. În ciuda afirmațiilor sale, președintele american a evitat să ofere detalii clare despre durata conflictului sau obiectivele finale ale campaniei militare.
În timpul conferinței de presă de 35 de minute desfășurate în Doral, Florida, Trump a subliniat distrugerea forțelor militare iraniene de către SUA, dar a lăsat loc de interpretare cu privire la planurile de viitor. Deși a sugerat că războiul ar putea fi aproape de finalizare, a evitat să confirme o dată exactă pentru încheierea ostilităților.
Declarațiile președintelui au fost întâmpinate cu scepticism și critici din partea democraților. Chuck Schumer, liderul democrat din Senatul SUA, a catalogat conferința de presă drept „lipsită de viziune” și a acuzat administrația Trump de incoerență în gestionarea conflictului cu Iranul. Schumer a subliniat că Trump nu a reușit să articuleze un plan clar, punând astfel în pericol economia mondială și viețile a milioane de oameni.
Trump a anunțat, de asemenea, relaxarea sancțiunilor asupra vânzărilor de petrol ale unor țări, pentru a calma piețele globale, inversând astfel politica sa anterioară de presiune economică asupra Rusiei. El a lăsat deschisă posibilitatea ca aceste sancțiuni să nu fie reintroduse, în funcție de evoluția situației internaționale.
Unul dintre cele mai controversate momente ale conferinței a fost afirmația lui Trump că Iranul ar fi obținut o rachetă Tomahawk, pe care ar fi folosit-o pentru a lovi o școală de fete din Minab, ucigând peste 168 de persoane, majoritatea copii. Întrebat despre responsabilitatea SUA în acest incident, Trump a declarat că „Tomahawks sunt folosite de multe țări” și că Iranul ar deține astfel de rachete.
„Tomahawks sunt folosite de multe țări”, a spus Trump, sugerând că Iranul ar putea avea astfel de rachete. „Cred că este ceva ce mi s-a spus că este sub investigație”.
Declarațiile președintelui au provocat confuzie și îngrijorare în rândul jurnaliștilor prezenți, care au subliniat că Trump este singurul oficial guvernamental care a făcut astfel de afirmații. În ciuda încercărilor de clarificare, Trump nu a oferit detalii suplimentare, menționând că informațiile sunt încă în curs de investigare.
Recomandate
Potrivit The Sun , Donald Trump susține că Iranul a încercat să negocieze pacea , însă președintele american a respins ideea unui acord, afirmând că este „prea târziu” pentru oprirea conflictului. Declarația a fost făcută la Casa Albă în timpul ceremoniei dedicate echipei Inter Miami , campioana Major League Soccer din 2025. În cadrul evenimentului, la care au participat jucători precum Lionel Messi și Luis Suárez , liderul american a vorbit pe larg despre evoluția conflictului dintre Statele Unite și Iran. Trump a afirmat că oficialii iranieni ar fi încercat să afle cum ar putea fi încheiat un acord pentru oprirea bombardamentelor, însă reacția sa a fost una categorică. Potrivit declarației sale, liderii de la Teheran ar fi contactat partea americană pentru a discuta posibilitatea unui compromis, dar administrația de la Washington nu a fost dispusă să accepte o astfel de variantă în acest moment. „Iranienii sunt duri și vor să lupte. Sună și întreabă cum pot face un acord de pace. Le-am spus că e cam târziu pentru asta. Noi vrem să luptăm mai mult decât vor ei”, a spus Trump, citat de publicația britanică The Sun . Conflictul ar fi început cu aproximativ o săptămână înainte, după un atac comun al Statelor Unite și Israelului asupra Teheranului , în urma căruia liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei , ar fi fost ucis. Ulterior, Iranul a ripostat, lansând atacuri asupra unor baze militare americane din Orientul Mijlociu, ceea ce a amplificat tensiunile din regiune. Discursul lui Trump a stârnit reacții și în mediul online, mai ales după ce imaginile au arătat că jucători ai lui Inter Miami, inclusiv Lionel Messi, au aplaudat în timpul intervenției , gest care a generat critici din partea unor comentatori și jurnaliști. Unii dintre aceștia au susținut că sportivii au fost puși într-o situație delicată prin asocierea cu declarații politice despre conflictul militar. Vizita echipei Inter Miami la Casa Albă face parte din tradiția americană prin care echipele campioane sunt invitate de președinte pentru a fi onorate , însă în acest caz evenimentul sportiv a fost eclipsat de declarațiile despre evoluția războiului și despre poziția fermă a administrației americane în raport cu Iranul. [...]
Donald Trump afirmă că după campania militară din Iran ar putea urma Cuba , susținând că regimul de la Havana „va cădea foarte curând” și că autoritățile cubaneze ar fi interesate de un acord cu Washingtonul. Declarația a fost făcută într-o intervenție la CNN . Președintele american a comentat situația într-o discuție despre operațiunea militară lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe care a descris-o drept o campanie „de succes”. În acest context, Trump a sugerat că, după finalizarea obiectivelor din Orientul Mijlociu, atenția administrației sale se va îndrepta și spre Cuba. „Cuba va cădea foarte curând, cu siguranță. Nu are legătură cu Iranul, dar și Cuba va cădea. Ei sunt foarte dornici să ajungă la un acord”, a declarat liderul de la Casa Albă. El a insistat că autoritățile cubaneze ar fi interesate de negocieri și a precizat că eventualele discuții sunt gestionate de secretarul de stat Marco Rubio, politician american de origine cubaneză. Posibile contacte diplomatice În ultimele săptămâni, presa americană a relatat despre contacte între Marco Rubio și Raul Guillermo Rodriguez Castro , nepotul fostului lider cubanez Raul Castro. Potrivit relatărilor citate, ar fi vorba mai degrabă despre discuții preliminare decât despre negocieri oficiale. Aceste contacte ar fi vizat, printre altele: posibile reforme economice treptate în Cuba relaxarea graduală a sancțiunilor americane o eventuală normalizare a relațiilor dintre Washington și Havana Sancțiunile impuse Cubei de Statele Unite datează încă din perioada Războiului Rece și reprezintă unul dintre cele mai longevive regimuri de sancțiuni din politica externă americană. Context regional tensionat Declarațiile lui Trump vin într-un moment de tensiune geopolitică ridicată. Liderul american a sugerat într-un interviu acordat publicației Politico că o eventuală schimbare de regim sau apropiere strategică a Cubei de Statele Unite ar reprezenta „cireașa de pe tort” după evoluțiile recente din Venezuela. În ianuarie 2026, un comando american l-a capturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro, unul dintre principalii aliați ai Havanei în regiune. Acest episod a schimbat echilibrul politic din America Latină și a amplificat presiunile asupra regimului cubanez. Deocamdată, administrația americană afirmă că prioritatea rămâne conflictul din Orientul Mijlociu, iar evoluțiile legate de Cuba ar putea fi abordate într-o etapă ulterioară. Ce ar putea urma În lipsa unor negocieri oficiale confirmate, rămâne neclar dacă declarațiile lui Donald Trump reprezintă începutul unei strategii concrete față de Cuba sau doar o poziție politică într-un context geopolitic tensionat. Totuși, eventuale schimbări în relația dintre Washington și Havana ar avea consecințe majore pentru regiunea Caraibelor și pentru echilibrul politic din America Latină. [...]
Donald Trump l-a acuzat pe Keir Starmer că vrea să intre în războiul cu Iranul „după ce am câștigat deja” , potrivit POLITICO , pe fondul continuării loviturilor aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului și al folosirii de către Washington a unor baze din Regatul Unit. Declarațiile au fost făcute sâmbătă seara, în a doua săptămână a conflictului, în contextul în care portavionul britanic HMS Prince of Wales ar urma să fie pregătit pentru a pleca spre Golful Persic, conform relatărilor din presa britanică citate de publicație. Trump a susținut că guvernul de la Londra „se gândește serios” să trimită două portavioane în Orientul Mijlociu, dar că SUA nu mai au nevoie de ele. „Asta e în regulă, prim-ministru Starmer, nu mai avem nevoie de ele, dar ne vom aminti”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. POLITICO notează că, după o ezitare inițială, Starmer a acordat Washingtonului permisiunea de a lovi depozite de rachete iraniene folosind baza militară britanică de la Diego Garcia, în arhipelagul Chagos, întârzierea fiind un motiv de critică repetată din partea lui Trump. În plus, SUA folosesc și o bază aeriană din Regatul Unit, după ce Starmer a autorizat acțiuni americane „defensive” împotriva unor obiective legate de rachete iraniene de pe baze britanice; patru bombardiere B-1 au ajuns la baza Fairford din Gloucestershire vineri și sâmbătă. După criticile lui Trump , cei doi lideri au discutat duminică la telefon, iar biroul lui Starmer a transmis că au abordat situația din Orientul Mijlociu și cooperarea militară, inclusiv utilizarea bazelor Royal Air Force. Separat, fostul premier britanic Tony Blair l-a criticat pe Starmer pentru că nu a susținut de la început acțiunea SUA în Iran, spunând la un eveniment privat că Washingtonul este o „piatră de temelie indispensabilă” pentru securitatea Marii Britanii și că aliații ar trebui să „se prezinte”, indiferent cine este președinte. Trump a mai afirmat sâmbătă că SUA plănuiesc noi lovituri asupra Iranului și că iau în calcul extinderea țintelor, promițând o intensificare a campaniei militare. Contextul este relevant și pentru relația transatlantică, întrucât folosirea bazelor britanice și eventualul sprijin naval ar putea deveni un subiect de presiune politică între Washington și Londra, pe măsură ce conflictul evoluează. [...]
Mojtaba Khamenei a fost ales noul lider suprem al Iranului , potrivit The Guardian , într-o decizie anunțată duminică de organismul clerical responsabil de desemnarea celei mai înalte autorități din republica islamică. Adunarea a transmis, prin presa de stat, că succesiunea a fost decisă printr-un „vot decisiv” și a cerut populației să se ralieze în jurul noului lider, invocând nevoia de unitate națională într-un moment tensionat. Adunarea a spus că Khamenei a fost ales prin ceea ce a descris drept un „vot decisiv”. Numirea are o încărcătură politică majoră: este pentru prima dată de la Revoluția Islamică din 1979 când conducerea supremă trece de la tată la fiu, fapt care poate alimenta dezbaterea internă despre apariția unui sistem cu trăsături dinastice într-un stat construit, formal, împotriva conducerii ereditare. Ali Khamenei , care a condus Iranul timp de 37 de ani, a fost ucis într-o lovitură americano-israeliană asupra Teheranului, pe 28 februarie, în prima zi a războiului cu Iranul, notează publicația. În plan intern, instituțiile-cheie au reacționat rapid: presa de stat a relatat că forțele armate și-au declarat loialitatea, iar președintele parlamentului a descris urmarea lui Mojtaba Khamenei drept o „datorie religioasă și națională”. Șeful securității a spus că noul lider poate ghida țara în actualul moment sensibil, iar Gardienii Revoluției au indicat că sunt pregătiți să îl urmeze, semnalând sprijin din partea nucleului dur al sistemului. Pe plan extern, The Guardian consemnează că decizia poate amplifica tensiunile, în condițiile în care Donald Trump a calificat anterior alegerea lui Mojtaba Khamenei drept „inacceptabilă” și a afirmat că următorul lider suprem „nu va rezista mult” dacă Teheranul nu obține mai întâi aprobarea sa. În paralel, armata israeliană a transmis, într-o postare pe X în limba persană, că va continua să urmărească orice succesor al lui Ali Khamenei și pe cei implicați în desemnarea acestuia. Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, nu a deținut funcții alese și nu a ocupat formal un post guvernamental de rang înalt, însă a rămas în centrul puterii, în special prin rolul din biroul tatălui său și prin relațiile cultivate cu clerici conservatori și cu Gardienii Revoluției, potrivit analizei citate de publicație. În contextul războiului, Iranul a amenințat și cu atacarea unor facilități petroliere din țările vecine, după lovituri israeliene asupra unor obiective energetice din jurul Teheranului, pe fondul temerilor privind impactul asupra economiei globale și a pieței petrolului. [...]
Adunarea Experților din Iran a ales deja noul lider suprem , succesorul ayatollahului Ali Khamenei, însă numele acestuia nu a fost încă făcut public oficial. Informația a fost confirmată de clerici implicați în procesul de desemnare, în contextul războiului în curs din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 , care citează declarații ale membrilor organismului religios responsabil de alegerea liderului suprem. Potrivit ayatollahului Ahmad Alamolhoda , membru al Adunării Experților, votul pentru desemnarea noului lider a avut loc deja , iar decizia finală a fost luată. Secretariatul instituției urmează să anunțe ulterior identitatea persoanei alese. Liderul suprem reprezintă cea mai importantă autoritate politică și religioasă din Republica Islamică, având ultimul cuvânt în deciziile majore ale statului, inclusiv asupra armatei, politicii externe și sistemului judiciar. Un alt membru al organismului, ayatollahul Mohammad Mehdi Mirbagheri , a declarat că între clericii care fac parte din Adunarea Experților s-a ajuns la un consens majoritar privind succesorul lui Khamenei . Procesul a fost accelerat de situația de securitate din Iran, după atacurile militare care au dus la moartea liderului suprem la sfârșitul lunii februarie. În paralel, clericul Mohsen Heidari Alekasir a explicat că o reuniune fizică completă a Adunării Experților este dificilă în condițiile actuale de conflict. De aceea, alegerea ar fi fost stabilită fără o ședință formală clasică, pe baza consultărilor dintre membri și a recomandărilor formulate anterior de fostul lider suprem. Potrivit acestuia, unul dintre criteriile invocate de Ali Khamenei pentru succesorul său era ca liderul Republicii Islamice să fie „urât de inamic”, nu apreciat de acesta. Declarația a alimentat speculațiile privind identitatea noului lider, mai ales după ce președintele american Donald Trump a afirmat recent că numirea lui Mojtaba Khamenei , fiul fostului lider suprem, ar fi „inacceptabilă”. Deși votul a avut loc, autoritățile iraniene nu au confirmat încă oficial numele ayatollahului ales. Anunțul este așteptat în perioada următoare și ar putea influența semnificativ evoluția conflictului din regiune și direcția politică a Iranului. [...]
Un sondaj realizat în martie 2026 arată că majoritatea moldovenilor susțin aderarea la UE, dar nu și unirea cu România , în timp ce președinta Maia Sandu rămâne politicianul cu cea mai mare cotă de încredere din Republica Moldova, potrivit datelor publicate de News.ro , care citează Barometrul IData. Sondajul indică faptul că opoziția față de unirea Republicii Moldova cu România este ușor mai mare decât sprijinul pentru această idee . Astfel, 47,7% dintre respondenți se declară împotriva unirii, în timp ce 42,3% spun că o susțin. Aproximativ 10% dintre participanți au afirmat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. În schimb, integrarea europeană beneficiază de un sprijin semnificativ mai mare . Aproape 60% dintre cei chestionați se pronunță pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce aproape 30% se declară împotrivă. Opțiune Procent Pentru aderarea la UE 59,7% Împotriva aderării la UE 29,7% Nu știu / Nu răspund 10,6% Sondajul a analizat și reacția populației la declarația președintei Maia Sandu, care a afirmat că ar vota pentru unirea cu România. Rezultatele arată că această poziție este mai degrabă contestată de populație. Distribuția răspunsurilor este următoarea: 43,5% spun că nu susțin deloc declarația 8,9% afirmă că „mai degrabă nu o susțin” 23,7% declară că „o susțin pe deplin” 15,6% spun că „mai degrabă o susțin” 6,6% nu au o opinie 1,8% nu răspund În ceea ce privește impactul declarației asupra opiniei privind unirea, 38,7% dintre respondenți afirmă că nu susțin unirea indiferent de această poziție, în timp ce 17,1% spun că afirmația le-a întărit sprijinul pentru unire. Barometrul IData măsoară și nivelul de încredere în politicienii de la Chișinău. Maia Sandu conduce detașat clasamentul cu 30,6% , fiind urmată la mare distanță de fostul președinte Igor Dodon, cu 10,3%. Principalele cote de încredere în politicieni: Maia Sandu – 30,6% Igor Dodon – 10,3% Ion Ceban – 5,7% Vasile Costiuc – 5,5% Renato Usatîi – 5,3% Datele sondajului au fost colectate în perioada 23 februarie – 6 martie 2026 , pe un eșantion de 1035 persoane din 289 de localități ale Republicii Moldova. Marja maximă de eroare este de ±2,9%. [...]
