Știri
Știri din categoria Politică
UDMR ia în calcul trecerea în opoziție în lunile următoare, ceea ce poate complica formarea și stabilitatea unei majorități guvernamentale, în condițiile în care partidul spune că își dorește să rămână la guvernare, potrivit Agerpres. Declarația a fost făcută vineri de președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Cluj-Napoca, în fața Consiliului Reprezentanților Uniunii (CRU).
Kelemen Hunor a spus că nu poate promite că UDMR va participa la guvernare în 2026, în lunile care urmează, și că intrarea în opoziție este o posibilitate pe care nu o vede ca pe un risc personal sau politic, ci ca pe o oportunitate de reconstrucție.
„În perioada următoare, eu nu pot să vă promit astăzi că UDMR-ul în 2026, în lunile care urmează, va putea să participe la guvernare. Poate că vom intra în opoziție. Pe mine nu mă sperie așa ceva, consider că pentru construcție, opoziția poate să fie o șansă nouă.”
În același mesaj, liderul UDMR a indicat că formațiunea vrea să facă parte dintr-un guvern „în stare să facă ordine în țară” și să ofere „soluții bune” la problemele României, astfel încât, la finalul ciclului guvernamental, să poată arăta că angajamentele asumate în campania electorală din 2024 au fost îndeplinite „în mare măsură”.
El a adăugat că printre obiectivele de guvernare ale UDMR se află un stat care „să cheltuie mai mult” pentru a furniza servicii mai bune cetățenilor, cu un buget care să ofere „o perspectivă” astfel încât oamenii să își poată planifica viitorul în România.
Declarațiile au fost făcute la Cluj-Napoca, unde are loc ședința Consiliului Reprezentanților Uniunii al UDMR, în cadrul căreia Kelemen Hunor a prezentat un raport politic.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că programul SAFE nu poate fi blocat , deoarece există o soluție legislativă de rezervă în Parlament, în cazul în care ordonanța de urgență a Guvernului este afectată de controlul Curții Constituționale , potrivit Mediafax . Întrebat vineri despre riscul ca programul SAFE să fie blocat după ce ordonanța de urgență a Guvernului Ilie Bolojan – menită să faciliteze semnarea contractelor – a fost atacată la Curtea Constituțională, Nicușor Dan a respins această posibilitate. „Nu există riscul acesta.” Șeful statului a adăugat că, pe măsură ce se apropie termenul-limită de 31 mai, „există un back-up în Parlament” și că se poate interveni legislativ „în timp optim”, astfel încât data de 31 mai să nu fie afectată. De ce contează: termenul de 31 mai și riscul de întârziere legislativă Miza imediată este respectarea termenului de 31 mai, menționat de președinte ca reper pentru pașii necesari derulării programului. În acest context, „back-up”-ul invocat înseamnă, practic, o alternativă de reglementare prin Parlament, dacă ordonanța contestată ar întârzia sau ar fi invalidată. Context: ce este programul SAFE și ce finanțare are România SAFE (Security Action For Europe) este un program al Uniunii Europene prin care România a obținut a doua cea mai mare alocare, de peste 16,6 miliarde euro (aprox. 83 miliarde lei), conform informațiilor prezentate în material. Pentru a atrage banii, România trebuie să selecteze companiile cu care încheie contracte ce trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2030. Potrivit cadrului general descris, finanțarea este sub formă de credite cu dobândă „foarte mică”, de 3%, iar destinațiile menționate includ: 9,53 miliarde euro (aprox. 47,7 miliarde lei) pentru înzestrarea Armatei Române și infrastructura asociată; 4,2 miliarde euro (aprox. 21 miliarde lei) pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capete din Autostrada Moldovei Pașcani–Ungheni și Pașcani–Siret; 2,8 miliarde euro (aprox. 14 miliarde lei) pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională. [...]
Nicușor Dan condiționează desemnarea premierului de o majoritate parlamentară, ceea ce prelungește calendarul deciziei. În declarații făcute joi, președintele a spus, potrivit HotNews , că după consultările de luni de la Cotroceni nu va exista „un anunț luni seară sau marți dimineață”, iar discuția va începe cu „întrebarea fundamentală”: „care este majoritatea guvernamentală pentru susținerea unui guvern”. Miza, în logica președintelui, este evitarea unui Executiv care intră rapid în blocaj. Nicușor Dan a afirmat că, indiferent de formula discutată – guvern tehnocrat, minoritar sau majoritar – acesta trebuie să aibă susținere în Parlament, altfel „vor fi tensiuni”. Ce înseamnă, practic, „întrebarea fundamentală” Întrebat dacă a renunțat la ideea unui premier tehnocrat, Nicușor Dan nu a dat un răspuns direct, dar a repetat condiția pe care o pune tuturor partidelor chemate la consultări: fiecare trebuie să vină cu o soluție de majoritate. Președintele a legat explicit nominalizarea de capacitatea viitorului guvern de a „repara criza” și a evitat să indice nume sau scenarii punctuale înainte de clarificarea sprijinului parlamentar. Tot în acest context, șeful statului a respins varianta ca AUR să facă parte din viitorul Executiv „pentru a nu avea un guvern minoritar”. Calendarul consultărilor și de ce nu se așteaptă o decizie rapidă Consultările oficiale cu partidele parlamentare sunt programate luni, 18 mai 2026, la Palatul Cotroceni , cu opt grupuri parlamentare invitate pe parcursul zilei. Programul anunțat este: 09:00 – PSD 10:00 – AUR 11:00 – PNL 12:00 – USR 13:00 – UDMR 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale 15:00 – S.O.S. România 16:00 – POT Nicușor Dan a indicat că discuțiile ar putea continua marți sau miercuri și cu „ceilalți” din Parlament care nu sunt reprezentați de partidele parlamentare, motiv pentru care nu anticipează un anunț imediat după prima rundă. Context: căderea Cabinetului Bolojan și presiunea pentru stabilitate Consultările au loc după căderea Cabinetului Bolojan, demis de Parlament prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. În acest cadru, președintele a insistat că prioritatea este o majoritate care să susțină guvernul, nu doar o desemnare rapidă. Separat, Nicușor Dan a spus că există „un plan B” în Parlament pentru finalizarea programului SAFE până pe 31 mai, fără a detalia public conținutul acestui „backup”. [...]
PNL își închide oficial opțiunea de coaliție cu PSD , iar această poziționare ridică miza consultărilor de la Cotroceni pentru găsirea unei majorități funcționale într-un Parlament fragmentat, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că PNL nu mai poate guverna „cu un partener care a încălcat toate regulile” și că, dacă PSD intră la guvernare, liberalii vor trece în opoziție. Poziția PNL înainte de consultările cu președintele Cu trei zile înaintea consultărilor pe care președintele Nicușor Dan le va avea luni, 18 mai, cu partidele parlamentare pentru formarea viitorului guvern, Bolojan a explicat, într-o intervenție la HotNews , care sunt deciziile asumate de PNL. El a indicat două linii roșii: PNL nu va mai intra într-o coaliție cu PSD; dacă PSD va face parte dintr-o formulă de guvernare, PNL va fi în opoziție. Bolojan a susținut că aceste decizii vin din experiența ultimelor zece luni și a acuzat PSD că a generat criza politică, fără să vină cu soluții în ultimele zece zile. Miza: majoritatea parlamentară și riscul unui nou blocaj În același context, premierul interimar a afirmat că PSD ar fi trebuit „să-și asume responsabilitatea”, inclusiv în privința măsurilor care ar fi redus cheltuielile statului și ar fi vizat administrarea unor companii. În opinia sa, „nu mai e cale de întors” în relația de guvernare cu PSD, invocând lipsa de asumare și încălcarea înțelegerilor. Întrebat despre un posibil guvern condus de un tehnocrat, Bolojan a spus că PNL ar analiza o astfel de propunere, însă a insistat că, dacă PSD ar fi în interiorul unui asemenea executiv, „nu poți să funcționezi”. Ce cere președintele Nicușor Dan la consultări Președintele a transmis că nu își dorește un executiv „care să nască o altă criză” și că întrebarea-cheie pentru partidele chemate la consultări va fi „care este majoritatea” pe care o propun, indiferent dacă se discută despre guvern complet, minoritar sau tehnocrat. Nicușor Dan a mai spus că viitorul guvern trebuie să se sprijine pe o majoritate „prooccidentală”, a exclus sprijinul AUR pentru un guvern minoritar și a repetat că „chestiunea fundamentală este majoritatea parlamentară”. [...]
În lipsa unei majorități parlamentare funcționale după căderea Guvernului Bolojan, Diana Buzoianu spune că alegerile anticipate ar fi soluția pentru a debloca formarea unui executiv cu legitimitate și capacitate de reformă, potrivit Euronews . Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai prin moțiune de cenzură, iar discuția s-a mutat acum pe aritmetica parlamentară necesară pentru o nouă majoritate. În intervenția la Euronews, ministra Mediului (USR) a susținut că „nu ies calculele” indiferent de poziționarea partidelor, motiv pentru care un nou scrutin ar „elucida” raportul de forțe. De ce contează: alternativa „tehnocrat” vs. reset politic prin vot Buzoianu respinge ideea unui guvern tehnocrat ca răspuns la criza politică, argumentând că un astfel de executiv ar fi „mult mai slab” în fața partidelor și a intereselor care ar încerca să-și păstreze influența. În schimb, ea spune că, dacă nu se poate construi o majoritate politică stabilă, soluția este întoarcerea la electorat. „Eu nu cred în teoria de a ne întoarce la masă cu un tehnocrat care va fi mult mai slab în fața partidelor care și-au dorit păstrarea grupurilor de interese. Cred că, în acest caz, dacă admitem că nu există o astfel de majoritate politică, trebuie să ne reîntoarcem la cetățeni, adică alegeri anticipate.” În aceeași logică, ministra avertizează că „ignorând cu totul politica” într-o criză politică s-ar putea ajunge la creșterea extremismului și la „probleme uriașe” în 2028, în condițiile în care stabilitatea instituțiilor depinde de existența unei majorități politice stabile. Ce majoritate ar accepta USR și pe cine ar susține Buzoianu afirmă că USR ar intra într-un guvern „care poate să împingă reforme” și să finalizeze PNRR și SAFE (menționate ca obiective), și vorbește despre ideea unui „pol reformator”. Ea indică drept variantă de lucru o formulă cu USR, PNL, UDMR și Minorități, dar admite că, dacă Parlamentul susține o altă majoritate, „Parlamentul este suveran”. Totodată, Buzoianu spune că USR continuă să îl susțină pe Ilie Bolojan și că măsurile negociate anterior în coaliție „rămân valabile”, inclusiv cele legate de „redresare economică” și de combaterea corupției. „Coaliția nu mai există, PSD nu mai este partener de guvernare, iar linia roșie pe care USR a dat-o este în vigore. Am văzut că PNL a luat aceeași poziționare de neîntoarcere la guvernare alături de PSD.” Ce urmează: consultări la Cotroceni Președintele Nicușor Dan a convocat consultări cu partidele politice pentru luni, 18 mai . Întrebată despre mandatul cu care ar trebui să meargă USR la discuții, Buzoianu a spus că România are nevoie de „un guvern care să livreze reforme” și că participarea USR ar fi „o garanție” pentru acest obiectiv. [...]
Președintele Nicușor Dan condiționează desemnarea viitorului guvern de o majoritate parlamentară funcțională , evitând să se pronunțe punctual asupra unei eventuale renominalizări a lui Ilie Bolojan ca premier, pe motiv că nu vrea să numească „un guvern care să nască o altă criză”, potrivit news.ro . Într-o declarație de vineri, întrebat dacă o nouă desemnare a lui Ilie Bolojan ar fi „un experiment”, șeful statului a spus că nu va da „răspunsuri particulare”, ci doar „răspunsuri generale”, iar criteriul enunțat este evitarea unui executiv care ar putea genera instabilitate. „Întrebarea fundamentală” pentru partide: cine face majoritatea Nicușor Dan a indicat că miza discuțiilor politice este conturarea unei majorități care să susțină guvernul, indiferent de formula acestuia (majoritar, minoritar sau tehnocrat). El a descris această întrebare drept „destul de dificilă” în acest moment și a plasat responsabilitatea răspunsului la partide, invocând obligația comună de a guverna. „Indiferent de componenţa guvernului, (...) care este majoritatea parlamentară care susţine acest guvern.” În același registru, președintele a respins abordările bazate pe preferințe declarative, argumentând că orice opțiune trebuie să țină cont de „realitatea parlamentară”. Poziționare față de tensiunile din coaliție și de guvernarea Bolojan Întrebat despre afirmația lui Sorin Grindeanu privind o refacere a coaliției cu PNL, dar fără USR, Nicușor Dan a spus că va asculta toate partidele, „cu condiționările fiecăruia dintre ele”, menținând accentul pe aritmetica parlamentară. Pe tema guvernării din ultimele luni, întrebat dacă PSD ar fi blocat reforme pentru protejarea unor „rețele de sinecuri” și grupuri de interese, președintele a refuzat un răspuns „da sau nu”, motivând că nu vrea să se implice în tensiunile deja existente. A reluat ideea că discuția relevantă este despre „viitor” și despre majoritatea care va susține următorul guvern. Totodată, întrebat de ce ar fi omis să îi mulțumească premierului Bolojan după moțiune, Nicușor Dan a precizat că acesta este încă în funcție și i-a mulțumit pentru activitate. [...]
Refuzul USR de a susține un guvern minoritar cu PSD în centru complică formarea rapidă a unei majorități și prelungește incertitudinea politică , într-un moment în care partidele sunt chemate la consultări pentru conturarea unei formule de guvernare, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu (USR), a spus că nu ar vota un guvern minoritar format în jurul PSD, invocând lipsa șanselor pentru „reforme reale” dacă PSD ar avea „toată puterea” în guvern. „Eu nu aş vota. Pentru că nu cred că România are vreo şansă vreodată să iasă din toată această caracatiţă de clientelism care a acaparat-o. (...) Dacă ei vor avea toată puterea într-un guvern, vă dau în scris, garantat, nu există nicio schimbare în bine care va fi resimţită de români. (...) Dar ceva consistent, o reformă reală nu va exista.” Ce formule de guvernare indică Buzoianu și unde vede „șanse” mai mari Întrebată la TVR Info despre varianta unui guvern minoritar în jurul PSD, Buzoianu a respins explicit această soluție. În schimb, ea a afirmat că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR ar avea „mai mari șanse” să livreze măsuri bune decât variantele care includ PSD, conform aceleiași surse. Context: Guvernul Bolojan a căzut, urmează consultări la Cotroceni Buzoianu a acuzat PSD că a contribuit la căderea Guvernului Bolojan, dar „fuge de responsabilitate” în privința guvernării. „Deci un parlament a reuşit să creeze o majoritate şi să dea guvernul jos, dar care fuge de guvernare. Acum nu mai vrea să guverneze cu majoritatea pe care a creat-o.” Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi. Luni, președintele Nicușor Dan a chemat partidele parlamentare la consultări, mai notează Știrile Pro TV. [...]
