Știri
Știri din categoria Politică
Suspendarea în instanță a deciziilor Congresului PNL blochează provizoriu schimbările de conducere și de statut, după ce Tribunalul București a admis o cerere depusă de 18 membri ai partidului, potrivit Antena 3. Hotărârea este executorie (se aplică imediat), dar poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile.
Instanța a suspendat provizoriu hotărârile adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului partidului. Totodată, au fost suspendate și 13 decizii luate ulterior de Biroul Permanent Național, între care și hotărârea prin care au fost schimbați lideri de filiale.
Conform minutei citate, suspendarea se aplică „până la soluționarea definitivă” a dosarului în care este contestată legalitatea hotărârilor luate la Congres. Asta înseamnă că instanța nu a tranșat încă pe fond legalitatea Congresului, dar a oprit, temporar, efectele actelor contestate.
În concret, Tribunalul București a suspendat provizoriu:
Hotărârea din 8 iulie vine după o decizie anterioară a Tribunalului București, care suspendase provizoriu și hotărârea Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie, prin care fusese convocat Congresul PNL.
După prima suspendare, conducerea partidului susținea că actele deja adoptate la Congres nu sunt afectate și că noua echipă își poate continua activitatea. Noua decizie schimbă însă situația, deoarece vizează direct deciziile Congresului și actele adoptate ulterior în baza lor.
Acțiunea a fost deschisă de 18 membri PNL: Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei.
Ei susțin că reuniunea din 21 iunie a fost convocată și organizată în baza unor hotărâri care nu respectau Statutul partidului și au cerut suspendarea alegerii conducerii, a modificărilor statutare și a deciziilor luate ulterior.
Nicoleta Pauliuc a scris pe Facebook că nu consideră suspendarea o victorie, ci „un semnal de alarmă” și „poate ultima șansă pentru PNL de a se întoarce pe drumul bun”.
„Nu am contestat deciziile Congresului împotriva PNL. Le-am contestat pentru PNL.”
Decizia este executorie, dar poate fi atacată cu apel în cinci zile. Suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a procesului de fond, în care Tribunalul București urmează să se pronunțe asupra legalității Congresului și a hotărârilor contestate.
Recomandate
Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârile Congresului PNL din 21 iunie, iar efectul imediat este revenirea la vechea conducere a partidului , potrivit HotNews . Decizia nu este definitivă, dar este executorie, ceea ce înseamnă că produce efecte până la soluționarea finală a dosarului. Instanța a admis solicitările a 18 liberali care îl contestă pe Ilie Bolojan. Printre contestatari sunt menționați Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu și Alina Gorghiu. Ce anume a suspendat instanța și ce efect produce Tribunalul București a decis suspendarea a patru hotărâri ale Congresului PNL din 21 iunie, inclusiv cele privind alegerea noii conduceri și ratificarea modificărilor de statut. Totodată, instanța a suspendat și 17 decizii ale Biroului Permanent al PNL, luate de noua conducere aleasă la Congres. Consecința operațională indicată de publicație este că, după suspendare, PNL revine la vechea formulă de conducere, cu patru prim-vicepreședinți, între care trei contestatari ai lui Bolojan: Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Cătălin Predoiu (menționat ca demisionar între timp). Context: o serie de suspendări în instanță Hotărârea vine la o săptămână după o altă decizie nefavorabilă conducerii PNL: pe 1 iulie, Tribunalul București a suspendat provizoriu efectele hotărârii prin care Consiliul Național Extraordinar al PNL convocase Congresul pentru numirea noii conduceri. Și acea decizie nu era definitivă și putea fi atacată cu apel. Ce s-a decis la Congresul din 21 iunie La Congresul extraordinar, Ilie Bolojan a fost reales președinte PNL, cu 1.769 de voturi pentru și 73 de voturi anulate, iar în echipa de conducere au fost aleși Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de opt vicepreședinți. De asemenea, delegații au adoptat două hotărâri politice, potrivit relatării: PNL nu mai face coaliție cu PSD și Congresul a constatat încălcări repetate ale deciziilor partidului de către mai mulți lideri, solicitându-le demisia și mandatarea BPN să demareze procedura de excludere dacă nu demisionează până la un termen indicat în text. Ce urmează Suspendarea este provizorie și rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarelor aflate pe rolul Tribunalului București. Până atunci, decizia fiind executorie, efectele hotărârilor suspendate sunt blocate, iar funcționarea conducerii PNL revine la formula anterioară descrisă în articol. [...]
PNL ia în calcul un „guvern de armistițiu” cu premier independent și rotativă , ca soluție de avarie pentru deblocarea negocierilor de la Cotroceni, în condițiile în care PSD și liberalii își resping reciproc propunerile de prim-ministru, potrivit HotNews . Miza imediată este evitarea prelungirii blocajului politic, după ce ultima rundă de discuții s-a încheiat fără rezultat. Liderii PNL, PSD, UDMR, USR și ai Minorităților sunt așteptați luni la Cotroceni, într-o nouă încercare a președintelui Nicușor Dan de a debloca formarea guvernului, spun surse din fosta coaliție citate de publicație. Pe masa negocierilor rămân două nume de premier: Siegfried Mureșan (susținut de PNL-USR-UDMR) și Sorin Grindeanu (susținut de PSD). Scenariul PNL: premier independent, miniștri politici și rotativă Conform surselor din PNL, liberalii ar accepta să renunțe la varianta Siegfried Mureșan într-un singur scenariu: un „guvern de armistițiu”, adică un premier independent care conduce o echipă de miniștri politici. În această formulă, PNL insistă în continuare pe „rotativă” (schimbarea premierului la jumătatea mandatului, pe baza unui acord politic). Compromisul descris de surse ar presupune ca premierul independent să guverneze: în prima jumătate a mandatului cu miniștri PNL-USR-UDMR; în a doua jumătate cu miniștri PSD. Ca variantă „neutră” de premier este menționat Alexandru Nazare, potrivit acelorași surse. Condițiile PSD: tehnocrat posibil, dar rotativa doar cu PSD la început Dinspre PSD, surse citate de HotNews spun că social-democrații nu exclud un guvern cu premier tehnocrat (tehnocrat = fără apartenență politică), dar cu miniștri politici. În schimb, rotativa ar fi acceptată doar dacă premierul este politic și dacă PSD începe mandatul. În paralel, PNL ar cere un acord cu termeni „foarte clari” pe care PSD să și-l asume. Sorin Grindeanu a declarat că este dispus la un asemenea angajament, însă doar dacă liberalii acceptă ca PSD să primească mandatul de premier. Contextul blocajului și opțiunea unei coaliții fără USR Ultima întâlnire în acest format la Cotroceni a avut loc pe 26 iunie, când PSD a rămas pe varianta Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au susținut pe Mureșan. Atunci, Nicușor Dan a spus că s-a revenit la „blocajul politic” și a acuzat PNL că și-a schimbat poziția în timpul negocierilor, potrivit unei postări citate de HotNews (detalii în HotNews ). Separat, Kelemen Hunor a avansat ideea refacerii coaliției PNL-PSD-UDMR, cu USR în opoziție. Varianta ar fi agreată de Sorin Grindeanu, dar respinsă de Dominic Fritz și Ilie Bolojan, conform informațiilor din articol. În pragul noilor consultări, semnalele rămân limitate: HotNews notează că nu există indicii că PNL ar susține un guvern PSD în altă formulă decât una cu rotativă, cu guvern PNL-USR-UDMR în prima parte. Totodată, partidele ar fi renunțat la planul unei întâlniri la finalul săptămânii pentru discuții despre PNRR, după invitația de la Cotroceni. [...]
AUR rămâne pe primul loc, dar creșterea PNL schimbă calculele de guvernare , într-un context în care o treime dintre români văd alegerile anticipate drept soluția principală de ieșire din criza politică, potrivit unui sondaj citat de HotNews . AUR este creditat la începutul lui iulie cu 36,4% din intențiile de vot (față de 35,8% în aprilie), în timp ce PNL urcă pe locul doi cu 22,4% și consemnează cea mai mare creștere față de aprilie, când era la 14,2%. Sondajul este realizat de Agenția de Rating Politic . Cum arată ierarhia partidelor în sondaj Pe locul trei se află PSD, cu 17,9% în iulie (17,2% în aprilie), după ce în aprilie era pe locul doi. USR este la 10,5% (11,2% în aprilie), iar UDMR este creditat cu 4,9%. S.O.S România și POT ar fi sub pragul electoral de 5%: S.O.S România are 2,9%, iar POT 1,3%, ambele în scădere față de aprilie (6%, respectiv 3,3%). Anticipatele, opțiunea dominantă pentru ieșirea din criză Întrebați care ar fi cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice, 33,2% dintre respondenți indică alegerile anticipate. Alte opțiuni menționate în sondaj: refacerea Coaliției PSD–PNL–USR–UDMR: 11,4%; guvern tehnocrat: 11,3%; guvern AUR–PSD: 6,8%; rotativa: 5,7%; susținerea AUR pentru un guvern minoritar în jurul PNL: 4%; susținerea AUR pentru un guvern minoritar în jurul PSD: 3,7%. Cine ar fi preferat ca premier și cât de mare e respingerea opțiunilor actuale Majoritatea respondenților (56,1%) spun că niciuna dintre propunerile de premier vehiculate până acum nu este potrivită. Dintre numele testate, Sorin Grindeanu este indicat de 11,5%, iar Siegfried Mureșan de 8,7%. Metodologie Sondajul Agenției de Rating Politic a fost realizat în perioada 30 iunie – 3 iulie, telefonic și online, pe un eșantion de 1.774 de persoane. Eroarea statistică la nivel național este de 2,8%. [...]
Președintele Nicușor Dan reia consultările pentru a debloca formarea Guvernului , într-un moment în care disputa PSD–PNL asupra formulei de guvernare și a numelui premierului ține negocierile în impas, potrivit Adevărul . Întâlnirea este programată luni, 13 iulie, la Palatul Cotroceni, iar la discuții sunt așteptați liderii partidelor implicate în negocieri: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Kelemen Hunor (UDMR) și Dominic Fritz (USR). Miza anunțată a consultărilor este desemnarea unui premier și obținerea unui acord politic care să susțină viitorul Executiv. Blocajul: rotația la guvernare și „primul mandat” de premier Negocierile sunt descrise ca fiind blocate de conflictul PSD–PNL privind formula de guvernare. Social-democrații susțin că, dacă se merge pe varianta rotației la conducerea Executivului, PSD ar trebui să fie primul partid care dă premierul și afirmă că nu vor vota un guvern din care nu fac parte. De cealaltă parte, liberalii transmit că, dacă se conturează o formulă de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR), atunci premierul ar trebui să fie din PNL. Totodată, PNL nu ar susține un guvern minoritar condus de PSD dacă nu ar avea primul mandat de premier. Poziții publice care îngustează spațiul de compromis În același context, Sorin Grindeanu a spus că este de acord, „în principiu”, cu ideea unui „ Guvern de armistițiu ”, dar PSD nu susține varianta unui Executiv condus de Siegfried Mureșan. El a mai afirmat că USR ar trebui să treacă în opoziție și a cerut PNL să facă „primul pas”, printr-o decizie oficială privind reluarea discuțiilor cu PSD. UDMR, prin liderul deputaților Csoma Botond, a criticat disputa dintre PSD și PNL, spunând că cele două partide se ceartă „ca la grădiniță” și că beneficiarii conflictului sunt partidele extremiste. În același timp, UDMR a cerut renunțarea la „liniile roșii” și un rol mai activ al președintelui în formarea Guvernului. Separat, ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat că USR nu va mai face parte din aceeași coaliție de guvernare cu PSD. Ce urmează Dacă partidele nu ajung la un compromis, negocierile ar putea fi reluate prin medierea președintelui Nicușor Dan, notează publicația. În acest cadru, consultările de la Cotroceni devin un test pentru capacitatea partidelor de a conveni rapid asupra premierului și a unei majorități funcționale în Parlament. [...]
PSD își îngustează opțiunile de coaliție și împinge USR spre margine , în timp ce indică drept variante preferate o formulă „pro-europeană” cu PNL (dar „fără Ilie Bolojan ”) și UDMR, potrivit news.ro . Mesajul, transmis de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , are miză operațională: conturează liniile roșii ale partidului în negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. USR, „ultima opțiune” în logica PSD Claudiu Manda a spus că, în acest moment, „prima noastră opțiune” este găsirea voturilor necesare într-o „coaliție pro-europeană”, „mai degrabă alături de UDMR”, iar USR ar fi ajuns „ultima opțiune”, despre care PSD „începem să o spunem că nu mai este opțiune”. În același context, Manda a relatat reacția din interiorul partidului după ce „Sorin” (menționat doar cu prenumele în relatarea citată) ar fi spus, într-o ședință cu grupurile parlamentare, că PSD nu își dorește să continue dialogul cu USR. „Au fost, ca să zic așa, aplauze și bucurii, ca și când a dat România gol la mondiale.” Declarațiile au fost făcute „la Cotidianul”, conform news.ro, fără alte detalii despre cadrul exact al intervenției. PNL și UDMR, variantele preferate; condiția „fără Ilie Bolojan” Manda a afirmat că, dacă ar fi întrebați, „o majoritate covârșitoare” din PSD nu își dorește o guvernare alături de USR, dar ar fi de acord cu: o guvernare alături de PNL, „fără Ilie Bolojan”; o guvernare în care UDMR „poate să fie alături”. „Cam acestea sunt primele noastre opțiuni.” De ce contează Semnalul public al conducerii PSD indică o repoziționare practică în negocierile de majoritate: USR este descris explicit ca opțiune marginală, în timp ce PNL și UDMR sunt prezentate drept parteneri acceptabili, cu o condiționare nominală în cazul PNL. În lipsa altor detalii din sursă despre calendar sau formule concrete, rămâne de urmărit dacă această linie va fi preluată oficial în negocieri și cum va răspunde PNL la condiția invocată. [...]
PSD respinge scenariul alegerilor anticipate, pe motiv că „nu rezolvă situaţia” , iar partidul nu ar avea de pierdut semnificativ faţă de scorul din 2024, potrivit declarațiilor secretarului general Claudiu Manda , citate de news.ro . Mesajul are miză de stabilitate politică, într-un moment în care în spațiul public circulă și ideea suspendării președintelui. Manda a spus că PSD nu susține anticipate „pentru că nu rezolvă situaţia” și a insistat că poziția nu vine din teama de vot. „Nu că ne e frică de voturi sau ne e frică să ne întâlnim cu electoratul. Noi nu pierdem aproape deloc, faţă de rezultatul alegerilor din 2024.” Ce semnal transmite PSD despre anticipate și suspendare Într-un interviu acordat Cotidianul , Manda a plasat discuția despre anticipate în același registru cu tema suspendării președintelui, menționând că AUR susține ambele idei. În același timp, el a indicat o „convergenţă de mesaj” între PSD și UDMR atât pe subiectul anticipatelor, cât și pe cel al suspendării. Potrivit lui Manda, UDMR nu ar merge „până la capăt” alături de PNL și USR cu ideea de anticipate și suspendare. Ținta criticii: USR și poziționarea PNL Manda a criticat public insistența USR pentru anticipate, afirmând că, „în ultimul sondaj” pe care l-a văzut, USR ar fi avut 7%. Tot el a susținut că PNL „crescuse un pic”, dar pe fondul migrării unor voturi de la USR către PNL, inclusiv printr-un fenomen observat, în opinia sa, și la București. Despre PNL, secretarul general al PSD a vorbit de „mesaje contradictorii” și a invocat declarații ale lui Ludovic Orban ca exemplu al lipsei de coerență, sugerând că unele ieșiri publice ar putea testa reacții sau ar putea fi „lucruri aruncate în spaţiu public”. De ce contează Prin respingerea anticipatelor, PSD încearcă să blocheze o opțiune care ar putea prelungi incertitudinea politică și ar complica funcționarea instituțiilor, în timp ce își consolidează mesajul că nu are o problemă de legitimitate electorală. În același timp, trimiterea la o apropiere de poziție cu UDMR sugerează o posibilă axă de negociere în Parlament pe teme sensibile precum anticipate și suspendare. [...]
