Știri
Știri din categoria Politică
Suspendarea în instanță a deciziilor Congresului PNL blochează provizoriu schimbările de conducere și de statut, după ce Tribunalul București a admis o cerere depusă de 18 membri ai partidului, potrivit Antena 3. Hotărârea este executorie (se aplică imediat), dar poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile.
Instanța a suspendat provizoriu hotărârile adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului partidului. Totodată, au fost suspendate și 13 decizii luate ulterior de Biroul Permanent Național, între care și hotărârea prin care au fost schimbați lideri de filiale.
Conform minutei citate, suspendarea se aplică „până la soluționarea definitivă” a dosarului în care este contestată legalitatea hotărârilor luate la Congres. Asta înseamnă că instanța nu a tranșat încă pe fond legalitatea Congresului, dar a oprit, temporar, efectele actelor contestate.
În concret, Tribunalul București a suspendat provizoriu:
Hotărârea din 8 iulie vine după o decizie anterioară a Tribunalului București, care suspendase provizoriu și hotărârea Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie, prin care fusese convocat Congresul PNL.
După prima suspendare, conducerea partidului susținea că actele deja adoptate la Congres nu sunt afectate și că noua echipă își poate continua activitatea. Noua decizie schimbă însă situația, deoarece vizează direct deciziile Congresului și actele adoptate ulterior în baza lor.
Acțiunea a fost deschisă de 18 membri PNL: Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei.
Ei susțin că reuniunea din 21 iunie a fost convocată și organizată în baza unor hotărâri care nu respectau Statutul partidului și au cerut suspendarea alegerii conducerii, a modificărilor statutare și a deciziilor luate ulterior.
Nicoleta Pauliuc a scris pe Facebook că nu consideră suspendarea o victorie, ci „un semnal de alarmă” și „poate ultima șansă pentru PNL de a se întoarce pe drumul bun”.
„Nu am contestat deciziile Congresului împotriva PNL. Le-am contestat pentru PNL.”
Decizia este executorie, dar poate fi atacată cu apel în cinci zile. Suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a procesului de fond, în care Tribunalul București urmează să se pronunțe asupra legalității Congresului și a hotărârilor contestate.
Recomandate
Proiectul noii legi a partidelor mută decizii-cheie de la instanțe la AEP , iar această schimbare de arhitectură instituțională riscă să concentreze putere administrativă asupra înființării, funcționării și chiar dizolvării partidelor, potrivit unei reacții publice a deputatului USR Ionuț Dimitriu , relatată de Economica . Dimitriu susține, într-o postare pe Facebook, că proiectul „ia de la judecător şi dă unei instituţii” puterea de a decide „cine înfiinţează un partid, cine se aliază cu cine şi cine dispare”, acuzând că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ar ajunge să aibă un rol decisiv în proceduri care, în prezent, sunt gestionate de instanță. Ce se schimbă în procedura de înființare și înregistrare În forma actuală, cererea de înființare a unui partid se judecă la Tribunalul București , în ședință publică, în prezența procurorului, afirmă deputatul. Conform proiectului invocat de el, cererea ar urma să fie analizată de „un complet de cinci angajaţi ai AEP”, iar hotărârea ar fi dată de conducerea instituției. Dimitriu mai indică faptul că proiectul ar permite AEP să stabilească prin hotărâre proprie componența completurilor și repartizarea dosarelor (menționând articolul 54), ceea ce, în interpretarea sa, ar crea un mecanism în care aceeași instituție ar scrie regulile, ar organiza procedura și ar semna decizia. Alianțele politice, trecute prin aceeași „filtrare” Un alt punct semnalat este tratamentul alianțelor politice. Deputatul afirmă că și acestea ar urma să treacă prin procedura de la AEP și ar putea fi respinse inclusiv pe motiv că denumirea „creează confuzie”. Totodată, el susține că orice modificare într-o alianță ar produce efecte abia după publicarea de către AEP, ceea ce ar introduce un control administrativ asupra calendarului de funcționare. Dizolvarea: de la sesizarea procurorului la autosesizarea AEP Dimitriu afirmă că, în prezent, procurorul trebuie să ceară unui judecător dizolvarea unui partid, în timp ce proiectul ar permite AEP să se autosesizeze, iar partidul să ajungă în instanță abia ulterior. Printre motivele care ar putea fi invocate sunt menționate activitatea „contrară ordinii publice” sau urmărirea unui „alt scop” decât cel din statut. El atrage atenția și asupra articolului 56, despre care spune că ar permite dizolvarea partidului dacă acesta își modifică statutul și nu depune documentul la AEP sau dacă depunerea este respinsă, pe motiv că „scopul sau activitatea acestuia au devenit ilicite ori contrare ordinii publice”. Poziția AEP: digitalizare și „păstrarea controlului judecătoresc” În același context, AEP susține că proiectul reformează cadrul juridic și îl aliniază la standarde europene, acoperind „întregul parcurs al unui partid”, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere. Autoritatea indică și transferul procedurilor de înregistrare și al registrelor în responsabilitatea AEP, împreună cu digitalizarea, „cu păstrarea controlului judecătoresc”. În argumentația AEP, proiectul ar urmări un echilibru între autonomia partidelor și cerințele de transparență, integritate și protecția drepturilor politice, introducând mai multă disciplină financiară, democrație internă și protecție a membrilor, fără a elimina rolul instanțelor. De ce contează Miza este una de reglementare: proiectul, așa cum este descris în reacțiile citate, ar redesena raportul dintre controlul judecătoresc și decizia administrativă în materie de partide și alianțe. În funcție de forma finală, schimbarea poate influența atât intrarea de noi actori politici în competiție, cât și funcționarea alianțelor și riscurile de conformare procedurală (termene, documente, publicare) pentru partidele existente. [...]
Poziționarea UDMR poate decide formula viitorului Guvern , în condițiile în care partidul are pe masă oferte atât din zona PNL–USR, cât și dinspre PSD, iar negocierile ar putea continua inclusiv la întâlnirea de joi de la Cotroceni pe tema PNRR, potrivit Mediafax . Ilie Bolojan , premier interimar, a spus că UDMR „va decide” în ce tabără se poziționează pentru formarea unui nou executiv și a invocat colaborarea din actuala coaliție, unde UDMR a fost partener de guvernare. Bolojan a arătat că PNL a rămas pe linia unei propuneri de premier și a descris relația cu UDMR drept una „corectă”. „În această perioadă am avut o colaborare corectă cu UDMR. (…) sigur e decizia lor viz-a-viz de ceea ce vor face în perioada următoare.” De ce contează: UDMR, între două variante de majoritate În contextul în care nu s-a ajuns la o desemnare de premier la Cotroceni la încercările anterioare, Bolojan a indicat că UDMR ar putea alege inclusiv „tabăra social-democrată”. În material este menționat că UDMR a primit deja o ofertă de colaborare pentru un viitor executiv de la președintele PSD. Mediafax reamintește că, la ultima încercare, PNL, USR și UDMR s-au aliat pentru a-l susține pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier a dreptei, în timp ce PSD a anunțat că îl va propune pe Sorin Grindeanu, însă niciuna dintre variante nu s-a concretizat într-o desemnare. Ce urmează: discuții la Cotroceni, pe fondul presiunii PNRR Joi este programată o ședință la Palatul Cotroceni cu liderii din vechea coaliție pe tema PNRR, iar, potrivit aceleiași surse, întâlnirea ar putea include și discuții despre formarea viitorului Guvern cu puteri depline, așa cum s-a întâmplat și la reuniunea de săptămâna trecută. [...]
PNL contestă public narațiunea PSD despre „prăbușirea” economiei și invocă indicatori precum inflația , contul curent și exporturile , într-o dispută cu miză directă pentru percepția asupra politicilor fiscale și a stabilității macroeconomice, potrivit news.ro . Liberalii acuză PSD că încearcă „inducerea unei imagini apocaliptice despre economia României” pentru a discredita „măsurile de corectare a dezechilibrelor lăsate în urmă”. În replică, PNL spune că „cifrele oficiale arată altceva” și trece în revistă o serie de date pe care le folosește pentru a contrazice mesajele social-democraților despre inflație, economie, investiții, datoria publică și efectele măsurilor fiscale. Indicatorii invocați de PNL: inflație, dezechilibre externe, comerț În disputa pe inflație, PNL afirmă că aceasta „a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie” și susține că reducerea consumului și temperarea creșterii salariale fac parte din procesul de stabilizare și refacere a veniturilor reale. Pe zona de dezechilibre externe, liberalii indică faptul că „în primele cinci luni ale anului” deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4%, iar deficitul comercial cu bunuri cu 3,9%. Totodată, PNL afirmă că exporturile au crescut cu 2,3%, în timp ce importurile au avut „un avans marginal”. Investițiile străine și datoria publică: disputa pe interpretare PNL respinge afirmația PSD potrivit căreia investițiile străine s-ar fi „prăbușit” din cauza politicilor actuale și susține că scăderea din prima parte a anului a fost determinată „majoritar” de rambursarea unor credite intragrup și de reducerea profiturilor reinvestite, adăugând că nu ar reflecta neapărat o „fugă a investitorilor”. În privința datoriei publice, PNL afirmă că aceasta „reflectă deficitele acumulate în anii anteriori” și împrumuturile pentru acoperirea unor cheltuieli curente, prezentând corectarea dezechilibrelor drept condiție pentru „stabilitatea financiară” și „credibilitatea internațională” a României. Piața muncii și efectele fiscale asupra firmelor La acuzația PSD că măsurile fiscale „au blocat companiile românești” și că „peste 160 de români își pierd zilnic locul de muncă”, PNL răspunde că este o „interpretare politică alarmistă”. Liberalii admit presiuni asupra IMM-urilor din cauza costurilor și a temperării consumului, dar susțin că piața muncii rămâne stabilă, cu o rată a șomajului „relativ scăzută la nivel european”. De ce contează Schimbul de acuzații mută dezbaterea politică în jurul unor indicatori care influențează direct încrederea în economie: inflația, dezechilibrele externe, dinamica exporturilor și interpretarea fluxurilor de investiții străine. În lipsa unor măsuri concrete anunțate în acest schimb de replici, miza imediată rămâne modul în care partidele își justifică politicile fiscale și costurile de ajustare economică. [...]
Repornirea grupului 5 de la Turceni, cu circa 220 MW, ar urma să reducă presiunea pe Sistemul Energetic Național , în condițiile în care România se află în stare de alertă energetică după opriri la Cernavodă, potrivit Mediafax . Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan spune că unitatea pe cărbune de la Turceni a fost reparată duminică și este programată să reintre în funcțiune luni după-amiază. Ivan a declarat la Antena 3 CNN că grupul 5 de la Turceni, oprit din cauza unor defecțiuni tehnice, „va injecta energia în Sistemul Energetic Național” luni, la ora 15:00, la un nivel de aproximativ 220 MW. „Va fi repornit mâine (luni – n.r.). (…) Mâine la ora 15 va injecta energia în Sistemul Energetic Național undeva la 220 de megawați”, a declarat Bogdan Ivan la Antena 3 CNN. Cernavodă: repornirea reactorului 2, blocată de lipsa apei pentru răcire Pe componenta nucleară, fostul ministru susține că reactorul 2 de la Cernavodă nu poate fi repornit „în acest moment”, invocând lipsa apei necesare sistemului de răcire. El afirmă că a discutat cu persoane „de acolo” și că, pe baza „datelor publice”, nu există condițiile pentru reluarea operării. „Nu reușesc în momentul de față să repornească măcar reactorul numărul 2 în condițiile în care nu au suficientă apă pentru răcire”, a spus Ivan. Critici la adresa intervențiilor și ce măsuri a anunțat Guvernul Ivan a criticat modul de gestionare a situației din zona de captare a apei pentru Cernavodă și a spus că autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme, inclusiv prin dragare și redirecționarea cursului de apă, apreciind că s-a ajuns la „o situație de compromis”. „Din ceea ce se vede din afară, pare că toată această situație extrem de gravă a fost gestionată cu foarte mare amatorism”, a declarat Bogdan Ivan. În paralel, Guvernul a anunțat că CNSU a aprobat măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar răcirii centralei, între care: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă; construirea unui epiu pe Dunărea Veche; suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. România este în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au afectat și producția hidroenergetică, conform informațiilor citate de Mediafax. [...]
Imprevizibilitatea lui Donald Trump slăbește poziția SUA în războiul cu Iranul , iar conflictul a intrat într-un „impas dureros” în care niciuna dintre părți nu vrea, de fapt, escaladarea, spune politologul Stephen Walt , într-un interviu pentru Al Jazeera , difuzat în emisiunea „The Bottom Line”. Unghi: costul strategic al impredictibilității pentru politica externă a SUA Stephen Walt, profesor de relații internaționale la Harvard, susține că promisiunea lui Trump de a face Statele Unite „mai puternice” este contrazisă de efectele unor politici care, în practică, „o fac mai slabă”. În logica lui Walt, problema centrală este credibilitatea: în războiul cu Iranul, „iranienii nu au niciun motiv să creadă ceva din ce le spune Trump”. În acest context, Walt descrie situația de pe teren ca pe un „hurting stalemate” – un impas în care costurile se acumulează, dar niciuna dintre părți nu vede o cale bună de ieșire. Potrivit lui, „niciuna dintre părți nu vrea cu adevărat să escaladeze; doar așteaptă ca cealaltă să cedeze”. Extinderea tensiunilor: fără fereastră politică pe frontul israeliano-palestinian În aceeași discuție cu realizatorul Steve Clemons, Walt spune că nu vede o deschidere pentru o soluție politică autentică pe frontul israeliano-palestinian. Argumentul său este că niciunul dintre cele două mari partide americane nu este dispus să exercite presiune asupra Israelului, într-un context în care, afirmă el, există în continuare „un angajament foarte puternic” față de ideea de „Israel Mare”. Interviul a fost publicat de Al Jazeera pe 23 august 2026. [...]
Christine Lagarde ar putea părăsi mai devreme conducerea BCE , dacă discuțiile interne de la Forumul Economic Mondial (WEF) se concretizează într-o succesiune în 2027, potrivit informațiilor prezentate de G4Media . Miza politică și instituțională este dublă: o eventuală schimbare de rol ar redeschide speculațiile privind finalul mandatului ei la Banca Centrală Europeană și ar repoziționa una dintre cele mai vizibile figuri ale guvernanței economice europene într-o platformă globală de influență. Ce se discută la Forumul Economic Mondial Potrivit ziarului elvețian Neue Zürcher Zeitung (NZZ), citat de Euronews, Lagarde ar fi fost menționată drept „candidată potențială” pentru funcția de președinte al Forumului Economic Mondial, în cadrul unei ședințe a consiliului de administrație desfășurate lângă Geneva, la începutul acestei săptămâni. Lagarde este deja membră în Consiliul de administrație al WEF și, conform NZZ (care citează surse anonime), le-ar fi mulțumit colegilor pentru încredere, spunând că este „gata să-și îndeplinească atribuțiile”. Publicația elvețiană mai notează că Tharman Shanmugaratnam ar fi condus discuția despre succesiune și ar fi susținut că subiectul ar trebui „rezolvat intern”. Cine conduce acum WEF și ce urmează În prezent, Forumul Economic Mondial este coprezidat de: Larry Fink, directorul general al BlackRock; André Hoffmann, vicepreședinte al companiei Roche. Deocamdată nu există o decizie privind momentul în care Lagarde ar putea prelua conducerea. Conform informațiilor din articol, Fink și Hoffmann ar urma să prezideze în continuare reuniunea anuală de la Davos, programată pentru ianuarie. Legătura cu mandatul de la BCE și speculațiile din ultimele luni Lagarde este președinta BCE din 2019, iar mandatul ei ar urma să se încheie în octombrie 2027. În ultimele luni au circulat speculații că ar putea pleca mai devreme, alimentate parțial de comentarii ale ei despre o posibilă implicare într-o viitoare campanie pentru alegerile prezidențiale din Franța. Totuși, Lagarde a respins ideea unei candidaturi, într-un interviu pentru Euronews: „Nu sunt candidată la nimic, dar îmi doresc foarte mult ca Europa să fie protejată, ca Europa să fie cadrul în care își desfășoară activitatea statele membre, inclusiv Franța.” [...]
