Știri
Știri din categoria Politică
Proiectul noii legi a partidelor mută decizii-cheie de la instanțe la AEP, iar această schimbare de arhitectură instituțională riscă să concentreze putere administrativă asupra înființării, funcționării și chiar dizolvării partidelor, potrivit unei reacții publice a deputatului USR Ionuț Dimitriu, relatată de Economica.
Dimitriu susține, într-o postare pe Facebook, că proiectul „ia de la judecător şi dă unei instituţii” puterea de a decide „cine înfiinţează un partid, cine se aliază cu cine şi cine dispare”, acuzând că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ar ajunge să aibă un rol decisiv în proceduri care, în prezent, sunt gestionate de instanță.
În forma actuală, cererea de înființare a unui partid se judecă la Tribunalul București, în ședință publică, în prezența procurorului, afirmă deputatul. Conform proiectului invocat de el, cererea ar urma să fie analizată de „un complet de cinci angajaţi ai AEP”, iar hotărârea ar fi dată de conducerea instituției.
Dimitriu mai indică faptul că proiectul ar permite AEP să stabilească prin hotărâre proprie componența completurilor și repartizarea dosarelor (menționând articolul 54), ceea ce, în interpretarea sa, ar crea un mecanism în care aceeași instituție ar scrie regulile, ar organiza procedura și ar semna decizia.
Un alt punct semnalat este tratamentul alianțelor politice. Deputatul afirmă că și acestea ar urma să treacă prin procedura de la AEP și ar putea fi respinse inclusiv pe motiv că denumirea „creează confuzie”. Totodată, el susține că orice modificare într-o alianță ar produce efecte abia după publicarea de către AEP, ceea ce ar introduce un control administrativ asupra calendarului de funcționare.
Dimitriu afirmă că, în prezent, procurorul trebuie să ceară unui judecător dizolvarea unui partid, în timp ce proiectul ar permite AEP să se autosesizeze, iar partidul să ajungă în instanță abia ulterior. Printre motivele care ar putea fi invocate sunt menționate activitatea „contrară ordinii publice” sau urmărirea unui „alt scop” decât cel din statut.
El atrage atenția și asupra articolului 56, despre care spune că ar permite dizolvarea partidului dacă acesta își modifică statutul și nu depune documentul la AEP sau dacă depunerea este respinsă, pe motiv că „scopul sau activitatea acestuia au devenit ilicite ori contrare ordinii publice”.
În același context, AEP susține că proiectul reformează cadrul juridic și îl aliniază la standarde europene, acoperind „întregul parcurs al unui partid”, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere. Autoritatea indică și transferul procedurilor de înregistrare și al registrelor în responsabilitatea AEP, împreună cu digitalizarea, „cu păstrarea controlului judecătoresc”.
În argumentația AEP, proiectul ar urmări un echilibru între autonomia partidelor și cerințele de transparență, integritate și protecția drepturilor politice, introducând mai multă disciplină financiară, democrație internă și protecție a membrilor, fără a elimina rolul instanțelor.
Miza este una de reglementare: proiectul, așa cum este descris în reacțiile citate, ar redesena raportul dintre controlul judecătoresc și decizia administrativă în materie de partide și alianțe. În funcție de forma finală, schimbarea poate influența atât intrarea de noi actori politici în competiție, cât și funcționarea alianțelor și riscurile de conformare procedurală (termene, documente, publicare) pentru partidele existente.
Recomandate
Raportul promis de Nicușor Dan despre anularea alegerilor din 2024 se extinde la 20 de ani de „acțiuni hibride” ale Rusiei , iar această schimbare de mandat ridică miza politică și de securitate a documentului, în condițiile în care data publicării rămâne incertă, potrivit HotNews . Fostul candidat la președinție Călin Georgescu a reacționat sâmbătă, la Pâncota (județul Arad), după anunțul de la Palatul Cotroceni privind conținutul raportului. Într-o intervenție în fața susținătorilor, el a calificat documentul drept „ticăloșie administrativă” și a susținut că ar fi „fabricat să spele o crimă constituțională”, potrivit unei înregistrări publicate de OnRecord. „Raportul Cotrocenilor este o ticăloșie administrativă, fabricat să spele o crimă constituțională.” După vizita din Arad, Georgescu a mers duminică în Hunedoara, la mănăstirea Prislop, potrivit Gândul. Ce include raportul și cine lucrează la el Administrația Prezidențială a transmis, într-un răspuns către HotNews, că raportul privind anularea alegerilor din 2024 este în „etapa de redactare”, însă nu se va limita la acel scrutin. Palatul Cotroceni a precizat că documentul va analiza două decenii de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României, iar alegerile din 2024 vor fi tratate separat, într-o secțiune distinctă. La elaborare urmează să contribuie „structuri din cadrul Comunității Naționale de Informații, precum și alte instituții cu atribuții în domeniu”, ceea ce înseamnă implicarea serviciilor de informații. Președinția a mai arătat că nu poate face publice numele persoanelor care lucrează la raport, invocând considerente de securitate și regimul informațiilor analizate. Publicarea rămâne fără termen Deși Nicușor Dan a promis în repetate rânduri, după ce a câștigat în mai 2025, că va publica raportul privind anularea alegerilor din 2024, Administrația Prezidențială spune că nu poate estima o dată a publicării, „având în vedere volumul materialului analizat”. Pentru moment, singura certitudine comunicată este că redactarea este coordonată la nivelul Administrației Prezidențiale. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că organizarea de alegeri în plin război ar putea „fractura Ucraina” , invocând atât constrângeri legale, cât și riscul unei divizări între societate și armată, potrivit Economica . Președintele ucrainean a spus, într-o întâlnire cu jurnaliștii, că „într-un război ca acesta” alegerile „în asemenea condiții” reprezintă „un risc enorm” și ar fi „un tsunami” care ar „fractura Ucraina”. În aceeași logică, Zelenski a susținut că, „dacă vrem să distrugem țara”, Ucraina ar putea merge spre alegeri în timpul războiului. Blocajul legal și obstacolele logistice Mandatul prezidențial al lui Zelenski a expirat în mai 2024, însă scrutinurile nu pot fi organizate sub legea marțială , în vigoare de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă, în februarie 2022. Dincolo de cadrul legal, Zelenski a indicat o serie de probleme practice care ar face votul dificil de administrat în condițiile actuale, între care: votul militarilor mobilizați pe teren; votul milioanelor de refugiați ucraineni aflați în străinătate; votul cetățenilor din teritoriile ocupate de Rusia. În plus, el a afirmat că organizarea alegerilor este „imposibilă” în condițiile în care Vladimir Putin „nu este dispus să ia în calcul opțiuni pentru o încetare a focului”. Tensiuni interne și riscul de divizare Declarațiile vin pe fondul unor controverse politice interne, inclusiv destituirea ministrului apărării Mihailo Fedorov la jumătatea lunii iulie. Acesta a publicat ulterior o înregistrare video cu alură de clip de campanie, în care denunță corupția și îndeamnă la „restaurarea unui proces democratic” prin alegeri, fără alte precizări, în pofida invaziei ruse. Potrivit sursei, demiterea lui Fedorov a fost urmată de manifestații cu mii de participanți în mai multe orașe, iar Zelenski l-a înlocuit și pe comandantul armatei, Oleksandr Sîrski, prezentat drept un rival al lui Fedorov. Președintele a spus că susține dreptul la protest, dar a avertizat asupra riscului unei divizări „între societate și soldați” și împotriva unei atitudini „ireverențioase” față de armată. „De când a început marketingul să primeze asupra celor care își dau viața?”, a declarat Zelenski în fața jurnaliștilor. Ce arată sondajele Conform ultimului sondaj al Institutului de Sociologie din Kiev (KIIS), realizat în iulie-august, 15% dintre respondenți consideră că alegeri ar putea avea loc înainte de sfârșitul războiului. [...]
Președintele Luiz Inacio Lula da Silva rămâne favorit înaintea alegerilor din octombrie , dar diferența față de principalul contracandidat s-a redus ușor, potrivit unui sondaj Datafolha citat de Reuters . Pentru mediul de afaceri, miza imediată este creșterea incertitudinii politice într-o economie majoră din America Latină, pe fondul unei curse mai strânse și al unor evoluții juridice cu potențial de a influența campania. Cursa se strânge marginal, în marja de eroare Într-o simulare de tur doi, Lula ar obține 47% din voturi, iar senatorul Flavio Bolsonaro 43%, arată Datafolha. În iulie, Lula conducea cu 48% la 43%. Schimbarea este de un punct procentual și se află în marja de eroare a sondajului, de două puncte procentuale. În scenariul de tur întâi, Lula este creditat cu 39%, urmat de Bolsonaro cu 33%. Restul candidaților menționați în sondaj au procente mult mai mici: Ronaldo Caiado (5%), Renan Santos (4%) și Romeu Zema (3%). Brazilia organizează turul doi dacă niciun candidat nu depășește 50% din voturile valabile în primul tur, situație care s-a repetat la fiecare scrutin prezidențial din 2002 încoace. Semnale de presiune pentru Lula: aprobare în scădere, dezaprobare în creștere Sondajul indică și o deteriorare a indicatorilor de percepție pentru actualul președinte: rata de aprobare a coborât la 47% (de la 49% în iulie), iar dezaprobarea a urcat la 50% (de la 48%). Acesta este primul sondaj Datafolha publicat după debutul oficial al campaniei, moment de la care candidații au voie, legal, să solicite activ voturi. Context juridic și vulnerabilități în tabăra adversă Sondajul este și primul după ce Curtea Supremă a Braziliei a autorizat Poliția Federală să investigheze pe fiul cel mare al lui Lula, sub suspiciunea unor afaceri ilicite care ar implica guvernul federal. De cealaltă parte, Reuters notează că Flavio Bolsonaro a fost afectat în sondaje după dezvăluirea din mai potrivit căreia ar fi cerut unui bancher, aflat acum în închisoare, să finanțeze un film despre tatăl său, fostul președinte Jair Bolsonaro. Datafolha a intervievat 2.058 de persoane, începând cu 18 august. [...]
Motivarea CCR pe legea integrității redeschide disputa despre sancțiuni și neretroactivitate , după ce USR acuză Curtea Constituțională că a „fraudat Constituția”, iar Dominic Fritz susține că, din argumentația Curții, ar rezulta că sancțiunea nu i se aplică lui, ci „mandatului” său, potrivit HotNews . Curtea Constituțională a publicat vineri seara motivarea deciziei prin care a declarat constituțională încetarea de drept a funcției publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese, un amendament PSD la legea ANI. HotNews a relatat separat despre motivare în acest material: HotNews . De ce contează: efecte directe asupra mandatelor aleșilor cu decizii definitive ANI În această situație se află și Dominic Fritz, lider USR și primarul Timișoarei, care a pierdut în iunie procesul cu Agenția Națională de Integritate, prin decizie definitivă a Înaltei Curți, conform HotNews . Într-o reacție ironică pe Facebook, Fritz a spus: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu”. Acuzațiile USR: „contradicții” în motivare și „fraudarea Constituției” Deputatul USR Alexandru Dimitriu, citat de HotNews, susține că motivarea CCR „se contrazice singură de patru ori în același document” și acuză Curtea de „fraudarea Constituției”, calificând argumentația drept „toxică”. Dimitriu afirmă că, după ce CCR ar fi vorbit despre „două sancțiuni administrative” aplicate „titularului funcției, demnității sau mandatului”, ar fi ajuns apoi să susțină că norma care duce la pierderea mandatului nu ar fi o sancțiune personală, ci ar înceta o „funcție viciată” prin fapta titularului. Pentru a ilustra diferența, deputatul a folosit o comparație: „Cu alte cuvinte, nu se pedepsește omul, ci se vindecă funcția, ceea ce în lumea reală sună cam ca și cum nu i-ai lua permisul șoferului, ci ai vindeca mașina de amintirea unei depășiri”. În același mesaj, Dimitriu susține că „mandatele nu comit conflicte de interese, oamenii le comit”, iar efectul practic ar fi că „cel care rămâne pe drumuri nu e mandatul, ci primarul ales”. Ce urmează Din informațiile prezentate de HotNews, miza imediată este aplicarea prevederii privind încetarea de drept a funcției la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, în condițiile în care USR contestă public logica motivării CCR. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre pași procedurali concreți sau un calendar de aplicare în cazul Fritz. [...]
Dragoș Pîslaru cumulează două portofolii ministeriale și șefia PNL Sector 3 , o concentrare de roluri care poate influența direct modul în care partidul își gestionează organizațiile din București și relația cu guvernarea, potrivit Mediafax . Pîslaru, ministru interimar în Guvernul Bolojan, a fost numit președinte al filialei PNL din Sectorul 3 și a transmis vineri seară o primă reacție pe rețelele de socializare. În aceeași logică de numiri, Oana Gheorghiu a primit conducerea filialei PNL Sector 4, ambele mandate fiind acordate de Ciprian Ciucu, primarul PNL al Capitalei. Ce funcții cumulează Pîslaru în Guvern și în partid Conform informațiilor din articol, Dragoș Pîslaru deține în prezent: portofoliul de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, în Guvernul interimar Bolojan; portofoliul de ministru al Muncii, preluat după moțiunea de cenzură care a demis executivul; funcția interimară de președinte al PNL Sector 3. În mesajul public, Pîslaru a prezentat numirea ca pe o responsabilitate suplimentară și a explicat că a ales să se implice alături de Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și echipa PNL, invocând o „agendă reformatoare”. „Nu privesc acest moment ca pe o distincție, ci ca o responsabilitate în plus față de oamenii în slujba cărora politicienii trebuie să se afle întotdeauna. […] De aceea am ales să mă implic, alături de Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și echipa extinsă a PNL care își propune o agendă reformatoare pentru România și în beneficiul fiecărui român.” Context: intrare recentă în PNL și schimbări interne Pîslaru a intrat în PNL în luna iulie, după ce până atunci a condus partidul REPER . Mediafax notează că el și Oana Gheorghiu au intrat în partid într-o perioadă tensionată, după ce Adrian Veștea (prim-vicepreședinte) fusese nominalizat pentru funcția de premier, în locul lui Ilie Bolojan. În acel context, PNL a decis organizarea unui Congres Extraordinar, prin care cei doi ar fi urmat să preia funcții de conducere, însă hotărârile congresului au fost anulate de o decizie a instanței, iar Pîslaru și Gheorghiu au rămas simpli membri ai partidului. Separat, articolul amintește că Pîslaru și-a anunțat public susținerea pentru Ciprian Ciucu la alegerile pentru Primăria Capitalei, iar după victoria acestuia s-a discutat despre o posibilă fuziune REPER–PNL. [...]
Motivarea CCR validează pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii cu decizii ANI definitive , iar asta ridică miza politică și juridică pentru peste 120 de persoane vizate de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Antena 3 . Curtea Constituțională a publicat vineri seară motivarea deciziei prin care a declarat constituțional amendamentul introdus de PSD în Legea ANI (Agenția Națională de Integritate). Judecătorii au argumentat că modificarea legislativă „încheie un mandat a cărui integritate a fost afectată”. Ce se schimbă, concret, prin „amendamentul Fritz” Prevederea stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. În material se arată că această interpretare a fost văzută ca având o „țintă fixă” – primarul Timișoarei, Dominic Fritz – dar și că ar exista și alți aleși locali în situații similare. Antena 3 notează că „peste 120 de persoane” sunt vizate de amendament. Reacția USR: acuzații de contradicții și „decizie scrisă pentru un singur om” Publicarea motivării a declanșat reacții dure în USR. Dominic Fritz a comentat ironic că sancțiunea nu i s-ar aplica lui, ci mandatului: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu.” În aceeași linie, deputatul USR Alexandru Dimitriu (fost secretar de stat în Ministerul Justiției) a susținut, potrivit Agerpres, că motivarea este „toxică” și că instanța constituțională „se contrazice singură” în document. El a acuzat că raționamentul ar fi construit pentru a ajunge la „un rezultat stabilit dinainte” și a descris motivarea drept o „improvizație” menită să justifice o decizie „scrisă pentru un singur om”. Cine a contestat amendamentul și pe ce temei Amendamentul a fost contestat la CCR de un grup de parlamentari USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan. Contestatarii au invocat încălcarea articolului 15 din Constituție, argumentând că legea ar produce efecte pentru situații juridice încheiate sub vechea reglementare și ar adăuga o sancțiune nouă – pierderea mandatului în curs. În același context, Curtea a respins și un amendament AUR privind declarațiile de avere ale concubinelor și a decis că este neconstituțională publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, nu doar cele ale soților/soțiilor. [...]
