Știri
Știri din categoria Politică
Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârile Congresului PNL din 21 iunie, iar efectul imediat este revenirea la vechea conducere a partidului, potrivit HotNews. Decizia nu este definitivă, dar este executorie, ceea ce înseamnă că produce efecte până la soluționarea finală a dosarului.
Instanța a admis solicitările a 18 liberali care îl contestă pe Ilie Bolojan. Printre contestatari sunt menționați Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu și Alina Gorghiu.
Tribunalul București a decis suspendarea a patru hotărâri ale Congresului PNL din 21 iunie, inclusiv cele privind alegerea noii conduceri și ratificarea modificărilor de statut. Totodată, instanța a suspendat și 17 decizii ale Biroului Permanent al PNL, luate de noua conducere aleasă la Congres.
Consecința operațională indicată de publicație este că, după suspendare, PNL revine la vechea formulă de conducere, cu patru prim-vicepreședinți, între care trei contestatari ai lui Bolojan: Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Cătălin Predoiu (menționat ca demisionar între timp).
Hotărârea vine la o săptămână după o altă decizie nefavorabilă conducerii PNL: pe 1 iulie, Tribunalul București a suspendat provizoriu efectele hotărârii prin care Consiliul Național Extraordinar al PNL convocase Congresul pentru numirea noii conduceri. Și acea decizie nu era definitivă și putea fi atacată cu apel.
La Congresul extraordinar, Ilie Bolojan a fost reales președinte PNL, cu 1.769 de voturi pentru și 73 de voturi anulate, iar în echipa de conducere au fost aleși Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de opt vicepreședinți.
De asemenea, delegații au adoptat două hotărâri politice, potrivit relatării: PNL nu mai face coaliție cu PSD și Congresul a constatat încălcări repetate ale deciziilor partidului de către mai mulți lideri, solicitându-le demisia și mandatarea BPN să demareze procedura de excludere dacă nu demisionează până la un termen indicat în text.
Suspendarea este provizorie și rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarelor aflate pe rolul Tribunalului București. Până atunci, decizia fiind executorie, efectele hotărârilor suspendate sunt blocate, iar funcționarea conducerii PNL revine la formula anterioară descrisă în articol.
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de excluderea PSD, iar miza invocată este stabilitatea bugetară , în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a spus că, dacă PSD va fi la guvernare, liberalii vor intra în opoziție. După discuțiile cu președintele Nicușor Dan, Bolojan a afirmat că PNL rămâne la decizia luată în ultimele luni de a nu intra într-o guvernare cu PSD, „având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă”. „Rămânem consecvenţi deciziilor pe care PNL le-am luat în ultimele luni, şi anume că nu vom fi într-o guvernare cu Partidul Social-Democrat (...), situaţie în care dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziţie.” Ce pune PNL pe masă: rectificare, controlul cheltuielilor și ținta de deficit Liderul PNL a legat discuția despre formula de guvernare de nevoia de a evita prelungirea „blocajului politic” și de priorități bugetare imediate. El a enumerat, între altele, necesitatea unei rectificări bugetare „care să asigure sumele necesare pentru funcționarea serviciilor publice” acolo unde bugetele „n-au fost întocmite corespunzător”, precum și măsuri de control al cheltuielilor pentru încadrarea în „ținta de deficit bugetar”. Bolojan a mai spus că viitorul guvern ar trebui să pregătească anul 2027 și că România are nevoie „nu de orice fel de guvern”, ci de unul care să mențină „echilibrile noastre bugetare”. Argumentul de risc: datoria crește rapid, dobânzile rămân ridicate În declarațiile sale, președintele PNL a susținut că problema nu este neapărat nivelul datoriei ca procent din PIB, ci „viteza mare de creștere” din ultimii ani, pe care o pune pe seama lipsei de control bugetar. În același timp, a atras atenția asupra nivelului dobânzilor plătite de România, despre care a spus că este „mare”. Bolojan a afirmat că, deși există presiuni externe (războaie, inflație, deficite guvernamentale mari), România ar plăti și „o primă de risc mare”, pe care a asociat-o cu „lipsa încrederii” în capacitatea decidenților de a lua măsuri de corecție în anii următori. Ce urmează: discuții după nominalizarea premierului PNL spune că va aștepta nominalizarea premierului și va discuta cu premierul desemnat, urmând ca decizia finală să fie luată în forurile interne ale partidului. „Vom aştepta nominalizarea, vom discuta cu viitorul premier desemnat şi vom lua deciziile în forurile interioare ale PNL pe baza acestor argumente.” [...]
USR cere alegeri anticipate pentru a evita un guvern sprijinit „de pe o zi pe alta” , pe motiv că o majoritate conjuncturală ar prelungi blocajul politic și ar slăbi capacitatea executivului de a guverna, potrivit HotNews . Dominic Fritz , președintele USR, a spus după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan că partidul vrea un guvern susținut „constant” de o majoritate parlamentară, nu unul care să depindă de voturi ocazionale, inclusiv de combinații punctuale între PSD și AUR. În acest context, USR i-a cerut șefului statului dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate. „Un guvern ce ar depinde de o majoritate de o zi, care apoi să depindă de majorități conjuncturale între PSD și AUR nu ar fi un guvern cu puteri depline.” Linia roșie a USR: fără PSD la guvernare Fritz a insistat că USR nu acceptă „iluzia stabilității” și că va discuta cu un eventual premier nominalizat, dar va cere explicit răspunsul la întrebarea „cu ce majoritate” poate livra rezultate pe termen mai lung. Liderul USR a admis că un candidat de prim-ministru ar putea strânge cele 233 de voturi necesare învestirii, însă a susținut că acest prag nu garantează existența unei majorități stabile. În același timp, USR exclude o soluție negociată cu PSD, inclusiv varianta susținerii unui guvern condus de un independent. „Nu vom vota un guvern din care să facă parte PSD, indiferent de cine este premierul.” PNL: deschidere la negocieri după nominalizare, dar avertisment privind PSD Separat, președintele PNL Ilie Bolojan a declarat, după consultările cu președintele Nicușor Dan, că liberalii sunt dispuși să discute „cât se poate de serios” contribuția la ieșirea din criza politică, însă doar după ce președintele va face nominalizarea de premier. Bolojan a mai spus că, dacă PSD intră la guvernare, PNL va trece în opoziție, conform deciziilor anterioare ale conducerii partidului. În perioada următoare, miza imediată rămâne nominalizarea premierului și conturarea unei majorități care să poată susține guvernarea dincolo de votul de învestitură. [...]
PNL condiționează orice formulă de guvernare de excluderea PSD , iar mesajul ridică miza negocierilor pentru ieșirea din blocajul politic, într-un moment în care România are de rezolvat urgent rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pe 2027, potrivit HotNews . Declarația a fost făcută de președintele PNL, Ilie Bolojan , după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Bolojan a spus că PNL rămâne la decizia luată „în ultimele luni” și nu va mai guverna alături de PSD, iar dacă social-democrații vor intra la guvernare, liberalii vor trece în opoziție. „Rămânem consecvenți deciziilor pe care PNL le-a luat în ultimele luni (...) situație în care dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziție.” Ce lasă deschis PNL după consultări În același timp, liderul liberal a indicat că partidul este dispus să discute „cât se poate de serios” o soluție pentru încheierea crizei politice, însă doar după ce președintele va face nominalizarea de premier. Bolojan a argumentat că prelungirea blocajului nu este „benefică” și că este nevoie de un guvern „cu puteri depline” care să se ocupe de problemele imediate ale statului. Miza economică invocată: buget, disciplină financiară și costul împrumuturilor În declarațiile sale, Bolojan a legat direct formarea rapidă a unui guvern funcțional de câteva dosare cu impact bugetar și financiar: rectificarea bugetară pentru ultimele luni ale anului în curs; pregătirea bugetului de stat pentru 2027; menținerea „echilibrelor bugetare” și a „disciplinei financiare”, pentru a evita anularea costurilor sociale suportate în perioada recentă; reducerea dobânzilor la care se împrumută România, despre care a spus că au crescut după declanșarea crizei politice, pe fondul contextului internațional. Bolojan a mai afirmat că România a trecut evaluările agențiilor de rating, dar a avertizat că aceste evaluări trebuie „continuate”, altfel „deciziile nu le vom mai lua noi”, iar costurile ar fi suportate de populație. Ce urmează Potrivit declarațiilor, următorul pas este nominalizarea unui premier de către președintele Nicușor Dan, după care PNL spune că va analiza „posibilitățile” de a evita prelungirea blocajului politic, în condițiile liniei roșii anunțate: fără guvernare împreună cu PSD. [...]
PNL își asumă opoziția dacă PSD intră la guvernare , poziție care complică formarea unei majorități stabile după consultările de la Cotroceni , potrivit news.ro . Ilie Bolojan, președintele PNL, a spus că liberalii nu vor intra într-o guvernare cu PSD „având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă”. Declarația a fost făcută luni, după consultările cu președintele Nicușor Dan pentru desemnarea premierului. Bolojan a indicat explicit că, în scenariul în care PSD va fi la guvernare, PNL va trece în opoziție. Miza: stabilitatea guvernării și disciplina bugetară Bolojan a legat discuția despre viitoarea formulă guvernamentală de nevoia de stabilitate fiscală, afirmând că „este foarte important să avem nu orice fel de guvern, ci un guvern care va menține echilibrele noastre bugetare”. În acest context, poziționarea PNL reduce opțiunile pentru o coaliție largă și mută presiunea pe negocierile pentru o majoritate alternativă sau pe o formulă de guvernare fără liberali. Ce urmează în negocieri Liderul PNL a mai spus că partidul va aștepta nominalizarea premierului și că va discuta cu premierul desemnat, urmând ca deciziile să fie luate în forurile interne ale PNL. În acest moment, din informațiile disponibile în sursă, nu sunt detaliate condițiile concrete pe care PNL le-ar pune pentru susținerea unei alte formule de guvernare. [...]
Schimbul de replici PSD–PNL ridică riscul de blocaj în formarea Guvernului , chiar înainte ca președintele Nicușor Dan să facă o nouă desemnare de premier, pe fondul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Mihai Fifor, fost ministru PSD al Apărării, a lansat un atac la adresa PNL într-o postare pe Facebook, cu câteva ore înainte de desemnarea anunțată. Social-democratul susține că liberalii transmit „cu jumătate de gură” că, dacă PSD intră la guvernare, PNL va trece în opoziție, deși, spune el, PNL ar fi afirmat și în trecut că intră în opoziție după moțiunea de cenzură din luna mai. „La PNL situația e puțin… gravidă. Cu jumătate de gură, ne anunță azi din nou că, dacă PSD intră la guvernare, ei pleacă în opoziție.” Contextul: a patra desemnare de premier și o propunere deja anunțată de PSD Atacul lui Fifor vine într-un moment în care președintele Nicușor Dan urmează să facă „cea de-a patra desemnare” de premier, după consultările cu partidele și grupurile parlamentare. În același timp, PSD a anunțat deja o propunere: Sorin Grindeanu , liderul social-democraților. În paralel, Mediafax notează că Guvernul Bolojan este în interimat din luna mai, după ce PSD a ieșit din executiv și a demis cabinetul prin moțiune de cenzură. Miza politică: poziționarea PNL între putere și opoziție În postarea sa, Fifor acuză PNL de inconsecvență și ironizează faptul că, la cinci luni de la moțiune, Ilie Bolojan ar fi rămas la Palatul Victoria, în timp ce partidul ar repeta periodic mesajul că va intra în opoziție. „PNL rămâne, probabil, singurul partid din istorie care a reușit performanța de a fi și la putere, și în opoziție. Simultan.” Potrivit informațiilor din articol, până acum au existat două desemnări „dinspre tabăra liberalilor”, însă niciuna nu a trecut de votul de învestire din Parlament. În acest context, escaladarea publică a tensiunilor PSD–PNL complică și mai mult perspectiva unei majorități stabile, în condițiile în care următoarea nominalizare depinde de rezultatul consultărilor și de capacitatea de a strânge voturi în Legislativ. [...]
Pragul de 233 de voturi face inevitabile coalițiile , iar un instrument interactiv arată rapid ce combinații de partide trec, teoretic, de majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, în contextul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a început luni o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare înaintea unei noi desemnări pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, „aritmetica parlamentară” devine decisivă: nu este suficient sprijinul politic declarat, ci sunt necesare voturile majorității deputaților și senatorilor pentru ca Guvernul să fie învestit. Ce înseamnă majoritatea în cifre Parlamentul are în prezent 464 de membri, iar pragul majorității este de 233 de voturi. În actuala configurație, niciuna dintre principalele formațiuni nu se apropie singură de acest prag, astfel că orice formulă guvernamentală are nevoie fie de o coaliție, fie de sprijin parlamentar din afara Guvernului. Mediafax indică următoarea distribuție a mandatelor pentru principalele partide: PSD: 126 de mandate (Camera Deputaților + Senat) AUR: 92 PNL: 81 USR: 58 UDMR: 31 Pe lângă acestea, mai există grupul minorităților naționale, UPR, SOS România, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați. De ce „majoritatea pe hârtie” poate să nu ajungă Calculatorul interactiv permite selectarea grupurilor parlamentare și arată instant câte mandate ar avea împreună și dacă depășesc pragul de 233. Publicația precizează însă că este vorba despre o simulare matematică, bazată pe structura actuală a grupurilor. Apartenența la un grup parlamentar nu garantează un vot unitar la învestitură: abținerile, absențele sau voturile diferite de linia partidului pot schimba rezultatul, inclusiv în cazul unei coaliții care, matematic, pare să aibă majoritatea. În acest context, diferența dintre o formulă aflată „la limită” (233) și una cu un avans mai mare poate deveni esențială la votul din Parlament. Consultările și propunerile de premier PSD a mers la consultările de luni de la Palatul Cotroceni cu propunerea ca Sorin Grindeanu să fie desemnat premier, argumentând că, fiind cel mai mare partid din Parlament, are prima opțiune pentru funcția de prim-ministru. În paralel, pe masa președintelui se află și varianta desemnării unui premier independent, susținut de mai multe formațiuni, iar consultările sunt prezentate ca decisive pentru conturarea unei formule care poate strânge cele 233 de voturi necesare. [...]
