Știri
Tag: nicoleta pauliuc
Știri despre „nicoleta pauliuc”
Tribunalul București suspendă provizoriu hotărârile Congresului PNL din 21 iunie - inclusiv alegerea conducerii și modificarea Statutului, decizia e executorie
Suspendarea în instanță a deciziilor Congresului PNL blochează provizoriu schimbările de conducere și de statut , după ce Tribunalul București a admis o cerere depusă de 18 membri ai partidului, potrivit Antena 3 . Hotărârea este executorie (se aplică imediat), dar poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. Instanța a suspendat provizoriu hotărârile adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului partidului. Totodată, au fost suspendate și 13 decizii luate ulterior de Biroul Permanent Național, între care și hotărârea prin care au fost schimbați lideri de filiale. Ce efecte produce decizia Tribunalului Conform minutei citate, suspendarea se aplică „până la soluționarea definitivă” a dosarului în care este contestată legalitatea hotărârilor luate la Congres. Asta înseamnă că instanța nu a tranșat încă pe fond legalitatea Congresului, dar a oprit, temporar, efectele actelor contestate. În concret, Tribunalul București a suspendat provizoriu: hotărârile 01/2026 și 02/2026, adoptate la Congresul Extraordinar din 21 iunie; hotărârea privind alegerea noii conduceri, după aprobarea moțiunii „Modernizare cu rădăcini”; hotărârea de ratificare a modificărilor aduse Statutului PNL; cele 13 decizii ale Biroului Permanent Național adoptate pe 21 și 23 iunie. Context: a doua decizie nefavorabilă taberei Bolojan Hotărârea din 8 iulie vine după o decizie anterioară a Tribunalului București, care suspendase provizoriu și hotărârea Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie, prin care fusese convocat Congresul PNL. După prima suspendare, conducerea partidului susținea că actele deja adoptate la Congres nu sunt afectate și că noua echipă își poate continua activitatea. Noua decizie schimbă însă situația, deoarece vizează direct deciziile Congresului și actele adoptate ulterior în baza lor. Cine a deschis procesul și ce reclamă Acțiunea a fost deschisă de 18 membri PNL: Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc , Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei. Ei susțin că reuniunea din 21 iunie a fost convocată și organizată în baza unor hotărâri care nu respectau Statutul partidului și au cerut suspendarea alegerii conducerii, a modificărilor statutare și a deciziilor luate ulterior. Reacție: mesajul Nicoletei Pauliuc Nicoleta Pauliuc a scris pe Facebook că nu consideră suspendarea o victorie, ci „un semnal de alarmă” și „poate ultima șansă pentru PNL de a se întoarce pe drumul bun”. „Nu am contestat deciziile Congresului împotriva PNL. Le-am contestat pentru PNL.” Ce urmează Decizia este executorie, dar poate fi atacată cu apel în cinci zile. Suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a procesului de fond, în care Tribunalul București urmează să se pronunțe asupra legalității Congresului și a hotărârilor contestate. [...]
PNL va face apel după ce Tribunalul București a suspendat hotărârile Congresului din 21 iunie - Până la decizia definitivă, partidul spune că funcționează după statutul din 12 iulie 2025
PNL spune că va contesta în instanță suspendarea hotărârilor Congresului , iar până la o decizie definitivă își va desfășura activitatea după statutul adoptat în iulie 2025, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: ce reguli interne și ce structură de conducere sunt valabile „din punct de vedere juridic” până la judecarea pe fond. Într-un comunicat emis miercuri seară, PNL afirmă că hotărârea Tribunalului București este „provizorie” și că partidul își va exercita dreptul de apel. Formațiunea susține că instanța „nu a dat dreptate contestatarilor”, ci a decis temporar suspendarea unor hotărâri și decizii până la soluționarea cauzei pe fond. Ce se schimbă, practic, până la soluția definitivă Conform deciziei Tribunalului București, citată de Digi24, au fost suspendate temporar deciziile adoptate la Congresul de la finalul lunii iunie, inclusiv: schimbarea statutului partidului; schimbarea conducerii. În consecință, conducerea PNL „ar trebui să revină, cel puțin din punct de vedere juridic”, la formula de dinainte de Congres, cu nume precum Adrian Veștea sau Nicoleta Pauliuc menționate ca exemple. Decizia este executorie, dar poate fi atacată. Poziția PNL: apel și revenire temporară la statutul din 2025 PNL spune că va folosi „toate căile legale” pentru a apăra votul Congresului Extraordinar din 21 iunie și consideră că procedura de organizare a Congresului a respectat prevederile statutare. Până la soluționarea definitivă a dosarelor, partidul afirmă că activitatea se va desfășura conform statutului adoptat la Congresul din 12 iulie 2025. În același comunicat, PNL califică demersurile din instanță drept acțiuni ale „unui grup restrâns” care ar încerca să blocheze „procesul de reconstrucție” al partidului. Reacție din tabăra anti-Bolojan: „Nu este o victorie a unei tabere” Alina Gorghiu, deputat PNL, a declarat la Digi24 că „instanța n-a făcut altceva decât să dea dreptate echipei care a atacat” și a susținut că reacția din partid a fost una „cu calm” și „fără ton triumfalist”. „Toți colegii am privit această decizie cu foarte mult calm, cu responsabilitate, nu avem niciun ton triumfalist, pentru că nu este o victorie a unei tabere împotriva celeilalte.” Gorghiu a mai spus că, dacă liberalii vor împărți partidul între „unii care vor răul” și „alții binele”, „PNL va avea de suferit”. Ce urmează depinde de apel și de judecarea pe fond a speței; până atunci, partidul indică drept cadru de funcționare statutul din iulie 2025, în timp ce efectele deciziei Tribunalului București produc o revenire temporară la vechea formulă de conducere, cel puțin juridic. [...]
PNL reclamă că nu are acces la dosarul de la Tribunalul Ilfov la 10 zile de la hotărâre - partidul spune că întârzierea îi afectează dreptul la apărare
PNL reclamă că nu are acces la dosar la 10 zile de la hotărârea Tribunalului Ilfov , ceea ce partidul susține că îi afectează posibilitatea de a contesta decizia și ridică probleme de procedură într-un litigiu intern cu miză politică, potrivit G4Media . Într-un comunicat transmis sâmbătă, PNL spune că instanța ar fi pronunțat soluția „într-un interval extrem de scurt”, iar la zece zile de la pronunțare avocații partidului „nu au primit încă acces la dosar” și nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii. În aceste condiții, partidul afirmă că „dreptul efectiv la apărare este grav afectat” și că lipsa de transparență ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor unui proces echitabil. „La zece zile de la pronunțare, avocații PNL nu au primit încă acces la dosar și nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii.” PNL invocă, în același mesaj, garanții precum dreptul la apărare, principiul contradictorialității (dreptul părților de a-și susține punctele de vedere în mod egal) și accesul la actele dosarului, susținând că orice abatere de la acestea afectează încrederea în actul de justiție și poate crea percepția unor „standarde diferite” de aplicare a legii. Contextul litigiului și pașii următori Potrivit informațiilor prezentate, 16 parlamentari liberali – între care Alina Gorghiu și Nicoleta Pauliuc – au dat în judecată PNL pe 18 iunie, la Tribunalul Ilfov , cerând anularea unor decizii ale Biroului Politic Național, legate de susținerea guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov a aprobat în aceeași zi suspendarea deciziilor, iar primul termen ar fi fost stabilit la câteva ore după depunerea acțiunii, situație descrisă ca neobișnuită pentru acest tip de dosare. PNL a anunțat că va ataca în termen hotărârea Tribunalului Ilfov și susține că instanța „nu avea competența teritorială” să se pronunțe asupra cererii privind deciziile BPN. Separat, PNL afirmă că aceeași tabără a „dizidenților” a deschis noi acțiuni la Tribunalul București, inclusiv cereri de tip „ordonanță președințială” (procedură accelerată pentru măsuri provizorii), prin care solicită suspendarea și anularea hotărârilor adoptate la Congresul Național Extraordinar din 21 iunie. Partidul susține că aceste demersuri urmăresc blocarea deciziilor interne și „servesc intereselor adversarilor politici” ai PNL. [...]
Birourile permanente reunite ale Parlamentului trimit către MApN și SRI aprobarea prealabilă pentru achiziții prin programul SAFE - proiecte MAI estimate la 2,727 mld. euro și trei proiecte SRI de 462 mil. euro
Parlamentul a deblocat inițierea achizițiilor de apărare și securitate finanțate prin SAFE , după ce birourile permanente reunite au transmis către Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Serviciul Român de Informații (SRI) aprobarea prealabilă necesară pentru pornirea procedurilor de atribuire a contractelor, potrivit G4Media . Decizia vizează proiecte propuse spre finanțare prin Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și aflate în coordonarea celor două instituții. Practic, aprobarea prealabilă este un pas procedural fără de care instituțiile nu pot iniția licitațiile/contractările pentru achizițiile planificate. Ce a decis Parlamentul și de ce contează Hotărârea vine după ce comisiile parlamentare reunite de apărare au aprobat, cu o zi înainte, solicitările formulate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și SRI. Potrivit președintei Comisiei pentru apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc , votul a fost majoritar favorabil, cu 11 voturi „împotrivă” și o abținere. Miza este operațională: odată transmisă aprobarea, instituțiile pot trece la etapa de atribuire a contractelor pentru echipamente și capabilități considerate prioritare în cadrul proiectelor SAFE. Ce achiziții sunt avute în vedere În documentul transmis Parlamentului, MAI arată că urmărește achiziția de echipamente prin 10 proiecte, „în aria de responsabilitate a ministerului și a partenerilor din cadrul Sistemului Național de Apărare”, cu o valoare totală estimată la 2,727 miliarde de euro (aprox. 13,6 miliarde lei). Lista de achiziții menționată include, între altele: armament individual tip NATO și muniție; echipament balistic; echipamente optice și optoelectronice; drone și sisteme anti-dronă; mobilitate militară; managementul victimelor multiple; managementul continuității sistemului energetic; managementul evacuării în masă; sisteme de comunicații critice; sisteme de comandă și control. Separat, SRI își propune „accelerarea achizițiilor de echipamente tehnice avansate”, prin trei proiecte cu o valoare estimată de 462 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei), după cum urmează: OCCULT – A.I. for defensive and proactive cyber capabilities – 200 milioane de euro (aprox. 1,0 miliard lei); Mobile Capabilities To Provide Continuous Secure Essential Digital Services In Case Of Military Crisis – 130 milioane de euro (aprox. 650 milioane lei); Helicopters – 132 milioane de euro (aprox. 660 milioane lei). Cine a participat la discuțiile din comisiile de apărare La ședința comisiilor reunite de apărare au participat, potrivit informațiilor din articol, ministrul Economiei, Irineu Darău, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, secretarul de stat în MAI Bogdan Despescu, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, precum și un reprezentant al SRI. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul licitațiilor sau despre furnizori potențiali; următorul pas este inițierea efectivă a procedurilor de atribuire de către instituțiile beneficiare. [...]
Hubert Thuma îi cere lui Ilie Bolojan să negocieze cu PSD pentru o reconciliere - Tensiuni interne în PNL după retragerea sprijinului politic de către PSD
PNL își împarte strategia de guvernare, iar o parte din lideri îi cer premierului Ilie Bolojan să reia negocierile cu PSD pentru un nou protocol , pe fondul crizei politice declanșate după retragerea sprijinului social-democrat, potrivit Antena 3 . Miza imediată este stabilitatea guvernării și evitarea unei formule minoritare care ar depinde de racolări sau de negocieri controversate. În ședința convocată marți dimineață pentru stabilirea strategiei, Hubert Thuma (președintele PNL Ilfov) a cerut explicit „reconciliere” cu PSD și renegocierea protocolului, argumentând că „acest guvern trebuie să funcționeze”. Thuma i-a cerut lui Bolojan să nu scoată PNL de la guvernare și l-a acuzat că i-a permis lui Ciprian Ciucu să îl atace pe Nicușor Dan, ridicând și tema relației premierului cu președintele. Presiune internă: guvernarea, relația cu președintele și direcția economică În intervenția din ședința BPN, Thuma a invocat riscul „izolării” politice și a cerut, între altele, măsuri economice „concrete” pentru „repornirea economiei” și „stimularea consumului”, plus demararea alegerilor interne pentru „legitimitate”. Tot el a susținut că PNL ar trebui să rămână la guvernare pentru a capitaliza politic rezultatele după „măsuri dureroase” deja adoptate. Din relatarea Antena 3 reiese că, spre deosebire de seara precedentă, în conducerea partidului nu a mai existat susținere unanimă pentru Bolojan, acesta primind reproșuri din partea mai multor lideri. Linie roșie cerută prin vot: fără negocieri cu AUR, SOS și POT În același cadru, primvicepreședintele Nicoleta Pauliuc i-a cerut lui Ilie Bolojan adoptarea, prin vot, a unei rezoluții care să interzică negocierile cu AUR și „partidele extremiste”, menționând explicit SOS și POT, „nici direct, nici indirect”. Pauliuc a argumentat că o astfel de decizie ar proteja atât PNL, cât și pe președintele Nicușor Dan, și a cerut ca orice eventuală schimbare de poziție să fie decisă în BPN. Critici pe relația cu USR și mesajul lui Bolojan despre ruptura cu PSD Președintele PNL Brașov, Adrian Veștea, i-a reproșat lui Bolojan relația cu USR și intenția de a crea un pol de dreapta, susținând că au existat „piedici” în colaborările anterioare cu USR la nivel local. Ilie Bolojan a explicat în ședință motivele pentru care PSD i-ar fi retras sprijinul politic, într-un pasaj redat de Antena 3: „E greu să fii credibil dacă ţii de cutiile de pantofi, penthouse-uri și alte lucruri - există la unii oameni din PSD un mental de ‘noi suntem un partid de 45%’ (...) Am aprins lumina în încăpere, am pus reflectoarele. Le-am zis: până nu vă faceți ordine, nu vă trec bugetele. Și asta evident că a deranjat.” Emil Boc a intervenit la rândul său, susținând că PNL nu trebuie să devină „cățelușul de companie al USR” și că, în următoarele 45 de zile, partidul trebuie „să demonstreze ce poate face”. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie finală privind reluarea negocierilor cu PSD sau adoptarea rezoluției propuse de Pauliuc, însă ședința indică o fractură de strategie în PNL: între varianta reconcilierii cu PSD pentru un nou aranjament de guvernare și scenariul unui guvern minoritar sprijinit prin negocieri punctuale, scenariu care ridică deja tensiuni interne legate de potențiale discuții cu partide precum AUR, SOS și POT. [...]
